Rectificare carte funciară

Sentinţa civilă  nr. 2112/2018

Şedinţa publică din data de 24.09.2018

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 09.10.2017 sub nr. __, reclamanta __, în contradictoriu cu pârâta __., a solicitat instanţei să dispună rectificarea cărţilor funciare in sensul radierii înscrierilor dreptului de proprietate al __ pentru terenurile cuprinse in Tabel 1 - Daeni, Tabel 2 - Casimcea si Tabel 3 – Topolog, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, a arătat reclamanta că, prin sentinţa penală nr. 479/2016, au fost desfiinţate, alături de alte înscrisuri, si Hotărârea AGA din data de 30.06.2010, având nr. de înregistrare __, precum si contractele de vânzare-cumpărare încheiate in baza acesteia, autentificate de BNP Dorina Sfircea sub nr. __, _ si _ toate din _ si respectiv nr. _ si _ ambele din _, precum si cele autentificate de BNP Vasilica Vasile sub nr. _, _ si _ toate din __.

Arată reclamanta că toate acestea s-au petrecut ca urmare a săvârşirii de către cei doi asociaţi din cadrul societăţii pârâte, numiţii _ si _, a unor infracţiuni de fals si uz de fals, după cum rezulta din cuprinsul hotărârii judecătoreşti menţionate si anexate cererii de chemare în judecată. Astfel, prin contractele desfiinţate, au fost transferate suprafeţe de teren din patrimoniul reclamantei în patrimoniul paratei, întocmindu-se astfel încheieri si înscrieri de carte funciara prin care a fost intabulat dreptul de proprietate al paratei, astfel ca, la acest moment, in cărţile funciare ale imobilelor, terenuri agricole, figurează in calitate de proprietar Dinamic 99 SRL.

De asemenea, a mai arătat reclamanta că o parte din terenurile care au format obiectul contractelor menţionate au fost înstrăinate ulterior săvârşirii infracţiunilor si, respectiv, a transferării in patrimoniul paratei, către terţe persoane, astfel ca la data prezentei, in patrimoniul paratei _. au mai rămas terenurile cuprinse in Tabel 1 - Daeni, Tabel 2 - Casimcea si Tabel 3 - Topolog, anexate cererii de chemare in judecata si care formează parte integranta din aceasta.

În continuare, a mai arătat reclamanta că urmare a desfiinţării contractelor menţionate si având in vedere dispoziţiile art. 1254 Cod civil, precum si raportat la principiul accessorium sequitur principale, toate actele încheiate ulterior sunt de asemenea lovite de nulitate absoluta urmând a fi desfiinţate ca atare şi întocmai aceasta este situaţia juridica nereala înscrisa in cărţile funciare a căror rectificare o solicită pe calea prezentei cereri de chemare in judecata.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 907 si urm. C.civ.

În dovedire, au fost depuse înscrisuri (filele 6-24).

La data de 07.12.2017 pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, arătând că, prin cererea de chemare în judecată, se solicită rectificarea cărţilor funciare detaliate în 3 tabele corespunzătoare fiecărui UAT cu motivarea că înscrisurile constatatoare ale transferului dreptului de proprietate intabulate în cartea funciară a fiecărui imobil au fost desfiinţate prin sentinţa penală nr.479/2016 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. 593/327/2014, sentinţă rămasă definitivă în urma soluţionării apelului, iar cererea de chemare în judecată se întemeiază pe prevederile art. 908 alin. 1 pct.1 Cod Civil, arătându-se că instanţa a dispus desfiinţarea înscrisurilor intabulate în cartea funciară.

Susţine pârâta că, aşa cum s-a reţinut şi în considerentele încheierilor registratorului de carte funciară, sentinţa civilă invocată prevede, în mod expres, atât faptul că nu se impune restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, cât şi motivaţia pentru care a reţinut acest considerent. Astfel, solicită a se observa faptul că, în sentinţa penală indicată, se arată că asociaţii societăţilor comerciale, părţi în actele juridice analizate, au întreprins acte juridice ulterioare săvârşirii infracţiunilor deduse judecăţii, reglementând divergenţele patrimoniale şi situaţia juridică a societăţilor afectate de acţiunile infracţionale ale inculpaţilor şi prin urmare, instanţa de judecată a dispus desfiinţarea înscrisurilor în sens penal, respectiv, înlăturarea ca instrumentum probationis a actelor afectate de fals, însă nu a dispus anularea sau afectarea în vreun fel a actelor juridice ca negotium juris.

Învederează pârâta că această concluzie se impune nu numai din logica procesului penal în sine, ci şi din motivarea mai sus redată a hotărârii judecătoreşti. Instanţa penală nu numai că a înţeles să nu afecteze validitatea actelor juridice, ci s-a şi folosit de ratificarea ulterioară a acestora ca motiv al soluţionării laturii civile din dosarul penal. Susţine că, analizând cererea de chemare în judecată, rectificarea cărţii funciare nu poate fi dispusă în condiţiile în care s-a reţinut cu autoritate de lucru judecat că nu se dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară, astfel că în prezenta cauză condiţia prevăzută de art. 908 alin.1 pct.1 Cod civil, nu este satisfăcută întrucât instanţa nu a dispus anularea actelor juridice aşa cum pretinde reclamanta.

Mai arată pârâta că, ulterior emiterii actelor analizate în cadrul laturii civile din procesul penal, părţile persoane fizice, reprezentante ale persoanelor juridice, au încheiat convenţii prin care au stabilit, pe de o parte, ratificarea actelor de înstrăinare a terenurilor şi, pe de altă parte, cesionarea reciprocă a părţilor sociale, respectiv compensarea creanţelor, iar din toate aceste înscrisuri reiese faptul că cererea în rectificarea cărţii funciare să fie cu atât mai mult nefondată cu cât prin acte valabile ulterioare părţile au tranşat asupra validităţii transferului de proprietate, iar dacă s-ar merge în logica reclamantei, inclusiv actele de proprietate asupra terenurilor acestora ar fi lovite de nulitate, întrucât au la bază tocmai actele a căror rectificare o solicită reclamantă.

În apărare, pârâta a depus înscrisuri (filele 40-80).

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa va admite cererea având ca obiect rectificarea cărţii funciare, pentru următoarele considerente:

 În prezenta cauză, reclamanta __ a solicitat, în contradictoriu cu pârâta __, să se dispună rectificarea cărţilor funciare in sensul radierii înscrierilor dreptului de proprietate al _. pentru terenurile cuprinse in Tabel 1 - _, Tabel 2 - _ si Tabel 3 – _, cu cheltuieli de judecată.

Instanţa reţine că, prin sentinţa penală nr. 479/2016 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr.593/327/2014, au fost desfiinţate, alături de alte înscrisuri, si Hotărârea AGA din data de 30.06.2010, având nr. de înregistrare _, precum si contractele de vânzare-cumpărare încheiate in baza acesteia, autentificate de BNP Dorina Sfircea sub nr. __, _ si _ toate din _ si respectiv nr. _ si _ ambele din _, precum si cele autentificate de BNP Vasilica Vasile sub nr. _, _ si _ toate din __.

 Această soluţie a fost determinată de săvârşirea de către cei doi asociaţi din cadrul societăţii pârâte, numiţii _ si _, a unor infracţiuni de fals si uz de fals, după cum rezulta din cuprinsul hotărârii judecătoreşti menţionate si anexate cererii de chemare în judecată. Astfel, prin contractele desfiinţate, au fost transferate suprafeţe de teren din patrimoniul reclamantei în patrimoniul paratei, întocmindu-se astfel încheieri si înscrieri de carte funciara prin care a fost intabulat dreptul de proprietate al paratei, astfel ca, la acest moment, in cărţile funciare ale imobilelor, terenuri agricole, figurează in calitate de proprietar _.

Prin sentinţa penală nr. 479/2016 s-a reţinută, potrivit Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr._, în ceea ce priveşte Hotărârile Adunărilor generale a asociaţilor: nr._, _, _, _, _, _ şi din data de _ – semnăturile efectuate în dreptul numelor _ şi _, nu le aparţin persoanelor în cauză. Potrivit aceluiaşi raport, în ceea ce priveşte Hotărârile Adunărilor generale a asociaţilor  nr.1875/30.06.2010, nr.490/30.06.2010 şi nr.1/18.02.2011 – semnăturile efectuate în dreptul numelor _ şi _, nu le aparţin acestor persoane. Nu sunt însă singurele hotărâri neînsuşite prin semnătură, de către asociaţii _ şi _. Prin raportul anterior indicat s-a constatat că nici hotărârile nr.1370/03.06.2010, nr.1340/03.06.2010, nr.2264/16.11.2010, nr.2760/29.03.2011 şi cea din data de 02.05.2011 nu au fost semnate de către  asociaţii _ şi _ iar hotărârea nr.2264/16.11.2010 nu a fost semnată de către _; semnăturile realizate în dreptul numelor celor doi asociaţi, nu le aparţin.

Referitor la contractele de vânzare-cumpărare în litigiu, se reţine că _ _ SRL, prin administrator _, în baza Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor nr._ a vândut către SC _ SRL reprezentată prin coasociat _ – terenuri aflate pe raza teritorială a comunelor Casimcea şi Topolog, jud.Tulcea, conform contractelor de vânzare-cumpărare autentificate BNP Dorina Sfircea sub nr. __, _ si _ toate din _ si respectiv nr. _ si _ ambele din _, precum si cele autentificate de BNP Vasilica Vasile sub nr. _, _ si _ toate din __. Totodată, SC _ _ SRL, prin administrator _ a vândut către SC _ SRL reprezentată prin asociat _ - terenuri aflate pe raza teritorială a comunelor Casimcea şi Topolog, jud.Tulcea, conform contractelor de vânzare-cumpărare autentificate la BNP Vasile Vasilica Valentina sub nr:_, _ şi _.

Prin aceeaşi hotărâre penală, s-a reţinut că, faptele inculpaţilor _ şi _ de a determina notarii publici _ _ şi _ de a autentifica contractele de vânzare-cumpărare sub nr:__, prin inducerea în eroare a acestora, cu privire la: -mandatul administratorului _, pentru înstrăinările de terenuri, -faptul că preţul vânzării a fost încasat, astfel încât, notarii publici au atestat aspecte necorespunzătoare adevărului – întrunesc elemenetele constitutive ale infracţiunii de participaţie improprie la fals intelectual. Inculpatul _ a folosit hotărârile AGA nr._____, pentru a face dovada că este împuternicit să efectueze vânzările de terenuri.

S-a constată că inculpaţii ___ au atestat, în faţa notarilor publici (iar aceştia au consemnat în contractele de vânzare-cumpărare) faptul că preţul vânzărilor a fost încasat, în condiţiile în care adevărul era contrar acestei împrejurări. Faptul că preţul nu a fost remis şi încasat rezultă în mod evident din convenţia de compensare a creanţelor reciproce din 03.04.2012 (pag.235 dos.UP, vol.I).

În raport de cele reţinute prin sentinţa penală nr. 479/2016 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr.593/327/2014, în temeiul prevederilor art.25 alin.3 Cod proc.pen. potrivit cărora „instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii”, instanţa a dispus desfiinţarea înscrisurilor falsificate, respectiv:

-Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor din data de 30.06.2010, având antetul SC __ SRL şi nr. de înregistrare 1875/30.06.2010

-Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor din data de 30.06.2010, având antetul SC _ SRL şi nr. de înregistrare 490/30.06.2010

-Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor din data de 18.02.2011, având antetul SC _ SRL şi nr. de înregistrare 1/18.02.2011

-contractele de vânzare-cumpărare autentificate la BNP Dorina Sfircea sub nr:__ încheiate între SC ___SRL, prin administrator __ şi SC __ SRL reprezentată prin coasociat _

- contractele de vânzare-cumpărare autentificate la BNP Vasile Vasilica Valentina sub nr:__ încheiate între SC _ SRL, prin administrator _dorel şi SC __ SRL reprezentată prin asociat _

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP Mariana Mocanu, sub nr._ încheiat între SC _ SRL prin administrator _ şi SC _ SRL, reprezentată prin administrator _.

În prezenta cauză, instanţa reţine că, prin acţiunea în rectificarea înscrierilor în Cartea Funciară, se poate cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară cu situaţia juridică reală a imobilului, această acţiune având, de obicei, un caracter subsidiar, fiind grefată pe o altă acţiune având ca obiect constatarea nulităţii sau anularea unui act, desfiinţarea unui act, simulaţia sau rezoluţiunea acestuia. Astfel, într-o speţa similara, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că este inadmisibilă acţiunea în rectificarea menţiunilor din cartea funciară în condiţiile în care titlul în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate nu a fost desfiinţat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, cu precizarea că aspectele vizând valabilitatea sau lipsa de valabilitate a titlului, buna sau reaua credinţă nu pot fi examinate în cadrul unei acţiuni în rectificare de carte funciară.

În speţă, potrivit celor reţinute anterior, se constată că actele care au stat la baza întabulării dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenurilor în cauză, au fost desfiinţate prin  sentinţa penală nr. 479/2016 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr.593/327/2014, potrivit considerentelor învederate mai sus.

Acţiunea în rectificare a intabulării sau înscrierii provizorii a drepturilor reale imobiliare este o acţiune reală care poate avea caracter principal sau accesoriu. Astfel, această acţiune este principală când are o existenţă de sine stătătoare şi este accesorie dacă se grefează pe o altă acţiune de fond (principală). Acţiunea în rectificare accesorie se promovează concomitent cu acţiunea de fond având ca obiect desfiinţarea actului juridic care a stat la baza înscrierii inexacte a dreptului real imobiliar în cartea funciară. Altfel spus, acţiunea în rectificare accesorie se alătură cererii principale de desfiinţare a actului juridic ce a stat la baza înscrierii inexacte. Acţiunea în rectificare este principală în cazul în care are ca motiv nevalabilitatea înscrierii unui drept real imobiliar, deşi actul justificativ al înscrierii este valabil sau în cazul în care se introduce separat după ce a fost admisă acţiunea de fond prin care s-a desfiinţat actul justificativ nevalabil. În acest din urmă caz, acţiunea în rectificarea înscrierii în cartea funciară se întemeiază pe hotărârea judecătorească definitivă de desfiinţare a actului juridic justificativ al înscrierii dreptului în cartea funciară.

În drept, potrivit 907 din Codul civil, „(1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.

(2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.

(3) Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.”

 În speţă, a  operat desfiinţarea actelor mai sus menţionate potrivit prevederilor art.25 alin.3 Cod proc.pen. conform cărora „instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii”, instanţa dispunând desfiinţarea înscrisurilor falsificate pentru motivele reţinute în cuprinsul acestei sentinţe penale.

Astfel, rectificarea este operaţiunea tehnico-materială prin care se asigură corespondenţa între evidenţa cărţii funciare şi situaţia juridică reală a imobilelor. Dacă această corespondenţă dispare, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor inexacte în cartea funciară. Refacerea acestei corespondenţe între evidenţa de cartea funciară şi situaţia juridică reală a imobilelor poate avea loc, atunci când este cazul, pe baza recunoaşterii de către titularul înscrierii, a cărei rectificare se solicită, a neconcordanţei apărute sau, în caz contrar, pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, în speţă, sentinţa penală nr. 479/2016.

Pentru a fi valabilă, recunoaşterea trebuie să îmbrace forma unei declaraţii date în formă autentică notarială de către titularul înscrierii inexacte, iar hotărârea judecătorească de rectificare a unei înscrieri în cartea funciară se pronunţă de instanţa de judecată ca urmare a admiterii unei acţiuni de fond având ca obiect desfiinţarea actului juridic care a stat la baza înscrierii inexacte. Acţiunea de fond poate avea ca obiect anularea, rezoluţiunea, reducţiunea sau o altă formă de ineficacitate a actului juridic.

Prin urmare, se constată că parata _ SRL nu are un titlu de proprietate valabil care sa stea la baza înscrierilor de carte funciara, având in vedere desfiinţarea contractelor de vânzare-cumpărare menţionate anterior si a Hotărârii AGA din __), si în raport de lipsa unei dispoziţii legale sau judecătoreşti care sa stabilească dreptul de proprietate in favoarea paratei.

Referitor la apărările pârâtei, se reţine faptul că împrejurarea ca asociatul _a încheiat Convenţia de compensare a creanţelor reciproce din 03.04.2012, nu este de natura sa acopere nulitatea absoluta cu care sunt sancţionate contractele de vânzare-cumpărare si Hotărârea AGA nr. _, desfiinţate prin hotărârea penală, iar asociaţii __ au fost condamnaţi întocmai pentru ca, in aceasta calitate, au creat prejudicii patrimoniului reclamantei într-o măsură considerabilă. Totodată, nesoluţionarea laturii civile fata de reclamantă cu privire la dreptul de proprietate asupra terenurilor in cauza, nu poate echivala cu un titlu de proprietate in favoarea paratei, având în vedere desfiinţarea înscrisurilor menţionate, fiind lipsite astfel de efecte juridice.

În ceea ce priveşte apărarea pârâtei potrivit căreia instanţa de judecată a dispus desfiinţarea înscrisurilor în sens penal, respectiv, înlăturarea ca instrumentum probationis a actelor afectate de fals, însă nu a dispus anularea sau afectarea în vreun fel a actelor juridice ca negotium juris, se reţine că aceasta nu este întemeiată având în vedere tocmai definiţia actului juridic civil potrivit căreia acesta reprezintă manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, adică de a naşte, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Or, în cauză, având în vedere falsificarea semnăturilor constatate, se reţine că __ nu şi-au exprimat acordul pentru încheierea actelor juridice desfiinţate prin hotărârea penală, astfel că nu există nicio manifestare de voinţă din partea acestora pentru a se produce efecte juridice de natura celor susţinute de pârâtă.

Totodată se constată faptul că sensul actului de instrumentum probationis reprezintă doar înscrisul constatator al manifestării de voinţă, iar negotium juris reprezintă operaţiunea juridică, ca rezultat al manifestării de voinţă, manifestare de voinţă ce nu există în cauză din partea numiţilor __, având în vedere falsificarea semnăturilor acestora, astfel că nu se verifică raţionamentul juridic al pârâtei sub acest aspect, în condiţiile în care actele juridice desfiinţate sunt lipsite de efecte juridice.

Pe de altă parte, se reţine că rezultatul infracţiunilor săvârşite este reprezentat de însăşi înscrierea in cartea funciara a unui drept de proprietate in favoarea altei persoane – parata __ SRL, care nu poate beneficia de rezultatul infracţiunilor savarsite de cei doi foşti asociaţi, prin menţinerea unei înscrieri eronate in cartea funciara; reclamantei nu i-a fost reparat prejudiciul reprezentat de transferarea nelegala din patrimoniu a terenurilor înscrise in tabelele ataşate acţiunii introductive.

Prin urmare, parata nu are un titlu de proprietate care sa justifice menţinerea înscrierilor in cartea funciara, având in vedere desfiinţarea contractelor de vânzare-cumpărare si a Hotărârii AGA din __ si lipsa unei dispoziţii legale sau judecătoreşti care sa stabilească dreptul de proprietate in favoarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, se va admite cererea de chemare în judecată având ca obiect rectificare carte funciară, cerere formulată de către reclamanta SRL, şi, în consecinţă, se va dispune rectificarea cărţilor funciare pentru terenurile cuprinse în Tabelul 1 – Dăeni, Tabel 2 – Casimcea şi Tabel 3 – Topolog, ataşate cererii de chemare în judecată (filele 22 – 24 din dosar), în sensul radierii înscrierilor dreptului de proprietate al S.C. __ S.R.L., CUI __.

 Instanţa va lua act de faptul că reclamanta nu solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză. 

Domenii speta

Spete similare