Prescriptia dreptului de a stabili creante fiscale

Dosar nr. ...

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA Nr. 2908/2017

Şedinţa publică de la 07 Iunie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâţii PRIMĂRIA MUN. CRAIOVA - PRIN PRIMAR, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA - DIRECŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul şi pârâţii reprezentaţi de cons. jur. ....

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus răspuns la adresa emisă de instanţă.

Cons. jud. .... pentru pârâţi solicită conceptarea în cauză şi a pârâtului Primarul mun. Craiova, parte pe care o reprezintă, depunând la dosar delegaţie de reprezentare.

Instanţa pune în discuţie cadrul procesual prin conceptarea în cauză a pârâtului Primarul mun. Craiova.

Reclamantul solicită conceptarea în cauză a pârâtului Primarul mun. Craiova.

Cons. jur. ... pentru pârâţi este de acord.

Instanţa dispune conceptarea în cauză a pârâtului Primarul mun. Craiova, după care constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fond.

Reclamantul solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Cons. jur. ... pentru pârâţi solicită respingerea acţiunii, învederând că s-au respectat dispoziţiile art. 267 din Codul fiscal.

INSTANŢA

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanţei reclamantul ... a chemat în judecată pe pârâta PRIMĂRIA CRAIOVA, solicitând anularea Dispoziţiei emisă de Primarul mun. Craiova nr. ..., anularea actului administrativ fiscal reprezentat de Decizia de impunere pentru anul 2010, nr. ..., si anularea actului administrativ fiscal reprezentat de Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii, nr. ...., restituirea sumei de 1.050 de lei perceputa ilegal de către pârâtă şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.

În fapt, Primăria mun. Craiova prin Direcţia de Impozite si Taxe Locale a emis la data de 05.12.2016 Deiczia de impunere pentru anul 2010, nr. ... (a se vedea ANEXA 1) şi Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii, nr. ... (a se vedea ANEXA 2).

Împotriva acestor decizii, în termenul legal, în baza art. 268 Cod procedura fiscală a formulat o contestaţiei înregistrată la Direcţia Impozite si Taxe sub. ... (a se vedea ANEXA 3) în care arată că nu s-au respectat prevederile Codului fiscal relativ la creanţele fiscale, iar în data de 03.02.2017 PRIMĂRIA-CRAIOVA i-a comunicat Dispoziţia nr. ... (a se vedea ANEXA 4) prin care i s-a respins contestaţia "întrucât argumentele de fapt si de drept invocate nu sunt de natură să modifice cele dispuse prin actele administrative fiscale în cauză."

Potrivit Legii 571/2003 privind Codul fiscal, în data de ... a depus la Primăria Municipiului Craiova "Declaraţia privind valoarea reală a lucrărilor executate in baza autorizaţiei de construire" în vederea regularizării taxei pentru eliberarea Autorizaţiei de construire şi i s-a perceput suma de 1.071 de lei.

În 2016, se pare, ca urmare a unui control al Camerei de Conturi Dolj, s-a descoperit faptul că în decembrie 2010, regularizarea taxei pentru eliberarea Autorizate de construire s-a făcut nerespectând prevederile art. 138 alin. 3 din H.G. nr.44/2004 si s-a stabilit că până la data de 17.12.2010 trebuia să i se încaseze o taxa aferenta autorizaţiei de construire nr. .... în cuantum de 2.121 de lei, dar întrucât la acea dată i s-au perceput doar .1071 lei, ar mai fi trebuit achitată o diferenţa de 1.050 lei.

Ca urmare, în 05.12.2016, a fost emisă Decizia de impunere pentru anul 2010, nr. .... pentru suma de 1.050 lei având termenul de plată 17.12.2010 şi deoarece a fost depăşit termenul de plata a fost emisă şi Decizia referitoare la obligatiiile fiscale accesorii, nr. ... cu penalizările corespunzătoare neplăţii sumei de 1050 lei (din decizia anterioara), începând de la data de 18.12.2010 pana la data emiterii deciziilor (adică alţi 1407 de lei).

În Contestaţia depusă la PRIMĂRIA CRAIOVA sub nr. ... a arătat că cele 2 decizii sus-mentionate sunt nu numai incorecte ci şi ilegale prin tardivitatea lor, deoarece cadrul legal este stabilit de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în CAPITOLUL VI: Prescripţia dreptului de a stabili creanţe fiscale, la ART. 110 - Obiectul, termenul şi momentul de ia care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţelor fiscale care spune: (1) Dreptul organului fiscal de a stabili creanţe fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.  (2) Termenul de prescripţie a dreptului prevăzut ia alin. (1) începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală, dacă legea nu dispune altfel.

Astfel, în cazul său creanţa se naşte pe 18 decembrie 2010 (cum reiese din decizia nr. 801086). Termenul de prescripţie începe săa curgă de la 1 iulie 2011:1 iulie2011 – 30 iunie2012=1 an; 1 iulie2012 - 30iunie2013=1 an; 1 iulie2013 - 30iunie2014=1 an; 1 iulie2014 - 30iunie2015=1 an; 1 iulie 2015 - 30iunie2016=1 an;

Deci termenul de prescripţie a expirat şi dispoziţiile art. 112 - Efectul împlinirii termenului de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale care precizează: Dacă organul fiscal constată împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei fiscale, procedează ta încetarea procedurii de emitere a titlului de creanţă fiscală.

Totuşi, Primăria Craiova, prin Dispoziţia de primar nr. .... îi respinge contestaţia întrucât argumentele de fapt şi de drept invocate nu sunt de natură să modifice cele dispuse prin actele administrative fiscale în cauză, pentru următoarele considerente: în data de 05.12.2016 s-a procedat la recalcularea regularizării taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire, in conformitate cu prevederile art. 267 alin. 15 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, începând cu data de 17.12.2010", susţinând că această dată se găsește "în interiorul termenului statuat de art. 110, alin (1) din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscala" redând în continuare şi textul de lege: "Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie in termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.

(2)Termenul de prescripţie a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală, daca legea nu dispune altfel”.

În aceste condiţii, văzând persistenţa în eroare a pârâtei şi Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 148 din 27.10.2016 privind aprobarea procedurii de acordare a unor înlesniri la plată, constând în scutirea de majorări de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale cuvenite bugetului local de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabili ai bugetului local al Municipiului Craiova, în data de 13.02.2017 a plătit cu chitanţa seria ... (a se vedea ANEXA 5) suma de 1.050 lei impusă prin Decizia de impunere pentru anul 2010, nr. ...

În drept a invocat dispoziţiile art. l si art. 11 din Legea nr. 554/2004, Legea contenciosului administrative, actualizată în 2008.

A depus la dosar următoarele înscrisuri: decizia de impunere pentru anul 2010, nr. ...; Decizia referitoare ia obligaţiile fiscale accesorii, nr. ...;  Contestaţia depusă la PRIMĂRIA CRAIOVA sub nr. ... Dispoziţia de primar nr. ..; Chitanţa Seria ...

Primăria Municipiului Craiova - Direcţia de Impozite şi Taxe, prin primar a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată şi menţinerea  Deciziei de impunere pentru anul 2010 ... pentru stabilirea impozitelor/taxelor datorate de persoanele fizice şi a Deciziei ... referitoare la obligaţii de plată accesorii, precum şi a Dispoziţiei Primarului Municipiului Craiova ..., ca fiind legale şi temeinice pentru următoarele motive:

A invocat excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată, raportat la dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru care prevăd obligativitatea timbrării cererii' la valoarea solicitată, având în vedere că reclamanţii nu au făcut dovada timbrării.

Astfel, pornind de la prevederile art. 148 alin 6 NCPC “cererile adresate instanţelor de judecată se timbrează, dacă legea nu prevede altfel”. în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată se poate observa, pe baza înscrisurilor comunicate, lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar în condiţiile expres prevăzute de lege.

Raportându-ne la art. 197 NCPC - în cazul în care cererea este supusa timbrării dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii de chemare în judecată.

Faţă de cele expuse, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare in judecată.

 A invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Municipiului Craiova potrivit Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, care defineşte si reglementează în mod distinct autorităţile administraţiei publice locale, stabilind totodată si competentele partajate ale acestor autorităţi.

În temeiul art.245 din Noul Cod de Procedură Civilă invocă lipsa calităţii procesuale pasive a Primăriei Municipiului Craiova - Direcţia Taxe şi Impozite, întrucât în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, unităţile administrativ teritoriale, respectiv comunele, oraşele, şi municipiile sunt persoane juridice de drept public şi sunt reprezentate în justiţie, după caz, de primar, sau de preşedintele consiliului judeţean. Acesta poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului propriu de specialitate sau un avocat care să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale respective, în justiţie.

Legea 215/2001, republicată defineşte şi reglementează în mod expres autorităţile administraţiei publice locale, pornind în mod cronologic de la dispoziţiile articolului 20, în temeiul căruia, comunele, oraşele, municipiile si judeţele sunt unitati administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia locala şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale.

Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean şi date fiind dispoziţiile art. 21 alin 2 din Legea 215/2001, republicată, avem instituită o reprezentare legală.

În ceea ce priveşte distincţia între autorităţile deliberative şi executive dispoziţiile articolului 23 din legea administraţiei publice locale statuează că autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile

locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

Prin urmare, unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină si patrimoniu propriu, autonomia locală se realizează prin consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primari, ca autorităţi executive, iar Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritoriala în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.

Primăria Municipiul Craiova nu are calitate procesuală şi pe cale de consecinţă solicită instanţei respingerea cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală,ţinând cont şi de faptul că emitentul Dispoziţiei a cărei anulare se solicită este Primarul Municipiului Craiova.

Rezultă, aşadar, fără echivoc că titular de obligaţii în raportul juridic dedus judecăţii este Primarul, ca emitent al dispoziţiei - în calitate de autoritate executivă a administraţiei publice locale.

Pe cale de consecinţă, calitate procesuală pasivă în speţa dedusă judecăţii o are numai primarul în calitatea sa de emitent al dispoziţiei, în conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001, iar consecinţa introducerii acţiunii în contradictoriu cu Primăria Municipiului Craiova nu poate primi decât soluţia respingerii acţiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fond, învederează instanţei de judecată că cele inserate în acţiunea introductivă de către reclamant nu sunt dovedite de către acesta, care avea acestă obligaţie (sarcina probei incumbă reclamantului potrivit art. 249 din Cod de procedură civilă).

De menţionat este faputl ca argumentele de fapt şi de drept invocate nu sunt de natură să modifice cele dispuse prin actele administrative fiscale în cauză, pentru următoarele considerente:

Reclamantul Răceanu Teodor Cornel a depus Declaraţia privind valoarea reală a lucrărilor executate în baza autorizaţiei de construire în cazul persoanelor fizice şi juridice, potrivit Legii 571/2003 privind Codul fisca lîn vederea regularizării taxei pentru eliberarea Autorizaţiei de construire, fiind inregistrată la Primăria Municipiului Craiova în data de ...

Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie se calculează în conformitate cu prevederile pct.138 alin. 3 din H.G. nr.44/2004, respectiv: ,Jn cazul lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, dacă valoarea de proiect declarată în cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire este mai mică decât valoarea impozabilă determinată în condiţiile art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, taxa se calculează prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, după caz, asupra valorii impozabile

Taxa de regularizare se calculează potrivit prevederilor art. 267 alin. 14 lit.c din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, respectiv: „ până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care se depune situaţia finală privind valoarea lucrărilor de construcţii, compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale are obligaţia de a stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie coroborat cu prevederile art. 267 alin (15) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal „ In cazul unei autorizaţii de construire emise pentru o persoană fizică, valoarea reală a lucrărilor de construcţie nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 251. ”

Valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 251 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal este acea valoare care stă la baza calculării impozitului pe clădiri, respectiv cea rezultată din înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate cu valoarea impozabilă corespunzătoare, cu coeficientul de majorare (conform art.251 alin.8 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal) şi cu coeficientul de corecţie în funcţie de rangul localităţii şi zona unde este amplasată clădirea.

Astfel, în data de 05.12.2016 s-a procedat la recalcularea regularizării taxei pentru eliberarea autorizaţie de construire, în conformitate cu prevederile art. 267 alin (15) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, începând cu data de 17.12.2010, în interiorul termenului statuat de art. 110, alin (1) din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală “(1) Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. (2)Termenul de prescripţie a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală, dacă legea nu dispune altfel.

Având în vedere prevederile art. 267 alin. 15 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal valoarea impozabilă a clădirii s-a determinat prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate cu valoarea impozabilă corespunzătoare, cu coeficientul de majorare (conform art.251 alin.8 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal) şi cu coeficientul de corecţie în funcţie de rangul localităţii şi zona unde este amplasată clădirea şi anume: 198,02 m.p.x887 lei/m.p. x 1,05 (coeficient majorare) x 2,3 (coef. Corecţie zona) = 424.180 de lei.

Total taxa datorată 424.180 lei x 0,5% (cota taxa autorizaţie construire clădire nerezidentială) = 2.120,90 lei sumă care se rotunjeşte la 2.121 lei.

Pe cale de consecinţă, prin Decizia de impunere pentru anul 2010, pentru stabilirea impozitelor/taxelor datorate de persoanele fizice nr..... în sarcina petentei a fost stabilit un debit reprezenând diferenţă regularizare taxă pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie în cuantum de 1.050 lei pentru anul 2010, în conformitate cu prevederile art. 267 alin. 15 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

În speţă a fost aplicat art. 94 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală:

“ Cuantumul creanţelor fiscale se stabileşte sub rezerva verificării ulterioare, (...) “

Majorările de întârziere în cuantum de 1.407 lei cuprinse în Decizia referitoare la obligaţii de plată accesorii nr. ..., sunt subsecvente debitului în cuantum de 1.050 lei din Decizia de impunere pentru anul 2010, pentru stabilirea impozitelor/taxelor datorate de persoanele fizice ..., acestea fiind calculate pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor fiscale principale.

Accesoriile s-au calculat pentru perioada 18.12.2010- 31.12.2015 în raport de prevederile art. 1241 alin (2) din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală “art: 1241 alin (2) Nivelul majorării de întârziere este de 2% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru flecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv iar pentru perioada 01.01.2016 - 05.12.2016, în raport cu prevederile art. 183 alin (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală “art. 183 alin (2) Nivelul majorării de întârziere este de 1% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. “

Astfel, faţă de cele prezentate mai sus, in conformitate cu dispoziţiile Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal, dar si potrivit prevederilor art. 251, art.267 alin. 14 lit.c şi alin. 15 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pct.138 alin.3 din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art.1241 alin (2) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, art.94 alin. 1, art. 110, art. 173, art. 183 alin.2, art. 268 - 274, art.279, art.281 şi art.352 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, coroborate cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, s-a emis Dispoziţia Primarului Municipiuliu Craiova nr..... prin care s-a respins contestaţia depusă de reclamant.

Drept urmare, contestaţia reclamantului a fost respinsă prin Dispoziţia Primarului Municipiului Craiova ...., dispoziţie ce a fost emisă cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare. Caracterul legal al actelor administrative rezulta din obligativitatea emiterii lor pe baza si in conformitate cu legile in vigoare. Fiind emise in mod unilateral, de regula de către un organ al administraţiei de stat, deci provenind de la o autoritate si fiind emise cu respectarea legii aceste acte se bucura de prezumţia de legalitate.

Aceasta prezumţie care, deşi în cele mai multe cazuri nu este absoluta (ca si in cazul actelor administrative jurisdictionale), este totuşi o prezumţie relativa puternica, care conferă caracter obligatoriu si executoriu acestor acte, deşi poate fi inlaturata. Aceasta prezumţie are anumite trasaturi conferind caracter autentic si caracter veridic actelor administrative. Veridicitatea este acea trăsătură conform careia se prezuma ca actul administrativ exprima adevărul, avand un continui corespunzător realitatii faptice si prevederilor legii, la dosar neexistand nici o dovada care ar putea crea vreo indoiala in privinţa legalităţii Deciziei de impunere pentru anul 2010 ... pentru stabilirea impozitelor/taxelor datorate de persoanele fizice şi a Deciziei ... referitoare la obligaţii de plată accesorii, precum şi a Dispoziţiei Primarului Municipiului Craiova ...Toate aspectele invederate, duc la concluzia ca acţiunea reclamantului este neîntemeiată, deoarece anularea unui act administrativ este strâns legată de nerespectarea legalităţii la data emiterii acestuia şi are caracterul unei sancţiuni. Regula nulităţii actelor administrative o reprezintă - viciile de legalitate care pot consta în nerespectarea unei forme procedurale pentru elaborarea actului administrativ, a unui termen, a oportunităţii, oricum a unei cerinţe prevăzute de acte normative în vigoare. Nulitatea poate fi şi consecinţa încălcării interesului public sau bunelor moravuri ori chiar a interesului particular. Or din toate actele depuse la dosarul cauzei rezulta ca autoritatea locala a respectat întocmai prevederile legale ceea ce nu se poate spune în ceea ce îl priveşte pe reclamant.

Având în vedere toate elementele invocate şi ţinând cont de prezumţia absolută de legalitate a acestor acte, vă solicităm să respingeţi cererea reclamantului ... privind anularea, Deciziei de impunere pentru anul 2010 ... pentru stabilirea impozitelor/taxelor datorate de persoanele fizice, a Deciziei ... referitoare la obligaţii de plată accesorii, precum şi a Dispoziţiei Primarului Municipiului Craiova ..., ca vădit neîntemeiată.

În susţinerea celor afirmate, solicită proba cu înscrisuri, precum şi orice mijloc de probă pe care instanţa îl va aprecia ca fiind util, concludent şi pertinent cauzei.

În drept, invocă întâmpinarea pe dispoziţiile art.205 şi următoarele din C.pr.civ.

În cauză s-au conceptat pârâţii Primăria mun. Craiova – Direcţia de Impozite şi Taxe şi Primarul mun. Craiova.

Pârâta Primăria mun. Craiova – Direcţia de Impozite şi Taxe a înaintat la dosar actele care au stat la baza emiterii deciziei ....

Analizând actele si lucrarile dosarului, în ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Municipiului Craiova, instanţa reţine că  actele contestate, respectiv Decizia de impunere  nr.  .. şi Decizia referitoare la obligatiiile fiscale accesorii, ... au fost emise de Primăriei Municipiului Craiova, respectiv Primăriei Municipiului Craiova - Direcţia de Impozite şi Taxe,  astfel încât fiind emitentul acestor acte, este fără îndoială că are calitate procesuală pasivă în cauză, în raport cu prevederile art.13 din Legea nr.554/2004.

În ceea ce priveste fondul cauzei, din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine ca  prin Decizia de impunere  nr. pentru anul 2010, ..., emisa de parata, în sarcina reclamantului a fost stabilit un debit in cuantum de 1.050 lei reprezentând  taxă pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie, având  termen de plată 17.12.2010 iar prin  Decizia referitoare la obligatiiile fiscale accesorii, ... au fost stabilite in sarcina reclamantului majorări de întârziere aferente debitului,  în cuantum de 1407 lei, pentru perioada  18.12.2010 – 05.12.2010.

 Împotriva acestor decizii reclamantul a formulat contestatie, înregistrată la instituția pârâtă sub nr. ..., contestație ce a fost respinsă de către Primarul Municipiului Craiova,  prin Dispoziția nr. ...

Atat prin  contestaţia adresata paratei cat si prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a sustinut ca deciziile emise de parata sunt nelegale intrucat dreptul organului fiscal de a stabili  taxă aferenta anului 2010 este prescris.

Contestaţia reclamantului este intemeiata.

Astfel, din inscisurile depuse la dosarul cauzei reiese ca, la data de  02.12.2010, reclamantul  a depus Declaraţia privind valoarea reală a lucrărilor executate în baza autorizaţiei de construire în cazul persoanelor fizice şi juridice, potrivit Legii 571/2003 privind Codul fiscal, în vederea regularizării taxei pentru eliberarea Autorizaţiei de construire,  declaratie ce a fost inregistrată la Primăria Municipiului Craiova  sub nr. ....

Potrivit dispoziţiilor  art. 267 alin. 14 lit.c din Legea 571/2003 privind Codul fiscal,  până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care se depune situaţia finală privind valoarea lucrărilor de construcţii, compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale are obligaţia de a stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie.

Reiese că, obligaţia  autorităţii administraţiei publice locale de a stabili taxa datorată ca urmare a regularizării taxei pentru eliberarea Autorizaţiei de construire a început să curgă  de la data la care s-a depus situaţia finală privind valoarea lucrărilor de construcţii, respectiv 02.12.2010.

În speţă, contrar susţinerilor pârâtului, nu sunt incidente prevederile art.110 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală ci dispoziţiile  art. 91 alin. 1 şi 2 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, în vigoare la data la care prescripţia a inceput să curgă.

Instanţa reţine că, în materie fiscală, prescripţia extinctivă stinge răspunderea fiscală a contribuabililor, persoane fizice şi persoane juridice, care sunt exonerate de plata obligaţiilor bugetare ce cad în sarcina lor. Codul de procedură fiscală  conţine prevederi categorice, statuând în acest sens, că toate creanţele fiscale „se sting prin încasare, compensare, executare silită, scutire, anulare, prescripţie şi prin alte modalităţi prevăzute de lege”, art. 24 din Legea nr. 92/2003.

Normele juridice care reglementează prescripţia răspunderii fiscale sunt imperative, iar efectul lor se produce ope legis.

Potrivit art. 91 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, dreptul organului de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termenul de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, termenul de prescripţie de 5 ani, începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală.

În speţa de faţă, termenul de prescripţie aplicabil este de 5 ani, conform art. 91 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, termen ce a început să curgă la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală.

Astfel, pentru creanţele fiscale aferente anului 2010 termenul de prescripţie a început să curgă de la 1 ianuarie 2011 şi s-a împlinit în ianuarie 2016.

Ca urmare, termenul prevăzut de art. 91 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, calculat conform art. 68 şi art. 91 alin. (2) din acelaşi act normativ, era îndeplinit pentru creanţele fiscale aferente anului 2010 la data când s-au emis Deciziile ... pentru stabilirea impozitelor/taxelor datorate de persoanele fizice şi ... referitoare la obligaţii de plată accesorii iar, în termenul de 5 ani,  nu s-a  invocat  intervenirea unei cauze de suspendare sau de întrerupere din cele prevăzute la art. 92 din Codul de procedură fiscală.

Faţă de considerentele expuse, instanţa reţine că este întemeiată susţinerea reclamantului privind împlinirea termenului de prescripţie privind dreptul de stabilire a obligaţiilor fiscale reprezentând  taxă pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie aferentă anului 2010 şi accesorii  aferente acestei taxe, astfel că, în raport de dispoziţiile art. 18 din Legea 554/2004, va admite în parte actiune si va anula Dispoziţia ... emisă de Primarul mun. Craiova, decizia ... şi decizia .... emise de Primăria Mun. Craiova.

In ceea ce priveste cererea de restituire a sumei de 1050 lei  achitata in temeiul deciziei de impunere anulata, instanta constata ca aceasta este supusa  procedurii reglementata de dispozitiile art. 168 C.pr.fiscală,  conform carora, se restituie, la cerere, contribuabilului/plătitorului orice sumă plătită sau încasată fără a fi datorată.

Or, in speta  nu a fost formulată de către reclamant o cerere în vederea declanşării procedurii restituirii sumei achitate, astfel că cererea adresata direct instantei pentru restituirea acestei sume este prematur formulată.

Reţinându-se culpa procesuală pasivă, în baza disp. art. 453 alin. 1 C.pr.civ. coroborat cu dispoziţiile art. 455 cod procedură civilă, instanţa va obliga pârâţii, în solidar, să achite reclamantului suma de 50 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru  aferentă cererii în anulare act.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte contestaţia formulată de reclamantul ..... în contradictoriu cu pârâţii PRIMĂRIA MUN. CRAIOVA - PRIN PRIMAR, PRIMARUL MUN. CRAIOVA, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA - DIRECŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE.

Anulează Dispoziţia nr. ... emisă de Primarul mun. Craiova, decizia nr. ... şi decizia nr. ... emise de Primăria Mun. Craiova.

Admite în parte cererea privind cheltuielile de judecată şi obligă pârâţii la plata către reclamant a sumei de 50 de lei.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Dolj.

Pronunţată în şedinţa publică de la 07 Iunie 2017.

Domenii speta

Spete similare