Anulare parţială Decizie de impunere; tva deductibilă; estimarea bazei de impunere privind producţia de cereale

Pe rol, pronunţarea asupra cauzei privind pe reclamanta S.C. I... S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE C....... şi ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLIC D..., având ca obiect anulare act administrativ-fiscal.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de............, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din data respectivă, parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

 Deliberând, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr............., în data de.........., reclamanta S.C. I...... S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE C... şi ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLIC D....... solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispusă anularea deciziei nr. .............- prin care a fost soluţionată contestaţia împotriva Deciziei de Impunere nr..............şi a raportului de inspecţie fiscală din data de................, care a stat la baza emiterii respectivei Decizii -, precum şi anularea parţială a Deciziei de impunere anterior menţionată – şi anume a pct. 3 din cadrul secţiunii TVA deductibilă (referitor la suma de 51.290 lei), precum şi a pct. 1 din cadrul secţiunii TVA Colectată (pentru suma de 65.129 lei).

În motivarea acţiunii, societatea-reclamantă a învederat faptul că, prin Decizia de Impunere nr. ................s-au stabilit în sarcina sa obligaţii fiscale suplimentare de plată - reprezentând TVA -, în cuantum de 122.519 lei, pentru perioada 01.09.2014-31.10.2015.

Reclamanta a menţionat că, din punct de vedere contabil, toate operaţiunile supuse controlului au fost înregistrate corect, toate documentele au fost întocmite în conformitate cu prevederile legale, condiţiile impuse de lege cu privire la chestiunile ce au fost analizate au fost îndeplinite, astfel încât nu există niciun element care să ateste contrariul celor înregistrate.

In ceea ce priveşte suma de 51.290 lei - reprezentând TVA respinsă la rambursare prin RIF nr. ...............şi decizia de impunere nr. .............-, pârâţii au considerat că respectiva sumă trebuie respinsă la rambursare întrucât, prin actele întocmite cu ocazia controlului precedent s-a reţinut faptul că, la momentul respectiv, construcţia nu era finalizată, aşteptându-se eliberarea autorizaţiei de construire.

Or, în data de 29.08.2014 a fost emisă decizia de impunere nr..............., în care s-a specificat că dreptul de deducere pentru suma de 51.290 lei nu poate fi acordat până la îndeplinirea condiţiilor legale privind deductibilitatea TVA, adică obţinerea unei autorizaţii de construire şi finalizarea lucrării.

Însă, la momentul emiterii deciziei Deciziei de Impunere nr. ............aceste condiţii erau îndeplinite. Astfel, la data de 05.09.2014, a fost emisă autorizaţia de construire nr. 8, existând totodată şi procesul verbal de recepţie finală a lucrării nr. 378/06.04.2015.

Aşadar, construcţiile există, ele au fost realizate cu îndeplinirea tuturor condiţiilor legale şi pentru desfăşurarea activităţii societăţii-reclamante – fapt atestat de planşele foto anexate cererii de chemare în judecată..

Prin urmare, dreptul la rambursare nu a fost acordat prin Deciziei de impunere nr. ...........- deoarece la momentul respectiv (august 2014) nu era finalizată construcţia, erau doar stâlpii puşi, nefiind obţinută autorizaţia de construire -, însă ulterior, a fost obţinută autorizaţia de construire şi a fost finalizată construcţia, astfel încât în mod greşit a fost respinsă de la rambursare suma de 51.290 lei.

Referitor la menţiunea din autorizaţia de construire potrivit căreia valoarea obiectivului este în sumă de 112.000 lei, reclamanta a precizat că aceasta a fost o valoare provizorie stabilită de autorităţi în vederea eliberării respectivei autorizaţii.

În ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată ce ar fi trebuit colectată suplimentar - în sumă de 65.129 lei, care diminuează taxa pe valoare adăugată de rambursat -, societatea-reclamantă a pretins că organele fiscale au stabilit-o în mod greşit.

Astfel, au fost avute în vedere producţiile medii pentru anul agricol 2013-2014 (grâu şi floarea soarelui) şi anul agricol 2014-2015 (grâu) deşi, în anii respectivi, culturile anterior menţionate au fost calamitate.

În acest sens, reclamanta a trimis adrese către Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Dolj şi Centrul Metereologic Oltenia pentru a comunica dacă, în luna iunie 2014, au fost ploi abundente care au produs calamităţi asupra terenurilor agricole ce se regăsesc pe raza UAT V........

În realitate, este vorba despre culturi de grâu şi floarea-soarelui din anul 2013, care trebuiau recoltate în anul 2014, dar care nu au mai putut fi recoltate din pricina ploilor abundente. Aceeaşi situaţie, de culturi calamitate, s-a înregistrat şi pentru o parte din culturile de grâu aferente anului agricol 2014- 2015. Aşadar, în mod evident, societatea-reclamantă nu avea cum să obţină producţiile medii la hectar raportate de DADR Dolj pentru culturile de grâu şi floarea-soarelui.

Organele de control nu au analizat faptul că reclamanta a lucrat terenuri în baza contractelor de arendă, iar o parte din aceste terenuri - blocurile fizice nr. 465, nr. 1905, nr. 481, nr. 639, nr. 599 -, au fost afectate de ploile abundente, culturile fiind calamitate.

În opinia societăţii-reclamante, pârâţii ar fi trebuit să procedeze în conformitate cu prevederile art. 67 din OG nr. 92/2003 şi art. 1 alin. 2 din OPANAF nr. 3389/2011 – în sensul de a avea în vedere toate datele şi documentele care au relevanţă în identificarea acelor elemente mai apropiate situaţiei de fapt fiscale. Or, organele fiscale nu au stabilit starea de fapt, nu au analizat dacă in perioada supusa controlului au fost culturi calamitate sau nu, nu au întrebat in acest sens angajaţii reclamantei sau pe cei ai Primăriei Vârvoru de Jos.

Societatea-reclamantă a invocat şi faptul că a trimis Centrului Meteorologic Regional Oltenia adresa nr. 104/19.01.2016 – la care i s-a răspuns prin adresa nr. 112/20.01.2016 că, spre exemplu, în zilele de 18 şi 19 iunie 2014 s-au înregistrat 30,6 1/mp, respectiv 41,6 1/mp, cantităţi de precipitaţii, acestea continuând şi în zilele următoare.

Prin urmare, în mod evident culturile au fost afectate, chiar în perioada recoltării.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat administrarea probei testimoniale – solicitând audierea, în calitate de martori, a 5 dintre proprii angajaţi, specificând că aceştia pot da relaţii exacte cu privire la terenurile inundate, natura culturilor, perioada inundaţiilor, etc. -, precum şi administrarea probei cu înscrisuri.

În drept, acţiunea fost întemeiată pe prevederile O.G. nr. 92/2003.

În data de 01.11.2016, pârâta D.G.R.F.P. C......... a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

În cuprinsul întâmpinării s-a învederat faptul că, prin Decizia de impunere nr..........., referitor la T.V.A. deductibila, inspecţia fiscala a evidenţiat faptul ca societatea-reclamantă a inscris la rândul 30 "regularizări taxa dedusa" din decontul de T.V.A. inregistrat pe portalul ANAF, suma de 68.345 lei.

Din aceasta suma, 51.290 lei reprezintă T.V.A. respinsa la rambursare prin raportul de inspecţie fiscala nr. ............si decizia de impunere nr..........., si este aferenta unei facturi de prestări emisa de societatea S........ S.R.L. - reprezentând construcţii hala metalica pentru care reclamanta nu a avut autorizaţie de construcţie emisa de Primăria V........

În ceea ce priveşte T.V.A. colectata, inspecţia fiscala a stabilit ca nivelul cheltuielilor cu infiintarea culturilor se incadreaza in media cheltuielilor inregistrate la nivelul judeţului Dolj, dar nu justifica nivelul scăzut al producţiei obţinute de societate, comparativ cu media producţiei inregistrate la nivelul comunei V....

Estimarea bazei de impunere privind producţia de grâu si floarea soarelui pentru anul 2014 si grâu pentru anul 2015 s-a efectuat in temeiul art. 11 din Legea nr. 571/2003 si art. 67 din O.G. nr. 92/2003.

Baza de impunere s-a determinat prin scăderea din producţia medie comunicata de DADR Dolj prin adresa înregistrata sub nr. 16818/11.12.2015 a producţiei medii realizate de societatea-reclamantă, rezultatul fiind inmultit cu valoarea kg de grâu si floarea soarelui vândut de societate in perioada următoare terminării recoltării si numărul de hectare cultivate.

Având in vedere cele menţionate, organele de inspecţie fiscala au stabilit o taxa pe valoarea adaugata colectata suplimentar in suma de 65.129 lei, care diminuează taxa pe valoarea adaugata de rambursat.

In concluzie, pentru perioada verificata a fost determinata suplimentar o taxa pe valoarea adaugata in suma totala de 122.519 lei.

Cu privire la TVA deductibila, in suma de 51.290 lei, pârâta anterior menţionată a precizat că, prin Decizia de impunere nr. 406/29.08.2015 suma respectivă a fost respinsa la rambursare conform art. 145 alin. 2 lit. a) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal deoarece, la data de 29.08.2015 reclamanta nu intrase in posesia autorizaţiei de construire si nu a mai executat nici un fel de lucrare la acest obiectiv, coroborat cu faptul ca actualul stadiu fizic al halei nu permite depozitarea cerealelor si deci nu poate fi utilizata in folosul operaţiunilor taxabile ale societarii.

Societatea-reclamantă si-a exercitat dreptul de deducere pentru suma de 51.290 lei (aferenta unei valori de 213.708 lei), in luna august 2013, in baza facturii nr. 19354/26.08.2013, emisa de către societatea S..... S.A., dar autorizaţia nr. 8 - emisa de Primăria V... -, a fost obtinuta mult mai târziu, in data de 05.09.2014, iar valoarea obiectivului de investiţii “construire doua hale pentru garare utilaje agricole, extindere locuinţa parter cu spatii birouri parter, refacere împrejmuire teren” este in suma de 112.000 lei.

Deşi reclamanta înregistrase in evidenta contabila factura respectiva inca din anul 2013, valoarea declarata la Primărie in 2014 pentru obţinerea autorizaţiei a fost de 112.000 lei; prin urmare motivaţia potrivit careia aceasta valoare de 112.000 lei a fost “doar o valoare provizorie stabilita de autoritati in vederea eliberării autorizaţiei de construire" nu poate fi reţinuta intrucat, la data solicitării autorizaţiei, societatea-reclamantă era deja in posesia facturii nr. 19354/26.08.2013.

Având in vedere situaţia de fapt prezentată, in mod intemeiat s-a stabilit ca suma de 51.290 lei nu este deductibila din punct de vedere fiscal - in speţa fiind aplicabile dispoziţiile art. 1473 alin. 3 si 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si dispoziţiile art. 82 alin. 3 din O.G. 92/2003.

 Referitor la T.V.A. colectata in suma de 65.129 lei, inspecţia fiscala a solicitat, prin adresa nr. 311272/02.12.2015, Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dolj să comunice suprafaţa cultivata de societate pe fiecare tip de cultura infiintat, producţiile medii pe hectar pentru culturile respective realizate la nivelul localităţii V........., jud. Dolj, precum si daca in anul agricol 2014-2015 s-au înregistrat culturi calamitate.

Prin adresa nr. 16818/11.12.2015, D.A.D.R. Dolj a fost comunicate informaţiile solicitate, rezultând diferente semnificative fata de producţiile medii înregistrate de reclamantă pentru culturile de grâu si floarea soarelui aferente anului agricol 2013-2014 si pentru cultura de grâu aferenta anului agricol 2014-2015.

Conform dărilor de seama statistice AGR 2A si 2B depuse de agenţii economici cultivatori pe raza localităţii V.... au rezultat următoarele producţii medii pentru culturile de grâu si floarea soarelui:

 - pentru anul 2014, producţia medie la hectar pentru cultura de grâu a fost de 2.105 kg/hectar, iar conform evidentei contabile, pentru cultura de grâu, societatea-reclamantă a declarat si evidenţiat o cantitate medie la hectar de 415,82 kg/ha, cu o diferenţa in minus de 1.689,18 kg/ha fata de media localităţii;

- pentru anul 2014, producţia medie la hectar pentru cultura de floarea soarelui a fost de 1.166 kg/hectar, iar conform evidentei contabile, pentru cultura de floarea soarelui, reclamanta a declarat si evidenţiat o cantitate medie la hectar de 708,6 kg/ha, cu o diferenţa in minus de 457,4 kg/ha fata de media localităţii.

- pentru anul agricol 2015, producţia medie la hectar pentru cultura de grâu a fost de 1.490 kg/hectar, iar conform evidentei contabile, pentru cultura de grâu, societatea-reclamantă a declarat si evidenţiat o cantitate medie la hectar de 884,43 kg/ha, cu o diferenţa in minus de 605,57 kg/ha fata de media localităţii.

Referitor la calamitarea culturilor de grâu si floarea soarelui pentru anul 2014 si a culturii de grâu pentru anul 2015 - invocate de către reclamanta -, D.A.D.R. Dolj, prin adresa nr. 16818/11.12.2015 a menţionat ca societatea-reclamantă a depus proces verbal de calamitate pentru anul 2015 doar pentru culturile de porumb (10 ha) si floarea soarelui (258,7 ha), deci pentru anii agricoli 2014 si 2015 reclamanta nu a declarat ca a inregistrat culturi calamitate de grâu si floarea soarelui (2014), respectiv grâu (2015).

Prin adresa 311438/07.12.2015, s-au solicitat primăriei comunei V...... informaţii referitoare la nivelul producţiilor medii la hectar obţinute la nivelul localităţii, precum si daca in perioada 2013-2015 au fost înregistrate culturi calamitate si daca printre beneficiari s-a aflat si reclamanta.

Cu adeverinţa nr. 3408/07.12.2015 – întocmită de Primăria V... -, s-a comunicat faptul ca societatea-reclamantă a inregistrat in anul agricol 2014-2015 suprafaţa calamitata din cauza secetei in procent de 70% la culturile de porumb (10,70 ha) si floarea soarelui (258,70 ha), conform procesului verbal de constatare nr. 241/19.09.2015 si procesului verbal de constatare si evaluare a pagubelor.

Deci reclamanta nu a declarat ca a inregistrat calamitati si pentru culturile de grâu si floarea soarelui pentru anul 2014, respectiv grâu pentru anul 2015.

Societatea-reclamantă a depus la Primăria V......... adresa înregistrata sub nr. 2421/25.08.2015 - prin care se solicita sa se constate ca, din cauza condiţiilor meteo, culturile de floarea soarelui (258,7 ha), porumb (10 ha), orz (64 ha) si butaşi Paulownia (2 ha) au fost compromise pentru anul 2015 - aşadar pentru culturile de grâu si floarea soarelui (în anul 2014) si grâu (în anul 2015) societatea nu a solicitat Primăriei V...... sa constate calamitare acestora.

Pentru culturile de grâu si floarea soarelui organele de inspecţie fiscala au constatată ca reclamanta a inregistrat in evidenta contabila cheltuieli specifice cu pregătirea si înfiinţarea culturilor, pentru menţinerea si dezvoltarea acestora pana la recoltare (tratamente, îngrăşăminte) precum si cheltuieli legate de recoltare si depozitare.

De asemenea, conform balanţei mijloacelor fixe prezentate pentru desfasurarea activitatii de cultivare si recoltare a cerealelor si plantelor tehnice, societatea-reclamantă este dotata cu utilaje agricole si mijloace de transport specifice: adancitor brazda, pulverizator Berthoud, doua tractoare John Deere, distribuitor Kuhn, semănătoare pneumatica pe 8 rânduri, combina John Deere, combina pentru semanat Kuhn, culegător porumb, incarcator frontal, buldoexcavator, grapa Maschio.

S-a constatat ca nivelul cheltuielilor cu infiintarea culturilor anterior menţionate se in- cadreaza in media cheltuielilor inregistrate la nivelul judeţului Dolj (conform DADR Dolj), dar nu se justifica nivelul scăzut al producţiei obţinute - comparativ cu media producţiei inregistrate la nivelul comunei Varvoru de Jos.

In conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 571/2003, art. 6 si 67, alin. 1 si 2 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de proce¬dura fiscala, inspecţia fiscala a stabilit baza de impunere privind producţia de cereale afer¬enta anilor 2014 si 2015, prin estimare, potrivit art. 1 alin. 2 din OPANAF nr. 3389/2011.

Datele luate in calcul de către organele de inspecţie fiscala au la baza informaţii din contabilitatea proprie a societăţii si furnizate de DADR si anume:

- bonurile de consum aferente cheltuielilor tehnologice (cu lucrări mecanice, seminţe, ingrasaminte, transport) pentru culturile de grâu si floarea soarelui;

 - situaţia producţiei de grâu si floarea soarelui realizata in anul 2014 si situaţia producţiei de grâu realizata in anul 2015, exprimate in kg/ha;

 - declaraţiile cu suprafaţa cultivate pentru fiecare cultura infiintata conform informaţiilor furnizate de MADR - APIA prin adresa nr. 70701/14.12.2015;

 - facturile de livrare si bonuri de consum pentru samanta de grâu;

 - adresa DADR Dolj nr. 16818/11.12.2015.

În vederea determinării bazei de impunere, organele de inspecţie fiscala au aplicat prevederile OPANAF nr. 3389/2011 - metoda produsului/serviciului si volumului, care constă în estimarea bazei impozabile pentru determinarea obligaţiei fiscale, în condiţiile în care se cunoaşte sau se poate determina numărul produselor/serviciilor comercializate/prestate sau volumul de activitate din perioada supusă controlului. Numărul produselor/serviciilor comercializate/prestate sau volumul de activitate poate fi estimat pe baza evidenţei în condiţiile în care registrele întocmite conţin informaţii privind costul bunurilor vândute (cost de achiziţie, cost de producţie) şi/sau folosind date şi informaţii din diverse surse. După estimarea numărului produselor/serviciilor comercializate/prestate şi/sau volumul activităţii desfăşurate se aplică preţul de vânzare practicat pe unitate de produs/serviciu sau volum de activitate, determinându-se astfel venitul brut. Determinarea veniturilor suplimentare se realizează prin compararea veniturilor înregistrate în evidenţe contabile cu veniturile determinate, ca urmare a aplicării preţurilor de vânzare asupra unităţilor şi volumului activităţii. Veniturile suplimentare se ajustează cu elemente de venit neimpozabil şi cheltuieli nedeductibile în vederea estimării bazei impozabile şi a stabilirii obligaţiei fiscale. Estimarea bazei de impunere s-a determinat prin scăderea din producţia medie comunicata de D.A.D.R. Dolj prin adresa înregistrata sub nr. 16818/11.12.2015 a producţiei medii realizate de societatea-reclamantă, iar rezultatul a fost inmultit cu valoarea kilogramului de grâu si floarea soarelui vândut de reclamantă in perioada următoare terminării recoltării si numărul hectarelor cultivate.

Aşadar, corespunzător bazei de impunere suplimentare, in mod legal a fost stabilita o taxa pe valoarea adaugata colectata suplimentar in suma de 65.129 lei.

În ceea ce priveşte accesoriile obligaţiilor bugetare, în condiţiile în care reclamanta datorează debitul principal, art. 173 şi următoarele din Legea nr. 207/2015 - privind Codul de procedură fiscală -,  sunt lipsite de echivoc.

De asemenea, penalităţile de intârziere se calculează în conformitate cu dispoziţiile art. 176 din Legea nr. 207/2015.

În consecinţă, neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată, conduce, după acest termen, la plata de dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Dobânzile şi penalităţile de intârziere reprezintă echivalentul prejudiciului creat titularului creanţei fiscale ca urmare a neachitării de către debitor a obligaţiilor de plată la scadenţă şi se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv, iar penalităţile de întârziere reprezintă sancţiunea pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadenţă şi se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

În drept, pârâta D.G.R.F.P. Dolj a invocat dispoziţiile art. 205 - 208 Cod procedura civila.

În contradovadă, pârâta anterior menţionată a depus la dosar înscrisuri. 

Au fost depuse la dosar: copia Raportului de Inspecţie Fiscală nr............; copia Deciziei de Impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală pentru persoane juridice nr...........– şi actele care au stat la baza întocmirii acesteia; copia Deciziei nr.............– prin care a fost soluţionată contestaţia formulată de societatea-reclamantă împotriva Deciziei de Impunere anterior menţionată; copia adresei nr. 112/20.01.2016 – trimisă reclamantei de Centrul Metereologic Regional Oltenia; copia Autorizaţiei de Construire nr......– eliberată de Primarul comunei V......; copia procesului-verbal de recepţie nr.........; copia facturii seria DJ S......, nr. 0019354/26.08.213; copia Deciziei de Impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală pentru persoane juridice nr..........; copia Raportului de Inspecţie Fiscală nr...........; o serie de planşe fotografice; copia unui înscris intitulat "Raport de evaluare active construcţii: 2 hale garare utilaje agricole; copia unor înscrisuri intitulate "Declaraţii de suprafaţă – 2013 – APIA online", "Declaraţii de suprafaţă – 2014 – APIA online" şi Declaraţii de suprafaţă – 2015 – APIA online",; copia unui proces-verbal – întocmit de societatea-reclamantă în data de 23.08.2014; copia unui raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expertul tehnic ........

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin decizia de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală pentru persoane juridice nr. ..........- întocmită în baza raportului de inspecţie fiscală nr. ........-, pârâta A.J.F.P. D...... a stabilit că, din decontul de T.V.A. depus de reclamantă, în sumă de 68.345 lei, suma de 51.290 lei nu este deductibilă din punct de vedere fiscal – date fiind dispoziţiile art. 1473 alin. 3 si 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi prevederile art. 82 alin. 3 din O.G. 92/2003.  Referitor la T.V.A. colectată, pârâta anterior menţionată a stabilit că nivelul cheltuielilor societăţii-reclamante cu înfiinţarea culturilor de grâu si floarea soarelui - pentru anul 2014 -, respectiv grâu - pentru anul 2015 -, se încadrează în media cheltuielilor înregistrate la nivelul judeţului Dolj, însă producţiei obţinută este nejustificat de scăzută - comparativ cu media producţiei înregistrate la nivelul comunei V....... În consecinţă, baza de impunere pentru producţia realizată la respectivele culturi a fost estimată - în temeiul art. 11 din Legea nr. 571/2003 şi art. 67 din O.G. nr. 92/2003 – şi, în consecinţă, a fost stabilită o taxa pe valoarea adaugată colectată suplimentar, în cuantum de 65.129 lei, care diminuează T.V.A. de rambursat.

Împotriva Deciziei de impunere anterior menţionate reclamanta a formulat contestaţie însă, prin Decizia nr............., pârâta D.G.R.F.P. C........ a respins respectiva contestaţie.

Referitor la recoltele de grâu si floarea soarelui - pentru anul 2014 -, respectiv grâu - pentru anul 2015 -, înregistrate de societatea-reclamantă, Tribunalul reţine următoarele:

Conform evidenţei contabile întocmite de societatea-reclamantă, în anul 2014, pentru cultura de grâu, producţia medie realizată, la hectar, a fost de 415,82 kg; în acelaşi an, pentru cultura de floarea soarelui,  producţia medie realizată, la hectar, a fost de 708,6 kg/ha; în anul 2015, pentru cultura de grâu, producţia medie realizată, la hectar, a fost de 884,43 kg/ha.

 În cuprinsul adresei nr. 16818/11.12.2015, D.A.D.R. Dolj a specificat – la solicitarea organelor fiscale – că, potrivit dărilor de seama statistice AGR 2A si 2B, producţiile medii realizate la hectar, au fost următoarele: în anul 2014, pentru cultura de grâu, 2.105 kg, în timp ce, pentru cultura de floarea soarelui, 1.166 kg; în anul 2015, pentru cultura de grâu 1.490 kg.

De asemenea, în cuprinsul adresei nr. 3408/07.12.2015, Primăria V..... a comunicat D.G.R.F.P. D..... faptul că, la nivelul localităţii, producţiile medii la hectar obţinute, au fost următoarele: în anul 2014, pentru cultura de grâu, 2.100 kg, iar pentru cultura de floarea soarelui, 1.150 kg; în anul 2015, pentru cultura de grâu 1.300 kg. Totodată, Primăria V....... a precizat că, în anul agricol 2013-2014 nu au fost declarate calamităţi pe raza comunei, în timp ce, în anul agricol 2014-2015, societatea-reclamantă a fost înregistrat cu o suprafaţă calamitată din cauza secetei în procent de 70% la culturile de porumb (10,70 ha) si floarea soarelui (258,70 ha), conform procesului verbal de constatare nr. 241/19.09.2015.

Art. 67 alin. 1 din O.G. 92/2003 stabileşte în mod clar că "Organul fiscal stabileşte baza de impunere şi obligaţia fiscală de plată aferentă, prin estimarea rezonabilă a bazei de impunere, folosind orice probă şi mijloc de probă prevăzute de lege, ori de câte ori acesta nu poate determina situaţia fiscală corectă" - ceea ce conduce la concluzia că organele fiscale au posibilitatea de a face o estimare rezonabilă a bazei de impunere ori de câte ori situaţia concretă a contribuabilului impune luarea unei astfel de măsuri – prevederi similare fiind conţinute şi de art. 1 alin. 1 din Ordinul nr. 3389/2011.

Or, obţinerea unor producţii în semnificativ mai mici decât cele medii realizate la nivelul unei localităţi – în anul 2014, cu 1.689,18 kg/ha la producţia de grâu şi cu 457,4 kg/ha la producţia de floarea soarelui mai puţin faţă de media localităţii, în timp ce, în anul 2015, cu 605,57 kg/ha mai puţin, la producţia de grâu, în raport de media comunei V........ -, poate constitui o împrejurare de natură a justifica aprecierea organelor fiscale că producţia evidenţiată de documentele financiar-contabile prezentate de reclamantă nu reflectă realitatea, şi că o estimare rezonabilă a producţiilor agricole obţinute trebuie realizată în raport de producţiile medii la culturile de grâzu şi floarea-soarelui -  aşa cum sunt stabilite în urma centralizării dărilor de seama statistice 2A si 2B depuse de agenţii economici cultivatori. 

 Este real că valoarea medie reprezintă un element statistic şi că producţia agricolă reală obţinută este influenţată de mulţi factori însă, în condiţiile în care nu a fost adusă dovada că terenurile pe care societatea-reclamantă înfiinţase culturi erau de o calitate net inferioară altor terenuri agricole de pe raza localităţii anterior menţionate – unde fuseseră înfiinţate culturi similare -, ori că s-au produs calamităţi naturale sau au intervenit alte împrejurări neobişnuite – de natură a compromite, total sau parţial, respectivele culturi -, nu există motive pentru a considera că diferenţele foarte mari în ceea ce priveşte producţia obţinută de reclamată – în raport de producţiile obţinute de alte societăţi comerciale având acelaşi obiect de activitate -, ar avea o explicaţie obiectivă, mai ales în contextul în care cheltuielile cu înfiintarea culturilor anterior menţionate, conform celor înscrise în evidenţas contabilă a S.C. I....... S.R.L. sunt la un nivel similar cu nivelul mediu al cheltuielilor efectuate în acelaşi scop, înregistrate la nivelul judeţului Dolj.

Societatea-reclamantă a încercat să acrediteze ideea că "acele culturi de grâu şi floarea-soarelui înfiinţate în anul 2013, nu au mai putut fi recoltate în anul 2014, din pricina ploilor abundente; aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi pentru o parte din culturile de grâu aferente anului agricol 2014-2015 - blocurile fizice nr. 465, nr. 1905, nr. 481, nr. 639, nr. 599 fiind afectate de ploile abundente, iar culturile calamitate" - însă nu a prezentat dovezi că ar fi solicitat declararea respectivelor culturi ca fiind calamitate.

 Astfel, pentru anul agricol 2013-2014, nu există nicio solicitare adresată de reclamantă Primăriei V........ pentru întocmirea vreunui proces-verbal de constatare a vreunor culturi calamitate iar, pentru anul 2015, a fost depusă cererea înregistrată sub nr. 2421/25.08.2015 - prin care se solicita a se constata faptul că au fost compromise, din cauza condiţiilor meteo, culturile de floarea soarelui (258,7 ha), porumb (10 ha), orz de primăvară (64,29 ha) şi butaşi Paulownia (2 ha), nu însă şi cultura de grâu.

Or, art. 73 alin. 7 şi 8 din Legea 571/2003 – în vigoare în perioada 2013 – 2015 -, stipulau că "(7) În cadrul anului fiscal curent pentru veniturile realizate de persoanele fizice, individual sau într-o formă de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale precum îngheţul, grindina, poleiul, inundaţiile, ploaia abundentă, seceta, precum şi a celor produse de animalele sălbatice, care afectează peste 30% din suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale/animale deţinute, norma de venit se reduce proporţional cu pierderea respectivă. (8) Constatarea pagubelor prevăzute la alin. (7) şi evaluarea pierderilor se face la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul anual se stabileşte pe bază de norme de venit de o comisie numită prin ordin al prefectului judeţului/municipiului Bucureşti, la propunerea directorului executiv al direcţiei agricole judeţene/municipiului Bucureşti, comisie formată pe plan local dintr-un reprezentant al primăriei, un specialist al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, un reprezentant al direcţiei agricole judeţene/municipiului Bucureşti şi un reprezentant al direcţiei generale regionale a finanţelor publice din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală".

Cât despre raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul tehnic .......– care concluzionează că, din suprafaţa totală destinată spre exploatare agricolă de 395, 3798 ha, o suprafaţă de 56,9734 ha este "afectată de băltirea apei, cu mal, smârcuri sau nămoloasă" -, în primul rând, acesta nu a avut posibilitatea de a analiza starea terenurilor agricole la momentul anilor agricoli 2013-2014 şi 2014-2015 şi de a stabili în mod precis unde anume fuseseră amplasate culturile de grâu şi floarea-soarelui, şi dacă porţiuni din respectivele suprafeţe fuseseră afectate de băltirea apei, ci a analizat situaţia existentă în primăvara anului 2017. În al doilea rând, respectivul raport de expertiză nu poate constitui o probă pentru dovedirea faptului că ar fi fost calamitate culturile de grâu şi floarea soarelui înfiinţate de reclamantă în anul agricol 2013-2014 sau cele de grâu înfiinţate în anul agricol 2014-2015 – în contextul în care S.C. I..... S.R.L. nu a solicitat constatarea producerii pagubelor de către Comisia numită prin ordin al Prefectului jud. Dolj, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. 8 din Codul Fiscal (Legea 571/2003).

În ceea ce priveşte susţinerile că înscrisurile intitulate "Declaraţii de suprafaţă – 2013 – APIA online", respectiv "Declaraţii de suprafaţă – 2014 – APIA online" demonstrează că suprafeţele cultivate cu grâu şi floarea soarelui în anul 2014 şi grâu în anul 2015 nu au fost cele reţinute de organele fiscale – acelaşi expert tehnic anterior menţionat, ......., precizând că, în anul 2014, suprafeţele efectiv cultivate de societatea-reclamantă fuseseră de 323,05 ha grâu (şi nu 388 ha cum reţinuseră organele fiscale) şi 110,65 ha floarea soarelui (şi nu 200 ha cum reţinuseră pârâţii) iar, în anul 2015, suprafaţa efectiv cultivată cu grâu fusese de 57,77 ha (şi nu 145 ha, aşa cum se specifică în cuprinsul Deciziei de impunere contestate) -, nici acestea nu pot fi primite.

Astfel, pârâţii au determinat suprafeţele cultivate de reclamantă pe baza documentelor contabile prezentate de S.C. I....... S.R.L. - la fila 6 din volumul II al dosarului existând un înscris intitulat "situaţie terenuri la 31.10.2015", în cuprinsul căruia administratorul societăţii-reclamante (care semnează şi ştampilează respectivul document) evidenţiază în mod clar că, în anul agricol 2013-2014, fuseseră cultivate 388 ha cu grâu şi 200 ha cu floarea soarelui,  în timp ce, anul agricol 2014-2015, suprafaţa cultivată cu grâu fusese de 145 ha.

În aceste circumstanţe, nu se poate susţine că, în realitate, suprafeţele cultivate de reclamantă, în anii agricoli  2013-2014, respectiv 2014-2015 ar fi fost altele – mai mici -, decât cele luate în considerare de organele fiscale la întocmirea actelor administrativ-fiscale a căror anulare se solicită.

Prin urmare, în mod corect au procedat pârâţii atunci când s-a stabilit o bază impozabilă suplimentară de 512.795,22 lei (aferentă estimării producţiilor de grâu şi floarea-soarelui obţinute de societatea-reclamantă în anul 2014, respectiv grâu, în anul 2015 – în raport de producţiile medii la aceste culturi realizate în localitatea V...) – ceea ce generează obligaţia S.C. I.... S.R.L. de colectare a unei TVA suplimentară în cuantum de 65.129 lei.

Însă, în ceea ce priveşte TVA în valoare de 51.290 lei respinsă la rambursare – aferentă edificării unui imobil în comuna V........... -, pârâţii au apreciat în mod eronat că o astfel de cheltuială nu este deductibilă.

Astfel, organele fiscale au menţionat că societatea-reclamantă îşi exercitase dreptul de deducere pentru suma anterior menţionată (aferentă unei valori de 213.708 lei), în luna august 2013, în baza facturii nr. 19354/26.08.2013, emisă de către societatea S......... S.A.

Prin Decizia de impunere nr................, suma respectivă a fost respinsă la rambursare conform art. 145 alin. 2 lit. a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal deoarece, la data de 29.08.2015, reclamanta nu intrase în posesia autorizaţiei de construire, coroborat cu faptul că stadiul fizic al halei nu permitea depozitarea cerealelor - şi deci construcţia nu putea fi utilizată în folosul operaţiunilor taxabile ale societăţii.

Pârâţii au specificat că Autorizaţia nr. 8 - emisa de Primăria V........ -, a fost obţinută mult mai târziu, în data de 05.09.2014, iar valoarea obiectivului de investiţii “construire două hale pentru garare utilaje agricole, extindere locuinţă parter cu spaţii birouri parter, refacere împrejmuire teren” era în suma de 112.000 lei – în condiţiile în care reclamanta înregistrase in evidenţa contabilă factura nr. 19354/26.08.2013 încă din anul 2013.

Contrar argumentelor pârâţilor, instanţa reţine faptul că este indiscutabil că societatea-reclamantă a edificat o construcţie pentru care deţine Autorizaţie de construire – finalizarea imobilului fiind atestată de procesul-verbal de recepţie nr. 378/06.04.2015 -, după cum este incontestabil că respectiva construcţie (2 hale pentru garare utilaje agricole) era destinată utilizării în folosul operaţiunilor taxabile – fiind menită a adăposti utilajele agricole utilizate de reclamantă pentru a-şi îndeplini obiectul de activitate (cultivarea terenurilor agricole deţinute în proprietate sau luate în arendă).

De asemenea, factura seria DJ S.........., nr. 19354/26.08.2013, demonstrează că societăţii-reclamante i s-a facturat de S.C. S..... S.A. suma de 213.709,68 lei – reprezentând contravaloarea edificării clădirii anterior menţionate -, căreia îi corespunde o cotă de T.V.A în cuantum de 51.290,32 lei. 

 Faptul că, în cuprinsul Autorizaţia de Construire nr. 8/05.09.2014, valoarea clădirii preconizat a fi edificată este înscrisă ca fiind de 112.000 lei nu are relevanţă în ceea ce priveşte îndreptăţirea reclamantei de a beneficia de prevederile art. 145 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 571/2003  - text de lege care statuează că "Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni: ... operaţiuni taxabile" -, ci poate determina, eventual, angajarea răspunderii S.C. I.......S.R.L. pentru declarea eronată a valorii impozabile a imobilului, în faţa autorităţilor fiscale ale localităţii V............

Cu alte cuvinte, neconcordanţa între valoarea imobilului – înscrisă în Autorizaţia de Construire -, şi contravaloarea lucrării realizate de S.C. S...... S.A. – evidenţiată în cuprinsul facturii seria DJ S..........., nr. 19354/26.08.2013 -,  nu este de natură a afecta dreptul de ducere instituit de articolul anterior menţionat ci, eventual, poate atrage aplicarea unor alte sancţiuni, de natură contravenţională sau fiscală.

Ca atare, nu exista temei pentru refuzul de a considera deductibilă TVA aferentă construcţiei a "2 hale pentru garare utilaje agricole, extindere locuinţă parter cu spaţii birouri parter, refacere împrejmuire teren" – în valoare de 51.290 lei -, societatea-reclamantă fiind îndreptăţită să obţină desfiinţarea actelor administrativ-fiscale contestate, sub acest aspect.

Pentru considerentele expuse anterior, va fi admisă în parte acţiunea formulată şi, în consecinţă, va fi desfiinţată în parte Decizia nr.........., în sensul că se va dispune anularea parţială a Deciziei de Impunere nr................– şi anume în ceea ce priveşte declararea ca nedeductibilă şi respingerea la rambursare a TVA în sumă de 51.290 lei.

Totodată, vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale Deciziei de Impunere anterior menţionate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta S.C. I ... S.R.L., având sediul în ..., în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice C...... şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice D..... – ambii cu sediul în ......-, având ca obiect anulare act administrativ-fiscal.

Desfiinţează în parte Decizia nr. ....., în sensul că:

Dispune anularea parţială a Deciziei de Impunere nr. ...... – şi anume în ceea ce priveşte declararea ca nedeductibilă şi respingerea la rambursare a T.V.A. în sumă de 51.290 lei.

Menţine celelalte dispoziţii ale Deciziei de Impunere anterior menţionate.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Dolj.

Pronunţată în şedinţă publică, azi ....... iunie 2017.

Domenii speta

Spete similare