Hotarare

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

reţine următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 14X93/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea, a fost trimis în judecată inculpatul I.FL.sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de agresiune sexuală prev. de 2 x art. 219 alin. 1 și 2 lit. c NCP.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr.234456/327/2018 din 18.05.2018.

În fapt, prin rechizitoriu s-a învederat că, la data de 24.04.2018 in jurul orelor 16:00, inculpatul I.FL.a abordat in scara blocului in care locuiește doua minore cu vârste de 7, respective 8 ani pe care le-a ademenit si le-a convins sa meargă in locuința sa unde le-a agresat sexual prin sărutări si mângâieri atât in zonele intime cat si in alte zone ale corpului.

Prin ordonanţa organelor de poliţie judiciară s-a dispus reţinerea suspectului pentru o perioadă de 24 de ore, la data 25.04.2018 orele 22.00, iar prin Încheierea din 26.04.2018 a Judecătoriei Tulcea,  s-a admis propunerea şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 26.04.2018 şi până la data de 25.05.2018 inclusiv.

Măsura arestului preventiv a fost menţinută prin Încheierea Judecătorului de Cameră preliminară din 24.05.2018, reţinându-se că lăsarea în libertate a inculpatului ar presupune o menţinere a unei stări permanente de pericol pentru ordinea publică.

Motivaţia reţinută în Încheieri este valabilă şi în prezent.

Înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai uşoară (solicitată de inculpat), intervine atunci când se consideră, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei inculpatului, că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art.202 alin.1 Cod pr.penală.

Întrucât urmărirea penală a fost finalizată, cauza aflându-se la debutul unei noi etape – procedura de cameră preliminară, iar inculpatul a formulat cerere de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu, judecătorul de cameră preliminară va verifica dacă sunt întrunite condiţiile legale pentru luarea acestei măsuri preventive, mai puţin severe, şi va aprecia asupra oportunităţii înlocuirii în contextul dispoz. art.207 alin.2 Cod pr.penală.

În cauză, se păstrează în continuare suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit fapte susceptibile a fi încadrate juridic în infracţiunile pentru care au fost trimis în judecată.

Examinând din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de  inculpat, judecătorul de cameră preliminară constată că subzistă temeiurile de fapt şi de drept avute în vedere la luarea acesteia. 

Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de agresiune sexuală iar în raport de gravitatea faptei de a cărei comitere este acuzat şi circumstanţele de comitere a acesteia,  se apreciază că privarea de libertate a inculpatului este în continuare necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Menţinerea inculpatului în stare de arest preventiv continuă să răspundă exigenţelor constante  ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a recunoscut dreptul instanţelor naţionale de a menţine un inculpat  în stare de arest atunci când fapta sau persoana acestuia prezintă un pericol grav  pentru ordinea publică, este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru a se evita săvârşirea altor fapte similare, iar luarea unei alte măsuri preventive, inclusiv cea a arestului la domiciliu, poate crea în societate ideea că statul nu ia măsurile necesare preîntâmpinării comiterii de fapte antisociale.

Faţă de aceste aspecte, judecătorul de cameră preliminară reţine faptul că solicitarea de înlocuirea a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă nu este de natură a înlătura starea de pericol generată de fapta reţinută în sarcina inculpatului.

Analizând măsura preventivă luată faţă de inculpat în raport de actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, de dispoziţiile legale menţionate şi evaluând împrejurările concrete ale cauzei şi conduita procesuală a acestuia, se apreciază că temeiurile şi scopul urmărit prin luarea măsurii arestării preventive se menţin, sunt relevante, necesare, suficiente şi de natură a impune continuarea privării de libertate.

Este adevărat că detenţia preventivă trebuie să aibă un caracter excepţional, starea de libertate fiind starea normală însă, potrivit practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, detenţia preventivă poate fi justificată atâta timp cât există  indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă  atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a cercetării în stare de libertate.

Cât priveşte aprecierea limitelor rezonabile ale detenţiei provizorii, aceasta se face luându-se în considerare  circumstanţele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură  există indicii precise  cu privire la un interes public real. Prin urmare, într-adevăr instanţa este obligată  să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte şi  interesul public de protecţie a cetăţenilor împotriva comiterii de infracţiuni grave, dedus din modul de săvârşire a faptelor  cu privire la care există indicii că au avut loc şi din consecinţele acestora.

În condiţiile speţei, se apreciază că interesul public impune în continuare luarea măsurilor necesare pentru a asigura  protecţia cetăţenilor împotriva comiterii unor fapte similare dar, întrucât urmărirea penală a fost finalizată, procedura camerei preliminare urmează să se judece, se consideră că menținerea măsurii arestării preventive este justificată şi din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene.

Aşa fiind, în temeiul art.207 alin. (4) şi (6) Cod proc.pen., se va menţine măsura arestului preventiv faţă de inculpatul Istratescu Florian.

 În temeiul art.242 alin.2 Cod procedură penală se va respinge cererea de înlocuire a măsurii preventive, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În temeiul art.242 alin.2 Cod procedură penală respinge cererea de înlocuire a măsurii preventive, ca neîntemeiată

În temeiul art.207 alin. (4) şi (6) Cod proc.pen., menţine măsura arestării preventive a inculpatului I.FL. cercetat pentru săvârșirea a două infracţiuni de agresiune sexuală prev. de 2 x art. 219 alin. 1 și 2 lit. c NCP, în prezent aflat în Penitenciar Tulcea, ca legală şi temeinică.

Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 21.06.2018.2018, ora 09,30.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ GREFIER,

PRELIMINARĂ,

Domenii speta

Spete similare