Apel. Acţiune în daune delictuale, exercitată de beneficiarul finanţării, pentru prejudiciul suferit ca urmare a rezilierii Contractului de finanţare nerambursabilă, prin feadr, de către finanţator. Temeinicia acţiunii

Acţiune în daune delictuale, exercitată de beneficiarul finanţării, pentru prejudiciul suferit ca urmare a rezilierii Contractului de finanţare nerambursabilă, prin FEADR, de către finanţator. Temeinicia acţiunii

Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 138 din 24.05.2018

- art. 1349 alin. 1, art. 1373 Cod civil

- Cauza C- 465/10 şi Cauza C-94/05 CJUE

Prin Sentinţa nr. (...), Tribunalul (...) a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâta MINISTERUL (...) – AGENŢIA PENTRU FINANŢAREA (...).

A respins acţiunea civilă formulată de reclamanta S.C. (...) S.R.L., cu sediul în (...) (...), (...) (...), J(...), CIF (...), în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL (...) – AGENŢIA PENTRU FINANŢAREA (...), (...) cu sediul în (...) şi CENTRUL REGIONAL DE PLĂŢI PENTRU FINANŢAREA (...) (...), cu sediul în (...), (...) (...).

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:

Referitor la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâta MINISTERUL (...) – AGENŢIA PENTRU FINANŢAREA (...), instanţa a apreciat că este neîntemeiată raportat la faptul că litigiul dedus judecăţii are un obiect patrimonial, fiind un litigiu cu profesionişti, astfel cum s-a stabilit de către Curtea de apel (...), prin Sentinţa civilă nr. (...), în urma soluţionării conflictului negativ ivit.

Dispoziţiile legale invocate de pârâtă în susţinerea excepţiei, respectiv art. 11 din Legea nr. 554/2004 sunt aplicabile litigiilor de natură contencioasă, litigii care au ca obiect anularea actului administrativ.

Astfel, textul legal amintit prevede „1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului considerat nejustificat, de soluţionare a cererii.”

Însăşi pârâta, raportat la dispoziţia legală invocată susţine, în întâmpinarea formulată, că orice cerere formulată după data de 30.06.20416, prin care se solicită anularea actului administrativ, este tardivă.

Dar în cauza dedusă judecăţii nu se solicită anularea actului administrativ. Or, în raport cu temeiul juridic al acţiunii ce face obiectul cauzei, respectiv, răspundere civilă delictuală, termenul de prescripţie este de 3 ani, care în cauză începe să curgă de la data rezilierii contractului de finanţare notificată reclamantei la data de 22.12.2015 prin Notificarea nr. (...) .

Excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, instanţa a apreciat că este o apărare ce vizează însăşi fondul cauzei, şi în consecinţă a unit-o cu fondul.

Pe fondul cauzei instanţa a reţinut următoarele :

În fapt, la data de (...), între reclamanta şi pârâta Agenţia pentru Finanţarea (...) a fost încheiat Contractul de finanţare nr. (...), în baza căruia reclamanta trebuia să obţină o finanţare nerambursabilă pentru proiectul „Achiziţie de utilaje independente la SC (...)  SRL”.

Acest contract a fost încheiat pentru punerea în aplicare a Cererii de finanţare nr. (...), pentru care reclamanta a fost înştiinţată că proiectul este eligibil şi a fost punctat cu 45 puncte, iar în vederea acordării finanţării s-a contractul amintit.

La data de 27.03.2015 a fost vizat dosarul de achiziţie bunuri iar în data de 02.07.2015 s-a formulat cererea de plată a tranşei I din contract, ocazie cu care s-a procedat la verificarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie pe toată durata contractului de finanţare.

Urmare a acestor verificări s-a constatat conform Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. (...)  că reclamanta a fost punctată în mod eronat la criteriul de selecţie şi în urma recalculării punctajului proiectului nu ar putea beneficia de finanţare.

Prin notificarea nr. (...), pârâta Agenţia pentru Finanţarea (...), a notificat reclamanta că în baza Procesului verbal de constare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. (...)  şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. (...)  a încetat Contractul de finanţare.

Având în vedere modul de formulare al cererii de chemare în judecată de către reclamantă, instanţa a constatat că aceasta se impune a fi analizată din perspectiva instituţiei juridice a răspunderii civile delictuale, astfel încât în continuare a analizat îndeplinirea acestor condiţii în cauză.

Potrivit art. 1349 1) Cod civil „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altei persoane.

Alin. 2) cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”

Potrivit art. 1373 Cod civil „Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.”

Pentru a fi angajată răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, trebuie să se dovedească existenţa unui raport de prepuşenie, precum şi a culpei prepusului. Comitentul poate fi acţionat direct de cei care au suferit o pagubă prin fapta prepusului, fără să fie chemaţi în judecată şi prepuşii.

Totodată, pentru angajarea răspunderii comitentului, pe lângă condiţiile speciale privind existenţa raportului de prepuşenie şi cea a săvârşirii faptei în funcţiile încredinţate, este necesar ca în persoana prepusului să fie întrunite condiţiile răspunderii pentru fapta proprie.

Astfel, angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie presupune existenţa cumulată a patru condiţii: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile.

În ceea ce priveşte prejudiciul, având în vedere dispoziţiile art. 1532 Cod civil, pentru ca acesta să fie susceptibil de reparare se cer a fi întrunite două condiţii, şi anume: să fie cert şi să nu fi fost reparat încă.

În urma analizării probatoriului administrat, instanţa a apreciat că este îndeplinită doar o condiţie din cele patru, mai sus indicate, obligatorii pentru a reținutrea răspunderii civile delictuale. Astfel, chiar şi în cazul admiterii existenţei unui prejudiciu cauzat ca urmare a rezilierii Contractului de finanţare încheiat cu pârâta ce a determinat imposibilitate onorării obligaţiilor asumate în Contractul de furnizare utilaje nr. (...), respectiv rezilierea acestuia şi plata de daune în sarcina reclamatei, nu poate a reținut existenţa celorlalte condiţii necesare angajării răspunderii civile delictuale, lipseşte raportul de cauzalitate între fapta imputată de reclamată şi prejudiciu.

Ba mai mult, nu s-a reţinut existenţa faptei ilicite, condiţie esenţială angajării răspunderii civile delictuale.

Astfel, doar prin prisma faptului că cu ocazia reverificării criteriilor de eligibilitate şi selecţie pe toată durata contractului de finanţare, s-a constatat că reclamanta nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de finanţare, prima modalitate de analiză a documentelor, în urma căreia s-a acordat un punctaj greşit nu constituie faptă ilicită; nu se poate a reținut încălcarea nici unei norme de drept.

În ceea ce priveşte a patra condiţie a răspunderii civile delictuale, respectiv vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile, instanţa a reţinut faptul că nu se poate imputa pârâtelor o culpă. Reclamanta şi-a asumat obligaţii contractuale prin Contractul de furnizare utilaje nr. (...), anterior acordării prime tranşe şi anterior verificării criteriilor de eligibilitate şi selecţie pe toată durata contractului de finanţare.

Cheltuielile efectuate de către reclamantă în vederea implementării proiectului nu reprezintă o garanţie a restituirii acestora, plata nefiind o condiţie obligatorie prin prisma posibilităţii acestora să fie declarate neeligibile, reclamanta cunoscând, şi mai mult de atât, asumându-şi acest risc, încă de la data promovării acestor cheltuieli, că există posibilitatea respingerii acestora ca neeligibile.

Nu s-a reţinut nicio culpă în sarcina pârâtelor, AF(...) acţionând doar în limitele impuse de legislaţia în vigoare, îndeplinind şi aplicând toate prevederile legale incidente.

AF(...)  efectuează verificări strict în baza unor proceduri interne acreditate, fapt ce nu înseamnă că în situaţia în care ulterior încheierii contractului de finanţare sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimentele specializate sau chiar instituţii externe cu atribuţii de control, beneficiarul este exonerat de răspundere pentru documentele sau acţiunile întreprinse.

Având în vedere aceste considerente, reţinând că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, instanţa a respins cererea de chemare în judecată.

Fără cheltuieli de judecată nefiind solicitate.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel reclamanta (...) SRL, solicitând admiterea apelului şi schimbarea în tot a hotărârii atacate, cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată de reclamantă, criticând sentinţa primei instanţe pentru netemeinicie şi nelegalitate, astfel:

Societatea apelantă a încheiat cu intimata Agenţia pentru Finanţarea (...), Contractul de finanţare nr.(...), în baza căruia trebuia să obţină o finanţare nerambursabilă pentru proiectul „Achiziţie de utilaje independente la SC (...) SRL".

Acest contract a fost încheiat pentru punerea în aplicare a Cererii de finanţare nr. (...), pentru care societatea a fost înştiinţată că proiectul a fost eligibil şi a fost punctat cu 45 puncte, iar în vederea acordării finanţării s-a încheiat Contractul de finanţare (...).

În cererea de finanţare depusă la data de 27.09.2012 au fost prezentate toate elementele legate de proiectul „Achiziţie de utilaje independente la SC (...) SRL ", la art.1.3 din cerere fiind indicat în mod expres şi obiectul de activitate al societăţii.

Pe durata derulării contractului au fost încheiate patru acte adiţionale în condiţiile acceptate de ambele părţi prin care s-a prelungit termenul de finalizare a procedurilor de achiziţii şi modificări caracteristici tehnice utilaje.

În baza contractului de finanţare, societatea a început procedurile de achiziţii utilaje conform Contractului de furnizare utilaje încheiat de subscrisa cu (...).

La data de 27.03.2015 a fost vizat dosarul de achiziţie bunuri iar în data de 02.07.2015 s-a formulat cererea de plată a tranşei I din contract, ocazie cu care s-a procedat la reverificarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie pe toată durata contractului de finanţare. Urmare a acestor reverificări s-a constatat, conform Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr.(...), că a fost punctată în mod eronat la criteriul de selecţie S5 Start-up-uri (microîntreprinderi nou înfiinţate). Astfel, Codul CAEN pentru care SC (...) SRL a aplicat este 4312 Lucrări de pregătire a terenului, cod CAEN care nu se încadrează în lista codurilor CAEN pentru care criteriul de selecţie S5 putea primi punctajul 20, apreciindu-se că proiectul depus de societatea apelantă a fost punctat eronat la acest criteriu de selecţie. În urma recalculării punctajului total acesta a scăzut de la 45 de puncte la 25 de puncte, punctaj cu care proiectul nu ar fi putut beneficia de finanţare.

Prin Notificarea nr. (...)  (fila 118 din dosar), Agenţia pentru Finanţarea (...), a notificat că în baza Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr.(...)  şi Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr.(...), a încetat Contractul de finanţare nr.(...)  încheiat între Agenţia pentru Finanţarea (...), în calitate de autoritate contractantă şi societatea (...), în calitate de beneficiar privind implementarea proiectului.

Faţă de cele de mai sus, având în vedere Cererea de finanţare depusă la data de 27.09.2012 în care au fost prezentate toate elementele legale de proiectul „Achiziţie de utilaje independente la SC (...) SRL ", la art.1.3 din cerere fiind indicat în mod expres şi obiectul de activitate al societăţii şi fişa de evaluare a criteriilor selecţie întocmită de către intimata Agenţia pentru Finanţarea (...) pe baza documentelor existente la dosarul cererii de finanţare şi motivele care au dus la încetarea Contractului de finanţare nr.(...), consideră apelanta că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale reglementă de art. 1373 Cod civil, răspunderea comitentului pentru prepuși.

În consecinţă, apelanta apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile cerute de lege pentru atragerea răspunderii, arătând că, în ceea ce priveşte prejudiciul încercat de societate, acesta a fost determinat de modalitatea greşită de analiză a documentelor şi de evaluare a criteriilor de selecţie de către prepuşii intimaţilor, care reprezintă o faptă ilicită imputabilă acestora în legătură cu exercitarea atribuţiile şi funcţiilor încredinţate.

 În acest sens, apelanta face trimitere şi la jurisprudență, în care s-a conturat idea că în ipoteza în care fapta prejudiciabilă a prepusului are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredințate de comitent, acesta din urmă are obligaţia de a repara prejudiciul. Temeiul raportului de prepuşenie în cauză îl constituie contractul de muncă al prepuşilor cu comitentul.

De altfel, textul art.1373 Cod civil nu prevede expres, printre condiţiile răspunderii comitentului, şi dovada vinovăţiei prepusului, fiind esenţial ca prepusul să fi săvârşit fapta prejudiciabilă în exercitarea atribuţiilor ce i-au fost încredinţate sau cu scopul îndeplinirii funcţiilor acordate, condiţie îndeplinită în cauză de prepus.

Prin această faptă ilicită s-a cauzat apelantei un prejudiciu în sumă de 202.455 lei deoarece în urma admiterii cererii de finanţare şi încheierii contractului de finanţare s-a început procedurile de achiziţii utilaje conform Contractului de furnizare utilaje nr. (...), încheiat cu (...), în baza căruia s-a achitat avansul pentru utilajele convenite în contract.

Urmare a încetării contractului de finanţare societatea a fost în imposibilitatea onorării obligaţiilor asumate prin Contractul de furnizare utilaje nr.(...), situaţie care a dus la rezilierea acestui contract şi la plata de daune, în sumă de 45.000 Euro şi la plata de daune interese în sumă de 5.445 Euro, achitate conform dispoziţiei de transfer din data de 06.11.2015, aşa cum rezultă din Actul adiţional nr.(...) .

 Pentru acoperirea prejudiciului, apelanta solicită obligarea intimaţilor la plata dobânzilor legale între profesionişti, reglementate de art. 3 alin. 21 din O.G. nr. 13/2011, aferente sumei de 202.455 lei, calculate de la data 28.12.2015 şi până la data plăţii despăgubirilor solicitate.

În ceea ce priveşte existenţa raportului de cauzalitate între fapta ilicită a prepuşilor şi prejudiciul suferit de societatea apelantă arată că este evident faptul că dacă cererea de finanţare şi documentele depuse ar fi fost analizate cu atenţie, proiectul depus de societate nu ar fi fost declarat eligibil şi astfel nu ar mai fi intervenit de Contractul de furnizare utilaje nr. (...)  încheiat pentru achiziţia utilajelor care fac obiectul proiectului de finanţare.

Ca atare fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale ale comitenţilor intimaţi-pârâţi pentru fapta prepuşilor săi, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinţei apelate în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată din fond şi apel.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 466 şi următoarele Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată, intimata Agenţia pentru Finanţarea (...) a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu consecinţa menţinerii hotărârii atacate ca temeinică şi legală, apreciind că apelanta nu aduce argumente relevante care să contracareze cele reţinute de instanţa de fond, pentru următoarele considerente:

Materia despăgubirilor este reglementată de legea specială în cazul AF(...), respectiv Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi de prevederile art. 1349 Codul civil, care reglementează îndatorirea oricărei persoane de a repara integral toate prejudiciile cauzate altuia prin încălcarea obligaţiei de a respecta regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi de a nu aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altora. Totodată, intimata a reținut şi dispoziţiile art. 1357, art. 1353 şi art. 1364 Cod civil.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiile pentru atragerea răspunderii civile delictuale, intimata arată următoarele:

Referitor la fapta ilicită, aceasta reprezintă condiţia obiectivă a răspunderii juridice, comportamentul unei persoane fiind ilegal, dacă încalcă o normă de drept, indiferent de faptul că ştia ori nu ştia că încalcă aceste norme. Principiul de drept obiectiv care este încălcat este acela că, nimănui nu-i este permis să aducă, prin fapta sa, vreo vătămare unei alte persoane ori drepturilor subiective ale acesteia.

Atunci când se examinează fapta ilicită, ca element al răspunderii civile, se subînţelege obiectivitatea, manifestarea exterioară a unei atitudini de conştiinţă şi voinţă a unei anumite persoane. Fapta ilicită poate consta din acţiuni, cât şi din inacţiuni iar conform susţinerilor reclamantei fapta ilicită a AF(...)  ar consta în aprobarea cererii depuse de această societate şi încheierea contractului de finanţare.

Faţă de acestea solicită instanţei să reţină că principiul de baza al finanţării nerambursabile este acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în prealabil de către beneficiar, însă, contrar susţinerilor reclamantei, un proiect poate conţine cheltuieli eligibile dar și neeligibile, ceea ce înseamnă că fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate integral de către beneficiarul proiectului.

Pe cale de consecinţă, exista posibilitatea ca şi în cazul în care contractul de finanţare ar fi continuat executarea, Agenţia să nu achite absolut nicio sumă de bani dacă aceste cheltuieli erau considerate neeligibile. Or, cel mai important aspect este acela că nu există nicio faptă ilicită în condiţiile în care Autoritatea are obligaţia şi nu posibilitatea de a reveni asupra deciziilor, atâta timp cât acestea sunt contrare normelor legale ce guvernează această finanţare.

În ceea ce priveşte prejudiciul, ca element al răspunderii civile, faţă de specificul prezentei cauze, se arată că în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 224/2008 noţiunea de proiect eligibil este definită ca fiind acel „proiect care îndeplineşte condiţiile minime prevăzute în fişa tehnică a măsurii şi care poate fi selectat, conform criteriilor stabilite prin PNDR, pentru a primi asistenţa financiara nerambursabilă din FEADR" astfel că, deşi reclamanta a avut la dispoziţie toate informaţiile necesare pentru a întocmi dosarul cererii de finanţare şi deşi avea obligaţia de a respecta toate criteriile de eligibilitate şi de a prezenta documente în acest sens, totuşi aceasta nu a depus o documentaţie care să poate fi încadrată în categoria proiectelor eligibile.

Avându-se în vedere dispoziţiile art. 21 alin. 2) din H.G. nr. 224/2008 şi faptul că pentru selectarea şi declararea ca eligibil a unui proiect este obligatoriu a fi îndeplinite cu rigurozitate toate criteriile de eligibilitate întocmai cum sunt ele impuse prin Ghidul solicitantului, de legislația naţională dar şi comunitară în vigoare, mai ales că perspectiva de realizare şi implementare a unui proiect trebuie să fie reală, astfel încât acesta să se dovedească viabil, funcţional şi în consonanţă cu cerinţele aferente fiecărei măsuri, se susţine că instanţa de fond a reţinut în mod corect faptul că „cheltuielile efectuate de către reclamanta în vederea implementării proiectului nu reprezintă o garanţie a restituirii acestora, plata nefiind o condiţie obligatorie prin prisma posibilităţii acestora să fie declarate neeligibile, reclamanta cunoscând, şi mai mult de atât, asumându-şi acest risc, încă de la data promovării acestor cheltuieli, că există posibilitatea respingerii acestora ca neeligibile."

Prin urmare, este evident că în cauză nu poate fi vorba de vreo culpă a intimatei, AF(...)  acţionând doar în limitele impuse de legislaţia în vigoare, îndeplinind și aplicând toate prevederile legale incidente.

În ceea ce priveşte vinovăţia şi legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul produs, intimata susţine că acestea nu există, prin aspectele menţionate anterior, făcând dovada clară că, prejudiciul cauzat nu reprezintă o consecinţă directă şi nemijlocită a încălcării condiţiilor contractuale sau vreunei norme legale de către Autoritate, ci doar o respectare clară a legislaţiei incidente. Atribuţiile şi activităţile desfăşurate de serviciile din cadrul Autorităţii sunt clar definite, şi astfel, nedepistarea neregulilor în diferitele etape procedurale de selecţie sau implementare a proiectului, nu este un motiv care să atragă exonerarea răspunderii beneficiarului.

În încheiere, intimata invocă poziţia CJUE în Cauza C-465/10 Hotărârea Ministre de l’interieur, de l'Outre-mer, des Collectivites territoriales et de l’immigration din 21 decembrie 2011, în care s-a aplicat prin analogie raționamentul din Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006.

Concluzionând, apreciază că Sentinţa civilă nr. (...), pronunţată de Tribunalul (...) în dosarul nr. (...)  este temeinică şi legală, motiv pentru care solicită respingerea apelului, ca nefondat.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205, art. 471, alin. 5 şi urm. Cod procedură civilă, OUG nr. 41/2014, OUG nr. 66/2011, Hotărârea nr. 875/31.08.2011, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Regulamentul CE nr. 1290/21.06.2005 privind finanţarea politicii agricole comune, Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2988/95 din 18 Decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, Hotărârea Guvernului nr. 224 din 5 martie 2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Regulamentului Comisiei (CE) nr. 65/2011 privind Normele de aplicare a Regulamentului CE 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control și a Eco-condiţionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru Dezvoltare Rurală, Contractului de finanţare nr. (...), încheiat între Agenţia de Plăţi pentru (...)  si SC (...) SRL, Ghidul solicitantului aferent Măsurii 312 şi Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Curtea de apel, analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, a reţinut că este fondat, urmând ca în baza prevederilor art. 480 Cod procedură civilă să dispună admiterea lui şi schimbarea în parte a sentinţei apelate pentru următoarele considerente:

Prin acţiunea ce face obiectul prezentei cauze, apelanta reclamantă SC (...) SRL a solicitat obligarea intimaţilor pârâţi MINISTERUL (...)  – AGENŢIA PENTRU FINANŢAREA (...) (...)  şi CENTRUL REGIONAL DE PLĂŢI PENTRU FINANŢAREA (...) (...) la plata sumei de 202.455 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a rezilierii Contractului de finanţare (...)  încheiat cu Ministerul (...)  - Agenţia pentru Finanţarea (...), precum şi la plata dobânzilor legale aferente calculate de la data de 28.12.2015 şi până la data plăţii despăgubirilor solicitate.

Prin sentinţa apelată, instanţa de fond a dispus respingerea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune şi respingerea acţiunii formulate de către reclamantă pe considerentul neîndeplinirii condiţiilor cumulativ prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale ale intimaţilor pârâţi.

Analizând sentinţa apelată prin prisma prevederilor legale incidente raportate la starea de fapt dedusă judecăţii, curtea a reţinut că motivele de apel invocate de către reclamantă sunt fondate, impunându-se antrenarea răspunderii civile a pârâţilor chemaţi în judecată.

Astfel, curtea a reținut că FEADR este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre, în implementarea Politicii Agricole Comune, reprezentând o oportunitate de finanţare pentru spaţiul românesc, similar cu Programul SAPARD. În vederea implementării acestui instrument de finanţare s-a înfiinţat (...) în subordinea Ministerului (...) , care funcţionează în baza prevederilor O.U.G. nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea (...), prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru (...).

În vederea demarării în bune condiţii a implementării măsurilor de sprijin şi pentru a putea primi proiectele depuse spre cofinanţare prin FEADR, s-au întocmit procedurile de lucru ale APDRP pentru proiectele de investiţii care beneficiază de cofinanţare din FEADR prin PNDR, precum şi Ghidul Solicitantului aferent fiecărei măsuri, inclusiv pentru măsura 312 „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi", ghid care constituie un suport informativ complex pentru întocmirea proiectului conform cerinţelor specifice ale FEADR.

În vederea obţinerii sprijinului financiar, apelanta a depus la data de 27.09.2012 la sediul OJFIR (...) cererea de finanţare, în cuprinsul căreia au fost prezentate elementele legate de proiectul „Achiziţie de utilaje independente la SC (...) SRL", iar la art.1.3 din cerere a fost indicat în mod expres şi obiectul de activitate al societăţii.

În urma verificării cererii de finanţare, la data de 13.06.2013, se întocmeşte de către Serviciul Verificare Cererii de Finanţare din cadrul OJPDRP (actualul OJFIR) (...) formularul E 3.2 Fisă de evaluare a criteriilor de selecţie, apelanta fiind punctată cu 45 de puncte.

La data de 30.04.2014 a fost semnat Contractul Cadru de Finanţare nr. (...)  între APDRP (actuala AF(...), în calitate de autoritate contractanta și SC (...) SRL în calitate de beneficiar. Valoarea totală eligibilă a proiectului s-a stabilit la suma de 899.800 lei, pârâta angajându-se să finanţeze maxim 70% din valoarea totală eligibilă, respectiv suma de 629.860 lei. Obiectul contractului l-a reprezentat acordarea unei finanţări nerambursabile de către Autoritatea Contractantă pentru punerea în aplicare a proiectului cu titlul: Achiziţie de utilaje independente la SC (...) SRL., iar ulterior au fost încheiate patru acte adiţionale prin care s-a prelungit termenul de finalizare a procedurilor de achiziţii şi modificări caracteristici tehnice utilaje.

În baza contractului de finanţare, apelanta reclamantă a început procedurile de achiziţii utilaje conform Contractului de furnizare utilaje nr.(...)  încheiat cu (...), având ca şi obiect achiziţionarea de către apelantă a unui buldoexcavator, a unui excavator pe senile JBC 3 CX ECO în valoare de 69.350 euro fără TVA şi a unui compactor de terasamente articolat DYNAPAC Type CA 302D în valoare de 62.500 euro fără TVA, contract în care s-a stabilit obligaţia achitării uni avans de 30% a fiecărui utilaj înainte de livrare, iar diferenţa în termen de 45 de zile de la procesul verbal de predare primire a utilajului. În acest sens, apelanta achită avansul pentru excavator prin ordinul de plată nr.(...)  aferent facturii proforme nr.(...)  în valoare de 20.805 euro, iar prin ordinul de plată nr.(...)  în sumă de 18.750 euro achită factura proformă nr.(...)  care reprezintă avansul pentru utilajul DYNAPAC.

La data de 27.03.2015, a fost avizat dosarul de achiziţie bunuri, iar la data de 02.07.2015 apelanta a formulat cererea de plată a tranşei I din contract.

La momentul respectiv, pârâta a procedat la reverificarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie pe toată durata contractului de finanţare, iar ca urmare a acestor reverificări s-a constatat prin Procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr.(...)  că apelanta a fost punctată în mod eronat la criteriul de selecţie S5 Start-up-uri (microîntreprinderi nou înfiinţate).

Din acest proces verbal rezultă că Codul CAEN pentru care apelanta a aplicat este 4312 Lucrări de pregătire a terenului, cod CAEN care nu se încadrează în lista codurilor CAEN pentru care criteriul de selecţie S5 ar putea primi punctajul 20, autoritatea constatând că proiectul a fost punctat eronat la acest criteriu de selecţie, iar după recalcularea punctajului total acesta este de 25 de puncte, punctaj cu care proiectul nu ar fi putut beneficia de finanţare.

Prin Notificarea nr.(...), Agenţia pentru Finanţarea (...), a notificat apelanta că în baza Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr.(...)  şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr.(...), a încetat Contractul de finanţare mr.(...)  încheiat între Agenţia pentru Finanţarea (...), în calitate de autoritate contractantă şi apelantă, în calitate de beneficiar privind implementarea proiectului.

Prin actul adiţional nr.(...)  la Contractului de furnizare utilaje nr.(...)  încheiat cu (...), apelanta de comun acord cu vânzătorul convin rezilierea contractului ca urmare a neachitării diferenţei de preţ de către apelantă şi stabilesc că aceasta datorează vânzătorului suma totală de 45.000 euro cu titlu de daune interese, care se compune din suma de 39.555 euro achitată cu titlu de avans în baza facturilor proforme nr.(...)  în valoare de 20.805 euro şi nr.(...)  în sumă de 18.750 euro, precum şi din suma de 5.445 euro, care s-a achitat la data de 6.11.2015. Modalitatea în care părţile contractuale au înţeles să achite şi să înregistreze în contabilitate daunele interese a fost explicitată de către apelantă prin raportul de cheltuieli întocmit la data de 26.04.2018 şi înscrisurile aferente acestuia, depuse în apel la filele 64- 75 vol. IV.

Analizând cererea de daune formulată de către apelantă, curtea a reținut că potrivit prevederilor art. 1349 alin. 1 Cod civil „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altei persoane.

De asemenea, conform prevederilor art. 1373 Cod civil, invocate de către apelanta reclamantă, „Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.”

După cum în mod judicios a reţinut şi prima instanţă, pentru a putea fi angajată răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, trebuie să se dovedească existenţa unui raport de prepuşenie şi culpa prepusului, comitentul putând fi acţionat direct de cei care au suferit o pagubă prin fapta prepusului, fără să fie chemaţi în judecată şi prepuşii. Pe lângă condiţiile speciale privind existenţa raportului de prepuşenie şi cea a săvârşirii faptei în funcţiile încredinţate, este necesar ca în persoana prepusului să fie întrunite condiţiile răspunderii pentru fapta proprie, iar aceasta presupune existenţa cumulativă a patru condiţii, respectiv a prejudiciului, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile.

În speţă, existenţa condiţiilor cumulative prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii pârâţilor în calitate de comitenţi pentru fapta săvârşită de prepuşii acestora, respectiv a funcţionarilor care au verificat îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru cererea de finanţare depusă de către apelantă, sunt îndeplinite, în mod eronat reţinând prima instanţă neîndeplinirea lor.

Astfel, în ce priveşte fapta ilicită, s-a reținut că aceasta presupune un comportament ilegal, care încalcă o normă de drept, indiferent de faptul că persoana ştia sau nu că încalcă norma de drept. Fapta ilicită poate consta din acţiuni, cât şi din inacţiuni, iar potrivit susţinerilor apelantei fapta ilicită invocată ar consta în aprobarea cererii depuse şi încheierea contractului de finanţare, prin îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii care au verificat şi aprobat cererea.

Analizând aceste susţineri, curtea a constatat că în vederea demarării implementării măsurilor de sprijin din PNDR şi pentru a se putea primi proiectele depuse spre cofinanţare prin FEADR, s-au întocmit procedurile de lucru ale APDRP. Manualele de proceduri au fost elaborate de APDRP pe baza fluxurilor procedurale, au fost auditate de Direcţia Audit Intern şi prezentate Autorităţii Competente din cadrul Ministerului (...), fiind aprobate ulterior prin Ordinul ministrului (...) nr. 643/2008, cu modificările şi completările ulterioare, privind aprobarea manualelor de proceduri elaborate în baza fluxurilor procedurale de către A.P.D.R.P. pentru proiectele de investiţii care beneficiază de cofinanţare din FEADR prin PNDR. Aceste proceduri de lucru interne au fost depuse la dosarul cauzei în apel, iar din acestea rezultă modalitatea în care se procedează la analiza cererilor de finanţare, verificarea criteriilor de eligibilitate, evaluarea criteriilor de selecţie, verificarea în teren a cererilor de finanţare conforme, respectiv finalizarea eligibilităţii şi selecţiei, verificarea prin sondaj etc., iar pentru o mai bună analiză a cererilor de finanţare s-a stabilit că fiecare cerere se va repartiza la doi experţi, iar verificarea criteriilor de eligibilitate se va realiza în principal prin dublu control, conform principiului „4 ochi”, precum şi prin aprobarea ulterioară a acestora de către persoanele cu funcţii de conducere, sens în care în fişa posturilor acestor funcţionari s-au stabilit cu exactitate atribuţiile de serviciu pe care trebuie să le îndeplinească.

Cererea depusă de către apelantă a fost analizată, verificată şi aprobată de către consilierul (...)  din cadrul Serviciului Verificări Cereri de Finanţare din cadrul din cadrul OJPDRP (actualul OJFIR) (...), de către consilierul – sef serviciu (...)  şi de către directorul coordonator adjunct (...) , astfel cum rezultă din dosarul administrativ al cererii depus la filele 69-189 vol. II dosar de fond.

Din fişa postului consilierului (...), depusă la filele 30-33 vol. IV apel, rezultă că acestuia i s-a stabilit ca şi atribuţii de serviciu primirea cererilor de finanţare, verificarea conformităţii acestora, întocmirea fişei de verificare a conformităţii, întocmirea fişei de verificare a criteriilor de eligibilitate, efectuarea vizitei în teren la etapa verificării cererii şi la verificarea în teren a proiectului etc.

Din fişa postului sef serviciu emisă pentru (...), depusă la filele 37-40 vol. IV apel, rezultă că acestuia i s-a stabilit ca şi atribuţii de serviciu verificarea fişei de verificare a conformităţii, a fişei de completare a factorilor de risc, a fişei de verificare a criteriilor de eligibilitate, a fişei de verificare a criteriilor de selecţie etc., având relaţii de control asupra experţilor din carul serviciului şi atribuţii de coordonare şi organizare a serviciului.

Din fişa postului directorului coordonator adjunct (...), depusă la filele 26-29 vol. IV apel, rezultă că acesta coordonează activitatea de primire şi înregistrare a cererilor de finanţare şi răspunde de modul de aplicare şi respectare a procedurilor şi instrucţiunilor pentru implementarea măsurilor, verifică, controlează şi supervizează activitatea tuturor angajaţilor, aprobă fişele de verificare a conformităţii, de verificare a criteriilor de eligibilitate şi selecţie, etc.

Aceşti funcţionari publici au procedat la analizarea, verificarea şi aprobarea cererii de finanţare şi a actelor anexe acesteia depuse de către apelantă, care au stat la baza încheierii contractului de finanţare, activitate în urma căreia s-a stabilit că proiectul depus spre finanţare este unul eligibil care respectă toate cerinţele prevăzute de normele în vigoare pentru obţinerea finanţării solicitate.

Din analiza cererii depuse de către apelantă, cât şi din extrasul emis de registrul comerţului referitor la obiectele de activitate autorizate ale societăţii, rezultă că în acestea se specifică cu exactitate codul CAEN - 4312 Lucrări de pregătire a terenului, cod CAEN care nu se încadrează în lista codurilor CAEN pentru care criteriul de selecţie S5 ar putea primi punctajul 20. Cu toate acestea la stabilirea eligibilităţii proiectului, apelantei i se acordă punctajul de 20 aferent criteriului, respectiv punctajul total de 45 puncte şi este declarat eligibil proiectul, deşi acesta nu putea fi declarat eligibil potrivit dispoziţiilor legale incidente.

Neregula intervenită în declararea eronată a eligibilităţii proiectului, urmată de încheierea contractului de finanţare, s-a stabilit prin Procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr.(...)  şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr.(...), în baza cărora s-a încetat Contractul de finanţare mr.(...)  încheiat între Agenţia pentru Finanţarea (...), în calitate de autoritate contractantă şi apelantă, în calitate de beneficiar privind implementarea proiectului.

Din aceste acte administrative rezultă cu claritate că neregula sesizată a intervenit la momentul analizării documentaţiei aferente cererii de finanţare, care a fost analizată, verificată şi aprobată cu nerespectarea prevederilor legale de către funcţionarii însărcinaţi în acest sens, nefiind imputată apelantei vreo neregulă în privinţa modului în care a întocmit cererea de finanţare şi a completat documentaţia aferentă, a datelor pe care le-a pus la dispoziţia pârâtei ori altă neregulă ulterioară care ar fi determinat ca proiectul să fie, ulterior aprobării lui, declarat neeligibil. Practic, neregula sesizată a fost săvârşită la analizarea, verificarea şi aprobarea cererii de finanţare de către funcţionarii însărcinaţi în acest sens din cadrul pârâţilor, care au stabilit cu nerespectarea prevederilor legale că proiectul este unul eligibil.

Într-adevăr, în situaţia în care ulterior încheierii contractului de finanţare sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimente specializate sau chiar instituţii externe cu atribuţii de control, beneficiarul nu este exonerat de răspundere pentru documentele depuse sau acţiunile întreprinse, iar nedepistarea neregulilor în diferitele etape procedurale de selecţie sau implementare a proiectului, nu este un motiv care să atragă exonerarea răspunderii beneficiarului, însă acest fapt nu poate determina lipsa oricărei culpe a funcţionarilor însărcinaţi cu analizarea, verificarea şi aprobarea cererilor de finanţare.

Referitor la asemenea situaţii referitoare la neobservarea sau aprecierea diferită anterioară de către autorităţile de monitorizare, CJUE s-a pronunţat în Cauza C-465/10 Hotărârea Ministre de I'tnterieur, de l'Outre-mer, des Collectivites territoriales et de l'lmmigration din 21 decembrie 2011, aplicând prin analogie raţionamentul din Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006, în care s-a că „împrejurarea că autorităţile competente ar fi fost informate de beneficiarul subvenţiei cu privire la alegerea cocontractantului înainte chiar de lansarea procedurii de cerere de ofertă care avea ca obiect atribuirea contractului de achiziţii publice în cauza, aceasta nu influenţează, ca atare, calificarea drept „abatere" în sensul articolului 1 al doilea paragraf din Regulamentul nr. 2988/95".

De asemenea, CJUE răspunzând celei de-a doua din întrebările preliminare statuează că „nerespectarea de către o autoritate contractantă care beneficiază de o subvenţie FEDR a normelor privind atribuirea contractelor de achiziţii publice prevăzute de Directiva 92/50, cu ocazia atribuirii contractului care are ca obiect realizarea acţiunii subvenţionate, constituie o „abatere" în sensul articolului 1 din Regulamentul nr. 2988/95 chiar dacă autoritatea naţională competentă nu putea să ignore, cu ocazia acordării acestei subvenţii, că beneficiarul decisese deja cărui prestator urma să îi încredinţeze realizarea acţiunii subvenţionate."

În Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006, curtea a reţinut că principiul protecţiei încrederii/aşteptării legitime nu poate fi invocat împotriva unei dispoziţii clare a dreptului comunitar şi nici comportamentul unei autorităţi naţionale însărcinate cu aplicarea dreptului Uniunii, care este contrar acestuia din urmă, nu poate crea, pentru un operator economic, o încredere legitimă privind posibilitatea de a beneficia de un tratament contrar acestui drept comunitar.

Din analiza şi interpretarea acestei practici comunitare rezidă obligaţia autorităţi naţionale de a reveni asupra deciziilor, atâta timp cât acestea sunt contrare normelor legale ce guvernează finanţarea, însă acest aspect nu poate duce la înlăturarea oricărei culpe a autorităţii în stabilirea eronată a eligibilităţii, daca greşeala intervenită aparţine prepuşilor ei şi nu beneficiarului. Într-adevăr, beneficiarul declarat eronat eligibil nu va beneficia de rambursarea fondurilor solicitate, însă acesta are dreptul la dezdăunare dacă din culpa exclusivă a prepuşilor autorităţii a suferit un prejudiciu în urma punerii în aplicare a contractului de finanţare aprobat nelegal. Obligaţia de informare pe care beneficiarii fondurilor o au în vederea obţinerii finanţărilor nu înlătură obligaţia de răspundere a funcţionarilor însărcinaţi cu aplicarea prevederilor legale în cazul în care se produce vreo neregulă la stabilirea eligibilităţii unui proiect datorită exercitării de către aceştia defectuos a obligaţiilor de serviciu.

Concluzionând, curtea a reținut că în cauză a fost dovedită săvârşirea unei fapte ilicite de către prepuşii pârâţilor însărcinaţi cu analizarea, verificarea şi aprobarea cererii de finanţare care au stabilit cu nerespectarea prevederilor legale că proiectul este unul eligibil, precum şi culpa acestora în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu.

Cât priveşte prejudiciul produs, s-a reținut că acesta constă în efectul negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicită a altei persoane ori prin acţiunea lucrurilor sau animalelor care se află sub paza juridică a altei persoane, iar existenţa lui dă dreptul la repararea lui integrală, care se face în natură sau, când aceasta nu e posibil, prin acordarea despăgubirilor. Condiţiile obligatorii pentru a se putea obţine repararea unui prejudiciu sunt ca acesta să fie cert şi să nu fi fost reparat, condiţii care în cauză sunt îndeplinite, astfel cum a reţinut şi prima instanţă.

Curtea a reținut, că apelanta după încheierea contractului de finanţare a procedat la efectuarea demersurilor necesare pentru achiziţionarea utilajelor obiect al contractului, sens în care a încheiat contractul cu societatea vânzătoare străină şi a achitat avansul de 30% convenit, însă datorită încetării contractului de finanţare şi a neaprobării cererii de plată depuse nu a mai fost în măsură să achite diferenţa de preţ vânzătorului şi a fost obligată să suporte plata unor daune în sumă de 45.000 euro pentru rezilierea contractului, astfel cum au fost acestea stabilite prin actul adiţional nr.(...)  la Contractului de furnizare utilaje nr.(...)  încheiat cu (...) , respectiv suma de 202.455 în echivalent lei.

Este evident că apelanta a încheiat contractul de achiziţionare şi a efectuat plata avansului pentru utilaje în considerarea faptului că va obţine în urma contractului de finanţare rambursarea parţială a preţului utilajelor dacă va respectat toate cerinţele stabilite în sarcina sa pentru rambursarea cheltuielilor efectuate, iar prin declararea neeligibilităţii proiectului, ulterior efectuării plăţii avansului, acesteia i s-a cauzat un prejudiciu constând în avansul pierdut şi daunele suplimentare pe care a fost nevoită să le achite datorită imposibilităţii plăţii diferenţei de preţ.

Într-adevăr nu toate cheltuielile care se efectuează de beneficiar în vederea implementării proiectului se bucură de garanţia restituirii acestora de către Autoritate, plata acestora nefiind o condiţie obligatorie prin prisma posibilităţii ca acestea să fie declarate neeligibile, însă în situaţia în care nu se poate imputa beneficiarului nici un fel de culpă pentru declararea ca şi eligibil a unui proiect neeligibil nu se poate invoca cu drept temei că acestuia nu i s-a produs nici un fel de prejudiciu dacă proiectul a fost declarat neeligibil doar după efectuarea unor cheltuieli legate de implementarea lui ori dacă acesta a fost obligat la plata unor daune pe care nu le-ar fi suportat dacă nu ar fi încheiat contractul de finanţare.

Drept urmare, în cauză prejudiciul invocat de către apelanta reclamantă este unul cert şi este produs ca urmare a faptei ilicite săvârşite de prepuşii pârâţilor, legătura de cauzalitate dintre producerea lui şi fapta ilicită fiind mai mult decât evidentă.

Concluzionând, curtea a constatat că în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a tuturor condiţiilor prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale ale pârâţilor pentru faptele prepuşilor lor, motivele de apel invocate în cauză sub acest aspect fiind fondate, impunându-se admiterea cererii reclamantei şi obligarea pârâţilor la plata sumei de 202.455 lei cu titlu de despăgubiri.

În ce priveşte cererea reclamantei de obligare a pârâţilor la plata dobânzii legale aferente sumei stabilite cu titlu de despăgubiri, curtea a constatat că aceasta este întemeiată în raport de prevederile art.1535 Cod civil, însă nu de la data de 28.12.2015 cum a solicitat reclamanta, ci de la data rămânerii definitive a hotărârii de stabilire a daunelor. Obligaţia de plată a pârâţilor este rezultatul stabilirii răspunderii civile delictuale a acestora pentru faptele săvârşite de către prepuşii lor, răspundere care se stabileşte de către instanţa de judecată. Doar după ce instanţa stabileşte că în cauză intervine răspunderea civilă delictuală şi care este cuantumul despăgubirilor cuvenite celui păgubit se poate vorbi despre naşterea obligaţiei de plată a despăgubirilor şi scadenţa acestora, situaţie în care dobânzile curg doar după acest moment şi nu anterior când nu exista stabilită nici o obligaţie de plată.

Referitor la stabilirea cuantumului dobânzii potrivit prevederilor art.3 alin. 2 ind.1 din OG nr.13/2011, astfel cum a fost aceasta modificată prin Legea nr.72/2013, potrivit cărora în raporturile dintre profesionişti, între aceştia şi autorităţile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 8 puncte procentuale, curtea a constatat că aceste dispoziţii legale sunt incidente în situaţia în care există obligaţia de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesionişti sau între aceştia şi o autoritate contractantă, contract care are ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile. Ori, în cauză dobânda cuvenită reclamantei nu este aferentă unei obligaţii de plată stabilite printr-un contract, ci una care se datorează în situaţia în care pârâţii nu îşi îndeplinesc obligaţia de plată a daunelor stabilite pe cale judecătorească, situaţie în care rata dobânzii este cea prevăzută de art. 3 alin.2 din ordonanţă, respectiv rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României plus 4 puncte procentuale.

Drept urmare, curtea a dispus obligarea pârâţilor şi la plata dobânzii legale aferente sumei de 202.455 lei începând cu data rămânerii definitive a deciziei şi până la plata efectivă a despăgubirilor.

Pentru considerentele mai sus expuse, curtea a dispus admiterea apelului şi schimbarea în parte a sentinţei atacate conform dispozitivului prezentei decizii şi cu menţinerea dispoziţiilor sentinţei privitoare la respingerea excepţiei prescripţiei care nu au fost apelate.

În conformitate cu prevederile art. 453 Cod procedură civilă, instanţa a dispus obligarea pârâţilor la plata sumei de 8060 lei cheltuieli de judecată în fond şi apel reprezentând taxă timbru în favoarea apelantei.

Domenii speta

Spete similare