Suspendare executare act administrativ - Dispozitia presedintelui Consiliului Judetean Mures

Pe rol judecarea acţiunii formulată de reclamantul S D S, în contradictoriu cu pârâţii CONSILIUL JUDETEAN MURES şi SPITALUL CLINIC JUDETEAN MURES, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reprezentantul reclamantului, dl.av.B L, reprezentanta pârâtului Consiliul Judeţean Mureş, d-na consilier juridic B R A şi reprezentanta pârâtului Spitalul Clinic Judeţean Mureş, d-na consilier juridic O L.

Procedura de citare este legal  îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care: 

Reprezentantul reclamantului depune 3 file care emană de la pârâta Consiliul Judeţean Mureş şi anume copia calendarului de derulare a procedurii de evaluare anuală a activităţii managerilor  şi comisia de evaluare  anuală a activităţii managerilor Spitalului Clinic Judeţean Mureş şi ai Spitalului Municipal „Dr.Gh.Marinescu”Târnăveni pentru anul 2016.

Reprezentanta pârâtului Consiliul Judeţean Mureş depune delegaţia de reprezentare.

Instanţa solicită ca reprezentanţii părţilor să îşi exprime punctul de vedere cu privire la competenţa instanţei

Reprezentanţii părţilor apreciază că această instanţă este competentă în soluţionarea cauzei.

Instanţa, verificându-şi din oficiu competenţa constată că este legal investită cu soluţionarea prezentei cauze general, material şi teritorial.

Instanţa pune în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Judeţean Mureş.

Reprezentanta pârâtului Consiliul Judeţean Mureş invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Mureş raportat la prevederile art.108 alin.1 din Legea nr.215/2001. Consiliul Judeţean îşi păstrează calitatea de consilier judeţean însă actele acestuia emise în temeiul art.106 coroborate cu art.103 din Legea nr.95/2006 nu angajează sub nici o formă  deliberativă de la nivelul judeţului, respectiv Consiliul Judeţean.

Reprezentanta pârâtului Spitalul Clinic Judeţean Mureş solicită admiterea excepţiei invocate. Arată că managementul asistenţei medicale spitaliceşti a fost transferat începând cu anul 2010 Consiliului Judeţean, or, aşa cum reiese şi din înscrisurile depuse la dosar, contractul de management este încheiat între Consiliul Judeţean prin preşedinte şi reclamantul Sânpălean D S. În ceea ce priveşte dispoziţia a cărei suspendare se cere, solicită să se observe că nu a fost emisă de către Spitalul Judeţean Mureş, iar aceasta neavînd posibilitatea de a suspenda acest act administrativ pe care nu l-a emis.

Reprezentantul reclamantului, în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către Consiliul Judeţean Mureş, solicită respingerea acesteia în condiţiile în care, prin raportare la dispoziţiile actului normativ care constituie sediul materiei, Legea nr.215/2001 este evident că personalitate juridică şi posibilitatea de a sta în judecată o are Consiliul Judeţean Mureş. Mai mult, potrivit art.21 alin.21 din Legea nr.215/2001 se arată ”pentru apărarea intereselor unităţii administrativ teritoriale, preşedintele consiliului judeţean stă în judecată ca reprezentant legal şi nu în nume personal”, considerând ca fiind inutilă să se admită un raţionament de tipul potrivit căreia calitatea de parte într-un proces o are preşedintele consiliului judeţean şi nu entitatea în numele şi pe seama căreia acesta a acţionat. Că este aşa, o dovedeşte chiar decizia a cărei suspendare o solicită, decizie care invocată dispoziţiile art.106 alin.1 din Legea nr.215/2001, normă juridică potrivit căreia „în exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual”, fiind evident că face acest lucru în considerarea calităţii de preşedinte al consiliului judeţean.

Dacă reclamantul ar fi făcut greşeala de a fi chemat în judecată Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, evident că el s-ar fi putut apăra invocând art.21 alin.2, respectiv că el nu stă niciodată în judecată în nume propriu, ci ca reprezentant al unităţii administrativ teritoriale.

Cu privire la excepţia invocată de către Spitalul Clinic Judeţean, solicită respingerea şi a acesteia. Practic, funcţia pe care o exercita reclamantul, este aceea de manager al Spitalul Clinic Judeţean Mureş. În situaţia în care se va dispune reintegrarea acestuia, drepturile salariale nu sunt plătite de Consiliul Judeţean Mureş, ci de Spitalul Clinic Judeţean Mureş, care este ordonator distinct de credite şi pe de altă parte, dacă nu ar fi fost chemat în judecată şi instanţa va dispune admiterea cererii de suspendare, va invoca faptul că nu este opozabilă această hotărâre şi ca atare nu are nici un fel de obligaţie de a se conforma unei hotărâri în care nu este parte. Reclamantul avea calitatea de manager al Spitalul Clinic Judeţean, la o eventuală reintegrare, Spitalul Clinic Judeţean este cel care îi achită inclusiv drepturile aferente perioadei în care acesta nu a exercitat funcţia publică şi ca atare această hotărâre trebuie să îi fie opozabilă.

Reprezentanta pârâtului Spitalul Clinic Judeţean Mureş arată că obiectul prezentei cereri se referă doar la suspendarea dispoziţiei emisă de preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Prin urmare, în cazul în care cererea va fi admisă, va fi reintegrat, dar strict la suspendarea acestei decizii, consideră că Spitalul Clinic Judeţean Mureş nu are calitate procesuală.

Reprezentantul reclamantului arată că admiterea cererii de suspendare are un efect implicit, reintegrarea, iar cel care pretinde actualmente că nu are calitate procesuală va putea spune că această hotărâre nu îi este opozabilă şi ca atare nu are nici o obligaţie.

Reprezentanta pârâtului Consiliul Judeţean Mureş, referitor la dispoziţiile art.21 din Legea nr.215/2001, unitatea administrativ teritorială este Judeţul Mureş, nu Consiliul Judeţean Mureş.

Instanţa acordă cuvântul pe cererea de suspendare.

Reprezentantul reclamantului solicită admiterea cererii de suspendare a efectelor dispoziţiei 368/04.08.2017 emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean, cu precizarea că această cerere se circumscrie dispoziţiilor art.14 din Legea nr.554/2004 şi că sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii prevăzute de legiuitor: cazul bine justificat şi paguba iminentă.

Atunci când se analizează sintagma „caz bine justificat” trebuie atins tangenţial fondul cauzei iar fondul cauzei obligă să fie recunoscute câteva aspecte halucinante, cu trimitere concretă la 3 înscrisuri depuse la acest termen. În data de 26.04.2017 la ora 14,o9 i se comunică reclamantului un calendar privind derularea procedurii de evaluare. În acest calendar se arată că termenul limită pentru depunerea unui dosar de evaluare este 26.04.2017 ora 16,oo, deci într-o oră şi 15 minute trebuia să depună acest dosar. Potrivit aceluiaşi calendar, se comunică şi perioada de evaluare şi membrii comisiei de evaluare (5 persoane) care au la dispoziţie 4 zile pentru a analiza o documentaţie pe care reclamantul era ţinut să o depună într-o oră şi 15 minute. Mai mult, în comisia de contestaţie sunt desemnate alte 5 persoane care au la dispoziţie alte 4 zile pentru a analiza o documentaţie care trebuia depusă într-o oră şi 15 minute, toate acestea pentru reglaje politice, pentru că sunt posturi care au conotaţii politice şi ele trebuie rezolvate.

Din acest punct de vedere consideră că această aparenţă a dreptului pe care instanţa trebuie să o analizeze, nu poate nesocoti nişte elemente evidente. Mai mult, în momentul în care i se comunică acest calendar, reclamantul face o adresă (depusă la dosarul cauzei) şi în care cere prorogarea termenului arătând că în această perioadă părţile analizează anumiţi indicatori de performanţă; trimite prin fax în 26.04.2017 această solicitare, la care i se răspunde în data de 321.05.2017 şi i se comunică că nu se acceptă prorogarea termenului, invocându-se un Ordin al Ministrului Sănătăţii. Acel Ordin al Ministrului Sănătăţii a suferit modificări succesive şi durata de evaluare a managerilor a fost prelungită până în 15.08.2017. Dina ceastă perspectivă opinează că este evident faptul că abordarea nu are nici un argument de natură juridică iar instanţa, prin soluţionarea cererii de suspendare, trebuie curmat abuzul mai mult decât evident.

În legătură cu cea de-a doua condiţie „paguba iminentă”, solicită să se observe că fostul manager al Spitalul Judeţean Mureş nu are nici o altă posibilitate, nici o sursă de venit, iar reintegrarea până la momentul la care se va analiza pe fond legalitatea respectivei dispoziţii, consideră că este minima  măsură de protecţie pentru a demonstra tuturor că trocuri politice jenante nu trebuie să afecteze cariera unui funcţionar public.

Reprezentanta pârâtului Consiliului Judeţean Mureş solicită respingerea cererii de suspendare. Aceasta a fost întemeiată pe dispoziţiile art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 care impunea îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: cazul bine justificat, paguba iminentă şi existenţa sesizării în condiţiile art.7 a autorităţii publice emitente.

Cu privire la cazul bine justificat, cu prilejul soluţionării unei astfel de cereri de suspendare, instanţa are doar posibilitatea unei cercetări sumar ea aparenţei dreptului motivat de faptul că în cadrul procedurii prevăzut de lege nu poate fi prejudecat fondul litigiului. În acest condiţii, solicită să se observe că dispoziţia preşedintelui consiliului judeţean a fost emisă cu respectarea prevederilor legale.

Referitor la existenţa unei pagube iminente, consideră că prin cererea formulată reclamantul nu a dovedit îndeplinirea acestei condiţii.

În ceea ce priveşte condiţia existenţei sesizării în condiţiile art.7 din legea autorităţii publice emitente, consideră că adresa nr.70242/2017 nu satisface condiţiile impuse de lege.

Reprezentanta pârâtului Spitalul Cinic Judeţean Mureş, arată că pe fondul cauzei, lasă la aprecierea instanţei.

În replică, reprezentantul reclamantului, cu privire la neîndeplinirea condiţiei sesizării prealabile a instanţei, arată că dacă o adresă de tipul „Către Consiliul Judeţean Mureş, În atenţia d-lui Ferencz Peter, Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş” poate fi interpretată ca nefiind adresată preşedintelui, orice discuţie devine stupidă.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 16.08.2017 reclamantul S D S a solicitat, în contradictoriu cu Consiliul Județean Mureș și Spitalul Clinic Județean Mureș, suspendarea Dispoziției Președintelui Consiliului Județean Mureș nr. 368/04.08.2017.

În motivarea cererii s-au arătat următoarele:

In fapt, la data de 7.08.2017 a primit dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş nr.368/4.08.2017, prin care s-a aprobat revocarea din funcţie începând cu data de 10.08.2017 din funcţia de manager a Spitalului Clinic Mureş, urmare a referatului Serviciului Resurse Umane nr.15399/3.08.2017.

Referatul Serviciului Resurse Umane se bazează pe hotărârea nr.28/11.07.2017 a  Consiliului de Administraţie a Spitalului Judeţean Mureş care prin trei voturi pro si doua abţineri (membrii consultativi cu statut de invitaţi fiind împotrivă, dar a căror părere nu a fost menţionată în procesul verbal de şedinţa) s-a decis propunerea de revocare din funcţie a reclamantului, bazata pe art 84 alin.2 prin raportare la art.l alin.n din Legea 95/2006 si invocându-se faptul că nu a depus dosarul de evaluare anual conform calendarului stabilit prin dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş nr.125/25.04.2017- data limită stabilită fiind 26.04.2017, ora 16, deşi i s-a adus la cunoştinţă prin fax la aceeaşi data, la ora 14 .

Având în vedere hotărârea sus menţionată a CA, la data de 3.07.2017 a adresat o solicitare Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, prin care a solicitat repunerea în termen, respectiv emiterea unui nou calendar de evaluare şi numirea unei noi Comisii.

La data de 7.07.2017 a primit răspunsul Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, prin care i s-a respins solicitarea motivându-se că i s-a comunicat prin fax acest calendar la data de 25.04.2017, ora 16,13.

Aşa cum reiese şi din înscrisurile depuse reiese foarte clar- data la care a primit faxul, respectiv data de 26.04.2017, ora 14,07, în acesta fiind cuprinsă ca şi dată limită de depunere a dosarului de evaluare - 26.04.2017, ora 16.00 şi era evident că nu era posibilă depunerea unui dosar în decurs de două ore in condiţiile în care acesta trebuie să conţină pe lângă foarte multe documente şi un act adiţional privind modificarea a trei indicatori de performanţă, act adiţional care nu există nici la această dată şi, deşi s-a prezentat la Serviciul Resurse Umane in urma invitaţiei acestora, nu i s-a mai prezentat acest act şi i s-a comunicat că, Consiliul Judeţean Mureş refuză să îl semneze.

Se mai arată că în momentul primirii acestui fax a telefonat şi le-a adus la cunoştinţă că este practic imposibilă confecţionarea acestui dosar neavând documentele necesare intr-un timp atât de scurt, iar actul adiţional privind indicatorii de performanţă lipseşte în continuare. Totodată le-a specificat că aşteaptă şi motivarea refuzului modificării unui indicator şi i s-a răspuns de către d-na Elena Popa - sef Serviciu Resurse Umane să depună incomplet dosarul, urmând să îl completez pe parcurs însă reclamantul a refuzat deoarece în legislaţia în vigoare se prevede foarte clar că depunerea unui dosar incomplet este sancţionată cu revocarea mandatului de manager, arătând că evaluarea era programata pentru datele de 27-30 aprilie, acestea fiind zilele de joi, vineri, sâmbătă şi duminica.

De asemenea, reclamantul a solicitat modificarea a patru indicatori de performanţă conform contractului de management cu respectarea tuturor termenelor legale, i s-au acceptat modificarea a trei indicatori din patru, iar pentru al patrulea s-a evitat sa i se răspundă.

Urmare a acestui fapt, a depus o solicitare la data de 26.04.2017 prin care să i se motiveze refuzul modificării unui indicator (rata mortalităţii intraspitaliceşti), modificare pe care a argumentat-o temeinic prin corespondenţa purtată cu Consiliul Judeţean si prelungirea termenului de evaluare iar răspunsul a venit cu depăşirea termenului legal, doar in data de 30.05.2017, prin care i s-a refuzat prorogarea termenului limita, fiind în imposibilitatea de a mai depune dosarul de evaluare.

La expirarea termenului de evaluare prevăzut in dispoziţia nr. 125/25.04.2017, Comisia de evaluare nu a întocmit nici un raport cu privire la deciziile luate si nici la solicitarea mea de prorogare a termenului, deşi aceştia aveau obligaţia întocmirii unui raport care să cuprindă rezultatele evaluării sau faptul că reclamantul nu a depus acest dosar.

Totodată, la o scurtă vizualizare a dispoziţiei de încetare a contractului de manager, se poate observa că nu există nici un termen de preaviz privind aceasta încetare.

În privinţa îndeplinirii condiţiilor privind suspendarea actului administrativ, cu privire la cazul bine justificat, arată că revocarea din funcţie s-a făcut în mod abuziv printr-o acţiune subversiva a preşedintelui Consiliului Judeţean, cu încălcarea condiţiilor minime de preaviz de 20 de zile, prevăzute de art.75 din Codul muncii, ceea ce duce la nelegalitatea dispoziţiei nr.368/4.08.2017. Deşi avea de-a face cu un contract administrativ (contractul de management nr.1684/29.01.2016) la art. 3 din acest contract se prevede “durata timpului de lucru” este de 8 ore/zi, 40 ore/săptămână în conformitate cu legislaţia muncii.

Rezultă faptul că în cazul de faţă se aplică şi dispoziţiile Codului muncii, natura juridică a contractului administrativ având natura juridica a unui contract de muncă, însă pe o perioadă determinată şi în condiţiile specifice cuprinse în acesta (Sentinta civila nr.132/9.02.2009 Tribunalul Mureş)

De asemenea in cuprinsul acesteia nu apare perioada in care poate să atace si Organul competent la care să se poată adresa, încălcându-i-se minimele drepturi prevăzute de legislaţie, acest lucru ducând la nulitatea dispoziţiei de revocare.

De asemenea in ceea ce priveşte motivele demiterii sale sunt cele concepute printr-o acţiune subversiva in mod abuziv, asa cum a aratat anterior, la data de 26.04.2017 ora 14:00 i sa solicitat să depună dosarul de evaluare si să îl depună in aceeaşi zi până la ora 16:00, acel lucru fiind imposibil avand in vedere ca acest dosar este foarte voluminous si necesita o perioada foarte mare de timp pentu întocmirea lui, in condiţiile in care au fost modificaţi indicatorii de performanta fara semanarea unui act adiţional si fara sa i se aduca la cunostinta, scopul acestei acţiuni fiind de altfel demiterea sa prin orice metode, avand ca finalitate punere unei persoane agreate politic si apropiate preşedintelui consiliului judeţean.

Cu privire la paguba iminetă, arată că prin acţiunea de revocare si încetare a contratului înainte de termenul (valabil pana la 29.01.2019) stipulat in contrctul de management la art. 2, i se produce o paguba iminenta practic este lăsat fără nici un loc de munca in condiţiile in care in mod abuziv nu a fost respectat nici un termen de preaviz este lăsat fara nici un venit pentru întreţinerea familiei cunoscând ca are doi copii minori in întreţinere iar soţia este medic rezident având un venit foarte mic iar de asemenea potrivit acestui contract a estimat veniturile pe perioada de valabilitate având si credit bancar si fiind in imposibilitatea să şi le achite. Prin dispoziţia de revocare nr. 368 din 04 august 2017, este evident că i se produce o paguba iminenta aşa cum a arătat încălcându-se cele mai fundamentale drepturi produse de legislaţia muncii, dreptul de preaviz pentru a-şi putea gestiona locul de munca de asemenea actul nu îndeplineşte nici minimele neflind descrise motivele revocării sale de asemene nefiind cuprinse calea de atac care poate fi formulate împotriva acesteia si termenul.

Faţă de starea de fapt şi de drept solicită ca de urgenţă să se dispună suspendarea efectelor dispoziţiei nr. 368 din 04 august 2017 până la soluţionarea pe fond a cererii de anulare a acesteia.

În drept îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile dispuse de art. 14 alin. 1 din legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, legea 215/2001 republicata, legea 53/2003 art. 75 din Codul Muncii.

Consiliul Județean Mureș a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și, în subsidiar, a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată.

În motivare s-au arătat următoarele:

În raport de solicitarea de respingere a cererii ca formulată împotriva unei entităţi fără calitate procesuală pasivă, solicită să se reţină următoarele:

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între entitatea pârâtă şi cea obligată în acelaşi raport juridic.

După cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, obiect al cererii îl constituie suspendarea executării actului administrativ - Dispoziţia nr. 368/2017, emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş în exercitarea prerogativelor prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Este adevărat faptul că potrivit dispoziţiilor art. 108, alin. (1) din Legea administraţiei publice Locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier judeţean, însă actele acestuia emise în temeiul dispoziţiilor art. 106, coroborate cu cele ale art. 103, alin. (2) din acelaşi act normativ, precum şi cu cele ale Legii nr. 95/2006, nu angajează sub nicio formă autoritatea publică deliberativă de la nivelul judeţului, respectiv consiliul judeţean.

De altfel, Legea nr. 95/2006 stabileşte competenţe şi/sau atribuţii doar în sarcina primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene, nu şi în sarcina consiliilor locale şi/sau judeţene.

Având în vedere aceste considerente, respectiv că nu entitatea chemată în judecată - Consiliul Judeţean Mureş, este emitentul actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendat, cu respect vă solicităm admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocate şi respingerea pe acest considerent a cererii formulate.

Pe fondul cauzei cererea de suspendare formulată este întemeiată pe dispoziţiile art. 14, alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, susţinându-se îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de lege - cazul bine justificat, paguba iminentă şi existenţa sesizării, în condiţiile art. 7 din lege a autorităţii publice emitente.

Cât priveşte condiţia cazului bine justificat, solicită să reţină faptul că, de principiu, cu prilejul soluţionării cererii de suspendare a executării unui act administrativ, instanţa are doar posibilitatea unei cercetări sumare a aparenţei dreptului, motivat de faptul că în cadrul procedurii prevăzute de lege nu poate fi prejudecat fondul litigiului.

Cu alte cuvinte, cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce ţin de legalitatea actului administrativ supus controlului judiciar întrucât acestea vizează fondul litigiului, care se analizează numai în cadrul acţiunii în anularea actului administrativ.

În doctrina de drept administrativ se susţine că principiul legalităţii impune trei reguli: - existenţa unei baze legale; - obligaţia de a respecta regulile care reglementează activitatea administraţiei; - obligaţia de a respecta regulile generale, care trebuie avute în vedere de autoritatea emitentă pentru că ele privesc alte interese pe care trebuie să le ocrotească administraţia.

Prin urmare, principiul legalităţii presupune, pe de o parte, faptul ca autorităţile administrative să nu eludeze dispoziţiile legale, iar pe de altă parte, faptul ca toate deciziile acestora să se întemeieze pe lege.

Astfel, pretinsele nelegalităţi invocate nu au nici un suport juridic, nici chiar neacordarea preavizului prevăzut de art. 75 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De altfel, aceste prevederi sunt inaplicabile prezentei speţe nu numai din perspectiva naturii juridice a raportului dintre reclamant şi Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, ci şi din cauza care a stat la baza emiterii actului administrativ, respectiv din motive ce ţin de persoana/ conduita reclamantului.

Din perspectiva celor mai sus arătate, fără a face o analiză pe fond a legalităţii actului administrativ în discuţie, solicită să reţină faptul că, în cazul managementului Spitalului Clinic Judeţean Mureş, Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş dispune de competenţe exclusive conform dispoziţiilor Legii nr. 95/2006, în sensul că acestuia îi revine competenţa, atât a numirii, cât şi a revocării din funcţie a managerului acestei unităţi.

Referitor la cea de-a doua condiţie ce se cere a fi îndeplinită pentru a se dispune suspendarea efectelor unui act administrativ - existenţa unei pagube iminente, aceasta presupune administrarea de dovezi care să probeze iminenţa producerii unei pagube imposibil de reparat prin anularea actului, simpla invocare neputând avea efectul scontat.

Într-adevăr, din punct de vedere economic, se poate afirma că orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă dar, din punct de vedere juridic, paguba reprezintă numai o diminuare ilicită a patrimoniului, ceea ce evident nu poate fi reţinut în speţă.

Obligaţia de plată a ratelor bancare care îi revine reclamantului constituie efectul unor contracte la încheierea/perfectarea cărora emitentul actului administrativ nu a participat şi nici nu a beneficiat de sumele de bani împrumutate.

În ceea ce priveşte, obligaţia de întreţinere faţă de membrii familiei, în speţă faţă de copii minori, este de menţionat că, reclamantul nu a fost numit manager, respectiv contractul de management nu s-a atribuit acestuia datorită condiţiilor familiale ale acestuia.

De altfel, o eventuală anulare a Dispoziţiei Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş nr. 368 din 04.08.2017 ar avea ca efect repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv plata retroactivă a salariului şi astfel repararea prejudiciului suferit.

Cât priveşte existenţa sesizării, în condiţiile art. 7 din lege a autorităţii publice emitente, solicită să reţină faptul că, corespondenţa înregistrată la Consiliul Judeţean Mureş sub nr, 70242/2017 nu satisface condiţiile impuse prin textul legal mai sus indicat.

După cum a menţionat mai sus, emitentul actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată este o alta entitate decât cea sesizată prin această corespondenţă.

Prin corespondenţa indicată reclamantul s-a adresat Consiliului Judeţean Mureş - entitate colegială înfiinţată la nivelul Judeţului Mureş, fără atribuţii în domeniu, şi nu Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş - entitate unipersonală, emitentul actului administrativ.

Drept urmare, această sesizare adresată unei alte entităţi decât emitentului nu poate să atingă scopul dorit de legiuitor astfel cum acesta este reglementat la art. 14, alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Faţă de considerentele mai sus prezentate, solicită ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună respingerea ca nefondată a cererii de suspendare a executării Dispoziţiei Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş nr. 368 din 04.08.2017 privind aprobarea revocării din funcţie a managerului Spitalului Clinic Judeţean Mureş, domnul S D S, formulată în contradictoriu cu Consiliul Judeţean Mureş.

În drept, susţinerile sunt întemeiate pe prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pe cele ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Spitalul Clinic Județean Mureș a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și, în subsidiar, a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată.

În motivare s-au arătat următoarele:

Aşa cum reiese din cererea formulată, reclamantul solicită suspendarea Dispoziţiei Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş nr. 368/04.08.2017 până la soluţionarea pe fond a cererii de anulare a Dispoziţiei. Începând cu luna iulie 2010 în temeiul O.U.G. nr. 48/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniu sănătăţii în vederea descentralizării, managementului asistenţei medicale acordate în Spitalul Clinic Judeţean Mureş a fost transferat la administraţia publică locală, respectiv la Consiliul Judeţean Mureş.

Reclamatul S D S, în urma promovării concursului organizat de către Consiliul de administraţie al Spitalului Clinic Judeţean Mureş, a fost numit în funcţia de manager al Spitalului Clinic Judeţean Mureş prin Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş nr. 28/28.01.2016.

În temeiul acestei Dispoziţii între reclamant şi Consiliul Judeţean Mureş a fost încheiat Contractul de management nr. 1684/29.01.2016, obiectul acestui contract fiind ”organizarea, conducerea şi administrarea Spitalului Clinic Judeţean Mureş, precum şi gestionarea patrimoniului şi a mijloacelor materiale şi băneşti ale acestuia, pe baza obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă a activitătii”. Art. 22 pct. 2 din Contractul de management sus- menţionat prevede că acesta încetează ” la revocarea din funcţie a managerului, în cazul nerealizării windicatorilordeperformanţă ai managerului spitalului public, prevăzuţi în contractul de management, timp de minimum un an, din motive imputabile icestuia, si/sau în situaţia neîndeplinirii cuplabile a celorlalte obligaţii ale managerului”'. Totodată, art. 184 alin.(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că: ” Pentru spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, contractul de management încetează în condiţiile legii la propunerea consiliului de administraţie, în cazul în care acesta constată existenţa uneia din situaţiile prevăzute la alin.(1)”.

Or, după cum reiese atât din clauzele contractului de management cât şi din prevederile Legii nr. 95/2006, numirea şi revocarea din funcţie a managerului Spitalului Clinic Judeţean Mureş nu sunt atributul acestei unităţii sanitare, acestea fiind de competenţa Consiliului Judeţean Mureş, autoritate publică locală care a preluat managementului asistenţei medicale acordate în Spitalul Clinic Judeţean Mureş.

Aşadar, în contextul celor de mai sus, apare mai mult decât evident că, în prezenta cauză unitatea pârâtă nu are calitate procesuală pasivă. Prin urmare, prin prisma celor de mai sus, motivat de cele învederate de noi anterior, cât şi de cele pe care le expune în continuare, arată că înţeleg să ridice excepţia calităţii procesuale pasive a Spitalului Clinic Judeţean Mureş în această cauză, solicitând ca atare admiterea excepţiei şi respingerea faţă de Spitalul Clinic Judeţean Mureş a acţiunii reclamantului, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Aşa cum a fost definită şi de către literatura de specialitate, calitatea procesuală pasivă presupune existenţa identităţii între persoana pârâtului şi cel obligat în cadrul aceluiaşi raport juridic.

Astfel, despre calitatea procesuală trebuie reţinut de aceasta este un concept juridic folosit pentru a desemna îndreptăţirea unei persoane fizice sau juridice de a participa la activitatea judiciară. în această accepţiune, calitatea procesuală (legitimatio ad causam) reprezintă o condiţie esenţială pentru exercitarea acţiunii civile. Ea implică cu necesitate existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana celui care este titularul dreptului subiectiv dedus în justiţie, respectiv între persoana pârâtului şi persoana celui obligat în raportul de drept substanţial.

Din punctul de vedere al subiectelor care participă la activitatea judiciară, capacitatea procesuală poate fi : a) activă, împrejurare în care ea priveşte îndreptăţirea unei persoane de a reclama în justiţie ; b) pasivă, atunci când vizează obligaţia unei persoane de a răspunde faţă de pretenţiile invocate împotriva sa.

Sarcina justificării calităţii procesuale, atât active cât şi pasive, aparţine reclamantului, care, în cadrul cererii de chemare în judecată, va trebui să expună împrejurările de fapt sau de drept din care rezultă îndreptăţirea sa de a-l chema în justiţie pe pârât. Condiţia calităţii procesuale decurge din scopul procesului civil, acela de rezolvare a situaţiilor conflictuale ce apar în viaţa socială şi din necesitatea unui optime administrări a justiţiei. Or, aceasta presupune desfăşurarea procedurii cu participarea persoanelor îndreptăţite să fie părţi în procesul civil. Calitatea procesuală (activă sau pasivă) reprezintă o cerinţă care trebuie să fie întrunită în orice proces civil, indiferent de obiectul acestuia.

Or, în cauza dedusă judecăţi nu se poate vorbi despre vreo obligaţie ce s-ar putea reţine în sarcina noastră, şi ca atare Spitalul Clinic Judeţean Mureş nu are legitimitate procesuală în speţă, chemarea pârâtei în judecată fiind nejustificată şi lipsită de fundament, ca atare impunându-se să se constate în acest sens, cu observarea celor arătate de noi mai sus şi, în consecinţă, să se dispună admiterea excepţiei noastre şi respingerea acţiunii reclamantului în raport cu Spitalul Clinic Judeţean Mureş, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane juridice fără calitate procesuală pasivă.

Prin urmare, în mod justificat invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a unităţii în prezenta cauză. În acest context, arată că pentru definirea noţiunii de calitate procesuală, în literatura juridică se face şi astăzi legătura între persoana reclamantului şi titularul dreptului subiectiv dedus judecăţii, precum şi între persoana pârâtului şi cel obligat în raportul juridic de drept substanţial, subliniindu-se necesitatea identificării acestor categorii de persoane.

Privită din perspectivă procesuală, calitatea de parte în proces a mai fost definită în literatura juridică ca fiind "îndreptăţirea, respectiv obligaţia legală a unei persoane (fizice sau juridice), de a figura într-un anumit proces în calitate de parte”.

De asemenea, trebuie reţinut că lipsa calităţii procesuale constituie o excepţie de fond ce poate fi invocată în tot cuprinsul procesului civil, ea conducând la respingerea acţiunii, fiind o excepţie de fond, absolută şi peremtorie. O asemenea soluţie urmează să se aplice atât în ipoteza lipsei calităţii procesuale active cât şi în cazul lipsei calităţii procesuale pasive. Respingerea acţiunii civile pentru lipsa calităţii procesuale pasive nu-l împiedică pe reclamant să se îndrepte împotriva persoanei care are îndreptăţirea de a participa în proces ca pârât.

Aşadar, calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţii între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

Sarcina indicării şi justificării calităţii procesuale o are reclamantul, în ceea ce îl priveşte atât pe el, cât şi calitatea procesuală a pârâtului, prin expunerea stării de fapt în cererea de chemare în judecată, din care să reiasă că interesul său de a se adresa justiţiei este îndreptăţit de faptul că pârâtul i-a încălcat sau contestat un drept, care dacă nu ar fi ocrotit în justiţie, el ar suferi un prejudiciu. Or, reclamantul din prezenta cauză nu ar putea justifica o atare calitate procesuală pasivă pentru spitalul nostru, unităţii noastre neputându-i fi reţinute, în mod valabil, niciun fel de obligaţii faţă de reclamant, în ceea ce priveşte numirea sau revocarea din funcţie a acestuia.

Prin urmare, în prezenta cauză nu este vorba de vreo culpă a unităţii pârâte, calitatea de pârât în cauză, raportat la aspectele invocate de către reclamant aparţinând Consiliului Judeţean Mureş, nu Spitalului Clinic Judeţean Mureş.

Analizând cererea de față, în raport de argumentele de fapt și de drept prezentate de părți și în raport de probatoriul administrat în cauză instanța constată următoarele:

Reclamantul a solicitat suspendarea Dispoziției Președintelui Consiliului Județean Mureș nr. 368/04.08.2017.

Prin actul administrativ atacat pârâtul Consiliul Județean Mureș a dispus revocarea din funcția de manager al Spitalului Clinic Județean Mureș a reclamantului, începând cu data de 10.08.2017.

Dispoziția atacată nu este motivată. Se arată în dispoziție că s-a avut în vedere Referatul serviciului de Resurse Umane nr. 15.399 din 03.08.2017. în acest referat se arată, în esență, că reclamantul nu a depus dosarul de evaluare a activității pe anul 2016, așa cum prevede Ordinul MS nr. 112/2007.

Cu prioritate, potrivit prevederilor art. 248 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța cu privire la excepțiile invocate de pârâți.

Potrivit prevederilor art. 177 al. 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii:

”managerul este numit prin ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului transporturilor sau, după caz, prin act administrativ al conducătorului instituţiei, al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz”.

Conform art. 184 al. 2, 3 din același act normativ:

”pentru spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, contractul de management încetează în condiţiile legii la propunerea consiliului de administraţie, în cazul în care acesta constată existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1).

Încetarea contractului de management atrage încetarea de drept a efectelor ordinului de numire în funcţie”.

Potrivit prevederilor art. 187 al. 1 din Legea nr. 95/2006 ”

”În cadrul spitalului public funcţionează un consiliu de administraţie format din 5 - 8 membri, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie, de organizare şi funcţionare a spitalului”.

Iar potrivit alineatului 10 lit. f: ”

(10) Atribuţiile principale ale consiliului de administraţie sunt următoarele:

 f) propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute la art. 178 alin. (1) şi la art. 184 alin. (1).

În cazul de față reclamantul a fost numit în funcția de manager de spital prin Dispoziția Președintelui Consiliul Județean Mureș nr. 28/28.01.2016 și a fost revocat prin Dispoziția Președintelui Consiliului Județean Mureș nr. 368/04.08.2017 (f 13 dosar), la propunerea Consiliului de Administrație a Spitalului Județean Mureș (Hotărârea nr. 28/11.07.2017 – f 16 dosar).

Se observă că ambele entități pârâte au atribuții în ce privește revocarea managerului de spital aflat în subordinea autorităților administrative.

Prin urmare ambele entități au calitate procesuală activă mai ales prin prisma faptului că instanța de contencios administrativ analizează nu numai legalitatea și temeinicia actului administrativ atacat ci și a actelor care au stat la baza emiterii actului atacat (art. 18 al. 2 din Legea nr. 554/2004).

Asupra cererii de suspendare se constată următoarele:

Ca principiu în dreptul administrativ român operează prezumţia de legalitate a actelor administrative, care sunt executorii din oficiu.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

Cazul bine  justificat este definit de art. 2  lit. t) din legea 554/2004 ca fiind „ împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ”.

Prin pagubă iminentă se înţelege, potrivit  art. 2  lit. ş) „prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public”.

În speţă, se constată că ambele condiţii necesare  pentru suspendarea actului  atacat  sunt  îndeplinite.

Prin Ordinul MS nr. 112 din 22 ianuarie 2007 privind criteriile de performanţă în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen (în forma în vigoare la data de 26.04.2017) se prevedea, la art. 1 al. 2 că ”evaluarea activităţii managerului spitalului public pentru anul calendaristic precedent se face până la data de 30 aprilie a anului următor. Sunt evaluaţi managerii care au contractul de management în perioada de valabilitate şi au condus spitalul public respectiv pe o perioadă de cel puţin 6 luni în anul evaluat”.

La data de 26.04.2017 ora 14.08 se comunică reclamantului, prin fax calendarul de derulare a procedurii de evaluare anuală a activității managerului Spitalului Clinic Județean Mureș (f 23 dosar).

La primul punct al calendarului se prevede că termenul limită de depunere a dosarului de evaluare este 26.04.2017 ora 16.oo adică la mai puțin de două ore de la momentul expedierii faxului.

Potrivit prevederilor art. 4/1 al. 2 din Ordinul MS nr. 112 din 22 ianuarie 2007 dosarul de evaluare ar fi trebui să conțină următoarele:

(2) În vederea realizării evaluării anuale a activităţii managerului de spital public, managerul înaintează comisiei de evaluare dosarul, care cuprinde obligatoriu următoarele documente:

 a) copia contractului de management şi a actelor adiţionale la acesta;

 b) documentele care susţin punctajul acordat la fiecare indicator de performanţă, după cum urmează:

 (i) statul de funcţii pe anul evaluat, aprobat conform legii;

 (ii) situaţia financiară încheiată la data de 31 decembrie a anului evaluat;

 (iii) formularele tip dare de seamă statistică pentru anul evaluat (cod MS 60.4.4A, cap. 2; cod MS 60.4.4, cap. 3; cod MS 60.4.4.A, cap. 14), centralizatorul - cod MS 60.4.4, cap. 15 "Personalul mediu şi superior sanitar pe tipuri de unităţi", centralizatorul - cod MS 60.4.4, cap. 15 "Personalul mediu şi superior sanitar pe tipuri de unităţi", completate în conformitate cu statul de funcţii aprobat al unităţii, centralizatorul activităţii spitalului - cod 19.15, darea de seamă statistică pentru anul evaluat (cod MS 60.4.2, cap. 1 "Principalii indicatori ai cunoaşterii sănătăţii, pe anul evaluat, pentru fiecare spital", câte un document semnat şi ştampilat, completat numai cu pct. 10 "Infecţii interioare din spital");

c) copii de pe actele de control ale tuturor organismelor abilitate;

d) raportul de autoevaluare al managerului spitalului public (în cuprinsul acestuia se au în vedere acţiunile organizate şi desfăşurate pe parcursul anului evaluat privind: modul de îndeplinire a indicatorilor şi criteriilor de performanţă, proceduri interne de evaluare şi control, elaborare de acte normative cu caracter intern, măsuri întreprinse pentru eficientizarea activităţii unităţii şi creşterea calităţii actului medical, gestionarea eventualelor situaţii de criză apărute la nivelul spitalului public etc.); managerul spitalului public răspunde pentru realitatea şi corectitudinea datelor puse la dispoziţia comisiei de evaluare, conform legii;

e) alte documente care pot constitui bază pentru evaluarea îndeplinirii criteriilor de performanţă prevăzute în anexa nr. 2”.

Prin același calendar era prevăzut ca stabilirea rezultatului final al evaluării să fie făcută la data de 05.05.2017 deci cu depășirea termenului fixat prin art. 1 al. 2 din OMS nr. 112/2007. Trebuie subliniat și faptul că, ulterior transmiterii calendarului, dar înainte de emiterea dispoziției atacate, termenul de realizare a procedurii de evaluare a activităţii managerului spitalului public a fost modificat pentru 01.06.2017 (OMS nr. 489/28.04.2017) și apoi pentru 15.08.2016 (OMS nr.695/26.06.2016).

Însuși legiuitorul a apreciat că procedura de evaluării activității unui manager de spital este atât de laborioasă încât a considerat necesară prelungirea repetată a termenului limită de finalizare a acesteia.

Cu toate acestea, la data de 25.05.2017, prin adresa cu nr. 8559, se respinge solicitarea reclamantului de prorogare a termenului limită de depunere a dosarului de evaluare considerându-se că nu sunt motive pentru care documentele nu puteau fi depuse în termen. Instanța reamintește că este vorba de termenul de 1 oră și 52 minute stabilită prin comunicarea transmisă prin fax.

Fără a intra în analiza fondului cauze, instanța apreciază că un termen de mai puțin de două ore în care trebuiau trimise o serie de documente vizând activitatea spitalului pe un an calendaristic este, la prima vedere, cel puțin nerezonabil și imposibil de respectat de către reclamant. În ipoteza în care reclamantul nu știa din alte surse de momentul declanșării procedurii de evaluare a activității, stabilirea unui termen de mai puțin de două ore este de natură a-i împiedica acestuia dreptul la evaluarea corectă și obiectivă a activității manageriale.

Prin urmare, condiția cazului bine justificat este îndeplinită.

Cu privire la paguba iminentă trebuie observat că activitatea desfășurată de reclamant este sursa veniturilor sale și pune pe acesta în situația de nu-și putea asigura întreținerea sa și a familiei sale.

Instanța are în vedere prevederile art. 8 din contractul de management (f 34 dosar) care interzic managerului persoană fizică să exercite orice altă funcție salarizată, nesalarizată sau indemnizate, cu excepția activităților medicale în aceiași unitate sanitară, exercitarea oricărei alte activități manageriale, exercitarea vreunei funcții de conducere a vreunei alte unități spitalicești sau exercitarea oricărei funcții în cadrul organizațiilor sindicale ori patronale.

Prin reglementarea incompatibilităților și interdicțiilor arătate mai sus reclamantul și-a asumat exercitarea activității de manager cu respectarea acestor restricții însă revocarea intempestivă din funcție îl privează pe acesta de veniturile necesare întreținerii astfel că și condiția unei pagube iminente este îndeplinită.

În sfârșit, instanța, contrar celor susținute de pârâtul Consiliul Județean Mureș, apreciază că reclamantul a demarat procedura prealabilă de contestare a actului administrativ atacat. Chiar dacă plângerea prealabilă este adresată Consiliului Județean Mureș și nu Președintelui Consiliului Județean Mureș, se observă că se atacă Dispoziția Președintelui Consiliului Județean Mureș nr. 368/04.08.2017 (f 7 dosar). Mai mult, dacă pârâtul apreciază că nu este competent să soluționeze plângerea prealabilă, are obligația să procedeze potrivit prevederilor art. 6/1 din OG nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor ”petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităţilor sau instituţiilor publice care au ca atribuţii rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiţionarul să fie înştiinţat despre aceasta.

Prin urmare procedura prealabilă declanșată nu este lovită de nulitate iar motivele invocate de pârât nu pot fi luate în considerare întrucât acesta își invocă propria culpă aceia de a nu trimite administrativ plângerea reclamantului organului competent să o soluționeze.

Fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 instanța va admite  cererea formulată și va dispune suspendarea actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de anulare a actului administrativ.

Domenii speta

Spete similare