Cuprins pe materii:
Cooperare judiciară internațională în materie penală; predare în baza unui mandat european de arestare.
Indice alfabetic:
Cooperare judiciară internațională în materie penală; lipsa consimțământului și a expulzării
Temei de drept:
Legea nr. 302/2004 cu modificările și completările ulterioare – art. 155 alin. 1 lit. d) și art. 2 lit. p)
Rezumat:
Conform art.155 lit.d din Legea nr.302/2004, consimţământul persoanei condamnate pentru recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti şi executarea pedepsei în România, nu este necesar atunci când acesta este de cetăţenie română şi trăieşte pe teritoriul României sau, deşi nu trăieşte pe teritoriul României, va fi expulzată în România.
Elementele rezultate din dosar și din informațiile specifice trebuie să contureze datele necesare minimale de apreciere a sintagmei prevăzute de art.2 lit.p din Legea nr.302/2004, respectiv „statul pe teritoriul căruia trăieşte persoana este statul cu care aceasta are legături strânse în baza reşedinţei obişnuite şi a altor elemente de tipul relaţiilor familiale, sociale, profesionale şi culturale”.
Persoana condamnată îşi are reşedinţa obişnuită, de ani buni, în Italia, iar relaţiile de tipul celor menţionate mai sus sunt derulate tot în Italia.
În acest context, fiind cetăţean român, singura condiţie pentru transferul în România, în vederea executării pedepsei, nu este îndeplinită, deoarece autorităţile din Italia nu au dispus expulzarea persoanei condamnate.
Tribunalul București
Contestaţie în anulare. Art. 317 alin. 1 pct. 1 C.p.civ. . Neîndeplinirea procedurii de citare pentru termenul la care s-a judecat în recurs cauza.
Curtea de Apel Constanța
Inadmisibilitate recurs în litigiile care privesc coproprietatea fortată si perpetuă.
Tribunalul Vrancea
Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre provizorie executorie a unei instanţe străine cu acelaşi obiect. Competenţa generală a instanţelor române. Admisibilitate
Curtea de Apel Târgu Mureș
Acordarea despăgubirilor morale.
Tribunalul Bihor
Rejudecare după extrădare. Admisibilitate