Reconstituire drept de proprietate pe vechiul amplasament

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X/16.05.2018 pronunţată în dosarul nr.X/311/2017, Judecătoria Slatina a respins, ca neîntemeiată, excepţia tardivităţii invocată de Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar V şi de Comisia Judeţeană O de Aplicare a Legilor Fondului Funciar.

De asemenea, a respins, ca neîntemeiată, cererea având ca obiect ,,fond funciar”, formulată de reclamantul S I (CNP ), cu domiciliul în com. V, sat B, jud. Olt, în contradictoriu cu pârâţii S A (CNP ), cu domiciliul în com. V, sat B, str., jud. Olt, S M (CNP ), cu domiciliul în com. V, sat B, str., jud. Olt, S I L (CNP ), cu domiciliul în com. V, sat B, str., jud. Olt, S G (CNP ), cu domiciliul în com. V, sat B, str. jud. Olt, M E (CNP ), cu domiciliul în com. V, sat B, str., jud. Olt, Comisia Locală De Aplicare a Fondului Funciar V, cu sediul în com. V, jud. Olt şi Comisia Judeţeană O de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, cu sediul în Slatina, jud. Olt.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. X/311/2017, reclamantul S I în contradictoriu cu paraţii S A E, S Mna, S L, S G S, M E, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren de 9000 mp teren cu vegetaţie forestiera deţinuta conform extrasului din registrul agricol, pe vechile amplasamente, teren  aflat pe raza satului B, com. V, jud. Olt.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că,  în fapt, autoarea S  C.  E M  a decedat la data de 11.06.1988  cu  ultimul domiciliu  in  com.  V, jud. Olt, iar potrivit certificatului de moştenitor nr.  X/29.12.1988, moştenitori au  rămas reclamantul S I si fratele său S G, in calitate de descendenţi gr. I, cu cote de 1/2 fiecare.

De asemenea, fratele său S G a decedat iar moştenitori ai acestuia au rămas paraţii S A E, S Mna, S L, S G S, M E in calitate de sotie supravieţuitoare, respectiv descendenţi gr. I.

Reclamantului si fratelui său S G le-a fost eliberat titlul de proprietate nr. X/58 pentru suprafaţa de 6300 mp ce a aparţinut autoarei S C. E M,  insa, potrivit extrasului din registrul agricol aceasta a mai deţinut suprafaţa de 9000 mp, teren cu vegetaţie forestiera, pe raza satului B, com. V, jud. Olt.

A formulat cereri in sensul reconstituirii dreptului de proprietate si pentru această suprafaţa insa, deşi este libera, cererile nu au fost soluţionate pozitiv.

In dovedirea cererii, reclamantul a înţeles sa se folosească de proba cu înscrisuri, martorii cu care sa dovedească amplasamentul si faptul posesiei anterioare si expertiza de specialitate.

Faţă de cele arătate, a solicitat admiterea cererii si reconstituirea dreptului de proprietate, în principal pe vechile amplasamente.

In drept,  si-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii  fondului funciar modificata prin Legea 169/1997 si 247/2005, dar si pe dispoz. Lg. 165/2013( art. 42).

Pârâta S A, domiciliata în com.V, sat B,jud. O1t, având C.N.P. , a depus întâmpinare, solicitând admiterea  in parte a cererii de chemare în judecată având ca obiect fond funciar, formulată de reclamantul S I în dosarul nr. X/311/2017 şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a aratat că are calitatea de moştenitoare împreuna cu cei 4 copii, a drepturilor ce-i vor reveni defunctului S G (sotul ei si tatăl celor patru copii).

În drept, a invocat dispoziţiile C.  proc. civ.

A solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, depunând în copii acte de identitate moştenitori, titlu de proprietate nr. X/58/29.06.2004, certificate pentru conformitate.

 La termenul din 13.12.2017 reclamantul a depus precizare, în sensul că a înţeles sa se judece si cu Comisia Locala de aplicare a fondului funciar V si Comisia Judeţeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, solicitând să fie conceptate in calitate de parate si citate pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa sa se dispună reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren 9000 mp teren cu vegetaţie forestiera deţinuta conform extrasului din registrul agricol, pe vechile amplasamente, teren  aflat pe raza satului B, com. V, jud. Olt.

Pârâta Comisia Judeţeană O de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a depus întâmpinare în dosarul nr.X/311/2017 având ca obiect fond funciar, în contradictoriu cu reclamantul S I.

Pe cale de excepţie, a invocat tardivitatea cererii de chemare în judecată.

 In speţă, în temeiul Legii nr.247/2005, reclamantul a formulat o cerere prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 0,65 ha. teren arabil şi 8 ha pădure, cerere ce a fost respinsă de Comisia Locală V.

Împotriva acestei soluţii, reclamantul a formulat contestaţie care a fost înaintată spre soluţionare Comisiei Judeţene O.

Prin hotărârea nr. X/24.10.2006, Comisia Judeţeană O a respins contestaţia formulată cu motivarea că nu se face dovada dreptului de proprietate pentru suprafaţa solicitată (agricol şi forestier) de la autorul S M.

Această hotărâre a fost comunicată reclamantului la data de 17.11.2006, potrivit menţiunilor existente pe verso-ul acesteia.

Potrivit prevederilor art.27 alin.8 din H.G. nr.890/2005, reclamantul putea introduce o acţiune împotriva hotărârii comisiei judeţene până la data de 17.12.2006.

A învederat faptul că acţiunea pe care o putea introduce reclamantul în anul 2006, deşi ar fi avut ca obiect plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene, tindea la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8 ha. pădure.

Potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991, republicată, modificată şi completată şi ale H.G. nr.890/2005, modificată şi completată, pentru reconstituirea dreptului de proprietate şi emiterea titlului de proprietate trebuia parcursă o procedură care cuprinde următoarele etape:

- cerere de reconstituire a dreptului de proprietate adresată comisiei locale pentru aplicarea legilor fondului funciar în a cărui rază teritorială se afla terenul;

- propunerea comisiei locale de admis sau respins;

- validarea propunerilor comisiei locale de către comisia judeţeană;

- contestaţie în cazul respingerii cererii de reconstituire;

- plângere adresată judecătoriei împotriva hotărârii comisiei judeţene prin care se respinge contestaţia, eventual se admite în parte contestaţia.

Aşa cum a arătat, deşi potrivit prevederilor legale amintite (art.27 alin.8 din H.G. nr.890/2005), reclamantul avea posibilitatea contestării în instanţă a hotărârii Comisiei judeţene, acesta nu a uzat de acest drept.

Din aceste motive, a apreciat  că acţiunea reclamantului este neîntemeiată, întrucât practic tinde la reconstituirea dreptului de proprietate în afara procedurii administrative, specială şi obligatorie, instituite de lege.

Faţă de cele ce preced, a solicitat respingerea acţiunii formulată de reclamant ca neîntemeiată.

In drept, şi-a întemeiat prezenta pe prevederile H.G. nr.890/2005, Legii nr. 18/1991, republicată, modificată şi completată, Codului de procedură civilă.

Pârâta Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar V a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecata formulată de reclamantul S I ca inadmisibilă, sens în care a înţeles să invoce excepţia inadmisibilităţii, ca tardivă, sens în care a înţeles să invoce excepţia tardivităţii sau ca neîntemeiată, obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

1. Faţă de cererea de chemare în judecată a înţeles să invoce excepţia inadmisibilităţii referitor la calea procedurală aleasă de către reclamant pentru a solicita reconstituirea. În susţinerea acestei excepţii, s-a observat că reclamantul deşi face afirmaţia că cererile de reconstituire nu au fost soluţionate pozitiv, totuşi acesta nu depune în dovedire niciun înscris în susţinerea acestor afirmaţii.

A învederat instanţei ca, prin hotărârea nr. X din 24.10.2006 a fost respinsă contestaţia reclamantului S M. Ion, întrucât acesta nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru suprafaţa solicitată.

În acest context, faţă de data primirii 17.11.2006 (data care reiese de pe verso hotărâre), personal de către reclamant a hotărârii menţionate, a solicitat instanţei sa constate că cererea reclamantului este tardivă.

Mai mult decât atât, calea procedurală aleasă de către reclamant prin introducerea prezentei cereri de chemare în judecată este nelegală. De fapt, reclamantul trebuia să atace în termen legal hotărârea dată de intimata Comisia Judeţeană O, cu privire la solicitările sale de reconstituire.

2. În situaţia în care instanţa va respinge excepţiile invocate, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât reclamantul nu făcut dovada dreptului la reconstituirea suprafeţei de 9000 mp şi nici a solicitării în scris a acestui drept, iar dat fiind obiectul judecăţii, proba cu martori este inadmisibilă, solicitând să se ia act că se opune la administrarea acesteia. Pe acelaşi considerent a solicitat instanţei ca la pronunţarea hotărârii să înlăture din probatoriu declaraţia martorului Dumitru Ion aflată la fila 11 din dosar.

În dovedire, a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri şi orice alte mijloace de probă ar reieşi din dezbateri.  A anexat 3 copii certificate hotărâre Comisia Judeţeană O nr. X din 24.10.2006.

În drept, a invocat  art. 205 şi următoarele NCPC.

A precizat  că a comunicat reclamantului un exemplar întâmpinare şi copie hotărâre emisă de Comisia Judeţeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinările formulate de către  Comisia  Locala  de  aplicare  a  fondului funciar V si Comisia Judeţeană de aplicare a legilor fondului funciar.

1. A arătat că excepţia inadmisibilităţii cererii este neîntemeiata, motiv pentru care a solicitat respingerea acesteia, pentru următoarele considerente:

Prin cererea adresata instanţei a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren de 9000 mp teren cu vegetaţie forestiera, deţinuta conform extrasului din registrul agricol, pe vechile amplasamente, teren aflat pe raza satului B, com. V, jud. Olt.

Acţiunea nu este o contestaţie in sensul art. 27 alin.  8 din  HG  nr. 890/2005, respectiv acţiune împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene O.

Este o acţiune adresata instanţei având in vedere refuzul de a soluţiona plângerea de către Comisiile de aplicare a fondului funciar.

Potrivit extrasului din registrul agricol autoarea S C. E M a mai deţinut o suprafaţa de 9000 mp, teren cu vegetaţie forestiera, pe raza satului B, com. V, jud. Olt.

A formulat cereri in sensul reconstituirii dreptului de proprietate si pentru aceasta suprafaţa insa, deşi este libera, cererile nu au fost soluţionate.

A solicitat sa se pună in vedere Comisiei Locale sa depună la dosarul cauzei toate cererile de reconstituire formulate de către reclamant si modul in care ele au fost soluţionate.

2.În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii cererii, fata de cele învederate anterior, referitor la natura cererii de chemare in judecata, nu se pune problema tardivităţii, atâta vreme cat nici nu a fost soluţionată cererea.

Nu este contestaţie împotriva hotărârii Comisiei Judeţene O pronunţata în data de 24.10.2006.

Temeiul cererii îl constituie dispoziţiile art. 4 din Legea 165/2013.

Analizând actele şi lucrările cauzei, prin prisma sustinerilor partilor, raportat la dispozitiile legale incidente in cauza si a probatoriului administrat, instanţa de fond a reţinut următoarele:

 Potrivit disp. art. 248 C.proc.civilă, analizand cu prioritate exceptia tardivitatii formularii cererii, invocata de paratele Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar V şi de Comisia Judeţeană O de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, exceptie absolută şi peremptorie, instanta de fond a constatat ca reclamantul a formulat o cerere prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 0,65 ha. teren arabil şi 8 ha. pădure, fila 86, cerere ce a fost respinsă de Comisia Locală V.

Împotriva acestei soluţii, reclamantul a formulat contestaţie, filele 82-84, care a fost înaintată spre soluţionare Comisiei Judeţene O.

Prin Hotărârea nr. X/24.10.2006, Comisia Judeţeană O a respins contestaţia formulată cu motivarea că nu se face dovada dreptului de proprietate pentru suprafaţa solicitată (agricol şi forestier) de la autoarea S M.

Această hotărâre a fost comunicată reclamantului la data de 17.11.2006, potrivit menţiunilor existente pe verso-ul acesteia.

Este adevărat că, potrivit prevederilor art.27 alin.8 din H.G. nr.890/2005, "De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulţumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene la judecătorie în termen de 30 de zile", însă aşa cum s-a precizat de către reclamant prin acţiunea dedusă judecăţii acesta nu a înţeles să formuleze plângere împotriva Hotărârii nr. X/24.10.2006 emisă de Comisia Judeţeană O, acesta a solicitat să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren de 9000 mp teren cu vegetaţie forestiera deţinuta conform extrasului din registrul agricol, pe vechile amplasamente, teren  aflat pe raza satului B, com. V, jud. Olt. La termenul din data de 28.03.2018 acesta a precizat că în speţă este vorba despre o cerere care nu a fost soluţionată, iar hotărârile emise Comisia Judeţeană O au vizat alte suprafeţe de teren şi nu suprafaţa solicitată de reclamant de 9000 mp.

Prin  urmare, reţinând că instanţa nu este sesizat cu o plângere împotriva hotărârii nr. X/24.10.2006 emisă de Comisia Judeţeană O, instanţa de fond a  respins, ca neîntemeiată excepţia tardivităţii invocată de Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar V şi de Comisia Judeţeană O de Aplicare a Legilor Fondului Funciar.

Pe fondul cauzei, reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren de 9000 mp teren cu vegetaţie forestiera deţinuta conform extrasului din registrul agricol, pe vechile amplasamente, teren  aflat pe raza satului B, com. V, jud. Olt.

În fapt, s-a aratat că autoarea S  C.  E M  a decedat la data de 11.06.1988  cu  ultimul domiciliu  in  com.  V, jud.  Olt,  iar potrivit certificatului de moştenitor nr.  X/29.12.1988, moştenitori au  rămas reclamantul S I si fratele său S G, in calitate de descendenţi gr. I, cu cote de 1/2 fiecare, fila 89.

Instanţa de fond a reţinut ca reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor fondului funciar presupune o procedura administrativa care debutează printr-o cerere adresata  comisiei locale, etapa judiciara fiind una subsecventa, doar in situaţia in care persoana îndreptăţita e nemulţumit de soluţia primita petiţiei sale.

Potrivit art. 8 din Legea 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate ... potrivit prezentei legi,...

În temeiul art. 13 din Lg. 18/1990, legiuitorul a acordat beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor tuturor moştenitorilor autorului, dar cu respectarea normelor de drept comun referitoare la proximitatea gradului de rudenie şi a claselor de moştenitori, cu condiţia ca aceştia să fi formulat cerere de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate .

Conform dispoziţiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, "calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii" (2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei. (3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.

Aceasta dispoziţie a legiuitorului nu poate fi interpretata decât in sensul ca titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moştenitorilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, aceasta concluzie impunându-se prin interpretarea semantica a textului de lege menţionat mai sus, care completează dispoziţia prevăzuta la art. 8 alin (3) din acelaşi act normativ, in care se precizează ca "stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere”.

 Raţiunea textului menţionat, privind emiterea titlului pe numele tuturor moştenitorilor, nu este aceea de a-i cuprinde in titlu pe toţi succesorii, indiferent daca au cerut sau nu reconstituirea dreptului de proprietate, ci numai de a se dispune prin aceeaşi procedura de reconstituire si o individualizare a loturilor cuvenite tuturor moştenitorilor ("suprafaţa de teren determinata"), urmând ca ieşirea din indiviziune sa se facă potrivit dreptului comun.

S-a reţinut astfel, ca o condiţie esenţiala a includerii unui moştenitor in cuprinsul titlului de proprietate emis pe numele autorului său, ca acesta sa fi formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate către comisia de fond funciar.

Având în vedere că pe numele autoarei S  C.  E M a fost emis titlul de proprietate nr. X/58/29.06.2004 pentru suprafaţa de 0,63 ha teren, cât şi faptul că cererea prin care reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 0,65 ha teren arabil şi 8 ha. pădure, fila 86, înregistrată sub nr. X/30.11.2005, a fost soluţionată, fiind respinsă de către Comisia Locală V, iar contestaţia formulată de reclamant a fost respinsă prin Hotărârea nr. X/24.10.2006 a Comisiei Judeţene O, s-a pus în vedere reclamantului să depună la dosar cererea de care se prevalează cu ocazia introducerii prezentei acţiuni raportat la susţinerile acestuia în sensul că este vorba despre o cerere care nu a fost soluţionată, iar hotărârea emisă de Comisia Judeţeană O a vizat alte suprafeţe de teren şi nu suprafaţa solicitată de reclamant de 9000 mp pădure.

În fapt nu a fost depusă la dosar o astfel de cerere şi în plus din actele depuse la dosar nu s-a făcut nici dovada dreptului de proprietate al numitei S  C.  E M asupra unei suprafeţe de teren vegetaţie forestieră de 9000 mp.

In acest context, dat fiind faptul că în conformitate cu art. 8 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cererea persoanelor îndreptăţite, cum reclamantul nu a făcut dovada faptului că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autoarei S  C.  E M pentru o suprafaţă de 9000 mp pădure, instanţa de fond a apreciat ca neîntemeiată acţiunea dedusă judecăţii.

Mai mult, cu privire la dovedirea dreptului de proprietate, din registrul agricol depus la dosar la fila 6 rezultă că S  M figura în anul 1950 cu 0,75 ha. Din adeverinţa de proprietate nr. 99013, fila 85, rezultă că moştenitorilor autoarei S  C.  E M, S I şi S G li s-a validat dreptul de proprietate asupra 0,50 ha pădure, Anexa 15, poziţia 227.

Nu au fost depuse la dosar alte înscrisuri din care să rezulte ca autoarea S  C.  E M deţinea suprafaţa de 9000 mp pădure.

În plus, cu privire la aplicabilitatea Legii nr. 165/2013, Judecătoria constată din înscrisurile depuse la dosar faptul că reclamantul a formulat o cerere prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 0,65 ha teren arabil şi 8 ha. pădure, fila 86, înregistrată sub nr. X/30.11.2005.

Această cerere a fost respinsă de către Comisia Locală V, iar contestaţia formulată de reclamant a fost respinsă prin Hotărârea nr. X/24.10.2006 a Comisiei Judeţene O  cu motivarea că nu face dovada dreptului de proprietate pentru suprafaţa solicitată, hotărâre necontestată în instanţa de judecată.

În baza unei cereri anterioare a fost emis pe numele autoarei S  C.  E M cu moştenitori S I şi S G titlul de proprietate nr. X/58/29.06.2004 pentru suprafaţa de 0,63 ha teren, fila 5.

Întrucât nu s-a făcut dovada unei cereri nesoluţionate, Judecătoria  Slatina a constatat astfel că toate cererile formulate de potrivit legilor fondului funciar au fost soluţionate, astfel că în prezent nu există nicio cerere care să nu fi primit o soluţie din partea autorităţilor în drept.

În aceste condiţii, în măsura în care reclamantul ar fi fost nemulţumit de soluţiile date de comisia locală (inclusiv cu privire la întinderea terenului) ar fi trebuit să urmeze procedura contestării la Comisia Locală a acestor soluţii şi, în cazul în care nici soluţia Comisiei Judeţene nu ar fi fost mulţumitoare, avea posibilitatea de a formula plângere la instanţa de judecată în termenele prevăzute de lege.

Mai exact, soluţionarea nemulţumirilor legate de actele premergătoare emiterii titlului de proprietate şi propunerile pe care comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar le fac către comisiile judeţene în vederea eliberării titlurilor de proprietate (inclusiv cele legate de întinderea terenului sau amplasament) face astfel obiectul unei proceduri judiciare speciale reglementate de regulamentele de punere în aplicare a Legii nr. 18/1991 (iniţial H.G. nr. 1172/2001 şi ulterior de H.G. nr. 890/2005).

În cauza dedusă judecăţii, deşi exista posibilitatea contestării actelor premergătoare, acestea nu au fost contestate, iar procedura judiciară reglementată de textele de lege amintite anterior este o procedură specială şi derogatorie de la dreptul comun în materie.

Judecătoria Slatina a apreciat, de asemenea, că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 165/2013, deoarece, potrivit prevederilor art.3 pct. l din Legea nr. 165/2013 beneficiarul acestei legi este persoana care a formulat şi a depus, în termen legal, la entităţile învestite de lege cererea de reconstituire, iar această cerere nu a fost soluţionată până la data intrării în vigoare a legii.

Având în vedere că nu s-a făcut dovada unei cereri  de reconstituire care nu ar fi fost soluţionată la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, o eventuală cerere nouă de reconstituire nu poate fi accesată nici în raport de dispoziţiile normative ale acestei legi.

Faţă de aceste considerente, instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea, având ca obiect fond funciar, formulată de către reclamantul S I.

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamantul S I, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinţei, în sensul admiterii în totalitate a cererii de chemare în judecată şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, arată apelantul reclamant că, prin sentinţa apelata, Judecătoria Slatina a respins cererea, ca neîntemeiata.

Apreciază că soluţia instanţei este nelegala si netemeinica pentru următoarele considerente:

Acţiunea nu este o contestaţie in sensul art. 27 alin. 8 din HG nr. 890/2005, respectiv o acţiune  împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene O.

Este o acţiune adresata instanţei având in vedere refuzul de a soluţiona plângerea de Comisiile de aplicare a fondului funciar.

Potrivit extrasului din registrul agricol, autoarea S C. E M a mai deţinut o suprafaţă de 9000 mp, teren cu vegetaţie forestiera, pe raza satului B, comuna V, jud. Olt.

De asemenea, arată că a mai formulat cereri in sensul reconstituirii dreptului de proprietate si pentru aceasta suprafaţă insa, deşi este libera, cererile nu au fost soluţionate.

A solicitat instanţei sa pună in vedere Comisiei Locale sa depună la dosarul cauzei toate cererile de reconstituire formulate de către si modul in care ele au fost soluţionate.

Arată că nu mai deţine o copie a cererii,  insa va face demersuri in sensul obţinerii unui înscris.

În dovedirea apelului a precizat că înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri.

Având în vedere cele menţionate,  apelantul reclamant  a solicitat admiterea apelului, sa se modifice soluţia instanţei de fond în sensul de a admite cererea.

 In drept, şi-a întemeiat cererea de apel pe dispoz. art. 466 si urm., 480 (2) c.proc.civ.

Intimata Comisia Locala V a depus întâmpinare la cererea de apel, prin care a arătat că a fost chemata in judecata, Comisia Locala V de aplicare a Legii fondului funciar si nu Comisia Locala V.

Pe fond, a fost chemată in judecata, pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 9000 mp pădure si pentru ca susţine reclamantul, acesta cerere nu ar fi fost soluţionata, de către pârâtă. Cum bine observa instanţa de judecata, reclamantul a formulat o cerere prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 0,65 ha teren arabil si 8 ha pădure, înregistrata cu nr.X/30.11.2005. Acesta cerere a fost respinsa de către Comisia locala V, iar contestaţia formulata de către reclamant, a fost respinsa de către Comisia judeţeană de Olt, hotărâre necontestata in instanţa, deci procedura prevăzuta de Legea nr.18/2001 nu a fost respectata. Totodată, in prezenta cauza dedusa judecaţii, deşi exista posibilitatea contestării actelor premergătoare, acestea nu au fost contestate, iar procedura judiciara  reglementata,  este  o  procedura  speciala  si derogatorie de la dreptul comun in materie.

Nu este lipsit de relevanta faptul ca, apelantul nu a făcut dovada unei cereri de reconstituire care nu ar fi fost soluţionata la intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013, o eventuala cerere noua de reconstituire nu poate fi formulata, in raport de dispoziţiile normative ale acestei legi.

Solicita respingerea apelului ca neîntemeiat. Cu plata cheltuielilor de judecata.

În probatoriu, solicita proba cu înscrisuri si orice alta proba, care ar rezulta din dezbateri.

Comisia Judeţeană O de pe lângă Instituţia Prefectului - Judeţul O cu sediul în, , prin reprezentantul său legal - Prefect P - S N, în calitate de Preşedinte, în temeiul art.205 C.P.C., a formulat întâmpinare în dosarul nr.X/311/2017 având ca obiect fond funciar în contradictoriu cu reclamantul S I, prin care solicită respingerea apelului, ca neîntemeiat.

Aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, cererea iniţială pentru reconstituirea dreptului de proprietate a fost soluţionată prin emiterea titlului de proprietate nr.X/58/2004 pentru suprafaţa totală de 0,63 ha pe numele autoarei S C. E cu moştenitori S I şi S G. Nici autorii şi nici reclamanţii nu au contestat propunerea Comisiei Locale V, hotărârea de validare a Comisiei Judeţene O sau actele premergătoare emiterii titlului de proprietate sub aspectul întinderii suprafeţei de teren menţionate.

Ulterior, prin cererea înregistrată la Primaria M V sub nr.X/30.11.2005, reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3,65 ha. teren arabil şi 8 ha. pădure. Această cerere a fost respinsă de Comisia Locală V, iar contestaţia formulată de reclamant a fost respinsă prin H.C.J. ir. X/24.10.2006, necontestată în instanţă.

În ceea ce priveşte Legea nr. 165/2013, aceasta defineşte la art.3 o serie de termeni, printre care:

"1. cereri - notificările formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererile formulate în temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, cererile formulate potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de retrocedare formulate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată, aflate în curs de soluţionare la entităţile învestite de lege sau, după caz, la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor;

2.persoana care se consideră îndreptăţită - persoana care a formulat şi a depus, în termen legal, la entităţile învestite de lege cereri din categoria celor prevăzute la pct. 1, care nu au fost soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi;

3.persoana îndreptăţită - persoana căreia i-a fost recunoscut dreptul la restituire în natură sau, după caz, la măsuri reparatorii (...)".

De asemenea, la art.4 din lege se stipulează că „Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi,..."

Raportând situaţia de fapt expusă la textele legale amintite, este evident că îi prezenta speţă Legea nr. 165/2013 nu este aplicabilă, întrucât nu prevede posibilitatea formulării unor cereri noi de reconstituire a dreptului de proprietate, iar, aşa cum a arătat, cererile formulate anterior, au fost soluţionate prin emiterea unui titlu de proprietate, respectiv prin respingere, iar soluţiile nu au fost contestate de către reclamant în instanţă.

Faţă de cele expuse, apreciază că soluţia instanţei de fond este temeinică şi legală, astfel că nu se impune reformarea acesteia.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile H.G. nr.890/2005, Legea nr. 18/1991, republicată, modificată şi completată, Codului de procedură civilă.

Examinând sentinţa apelată  în raport cu actele dosarului şi dispoz. art 476 şi urm. din noul cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Apelantul – reclamant a susţinut, prin cererea de apel, că acţiunea formulată în dosarul de fond nu este o contestaţie în sensul art. 27 alin. 8 din HG nr. 890/2005, respectiv o acţiune  împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene O, ci este o acţiune adresata instanţei având în vedere refuzul de a soluţiona plângerea de Comisiile de aplicare a fondului funciar. A susţinut că, potrivit extrasului din registrul agricol, autoarea S C. E M a mai deţinut o suprafaţă de 9000 mp, teren cu vegetaţie forestiera, pe raza satului B, comuna V, jud. Olt.

Însă, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, în măsura în care reclamantul ar fi fost nemulţumit de soluţiile date de comisia locală (inclusiv cu privire la întinderea terenului) ar fi trebuit să urmeze procedura contestării la Comisia Locală a acestor soluţii şi, în cazul în care nici soluţia Comisiei Judeţene nu ar fi fost mulţumitoare, avea posibilitatea de a formula plângere la instanţa de judecată în termenele prevăzute de lege.

Mai exact, soluţionarea nemulţumirilor legate de actele premergătoare emiterii titlului de proprietate şi propunerile pe care comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar le fac către comisiile judeţene în vederea eliberării titlurilor de proprietate (inclusiv cele legate de întinderea terenului sau amplasament) face astfel obiectul unei proceduri judiciare speciale reglementate de regulamentele de punere în aplicare a Legii nr. 18/1991 (iniţial H.G. nr. 1172/2001 şi ulterior de H.G. nr. 890/2005):

Art. 26 din H.G. nr. 1172/2001 – (2) Persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale pot face, în termen de 5 zile de la afişare, contestaţie adresată comisiei judeţene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orăşeneşti sau municipale, care este obligat să o înregistreze şi să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei judeţene în termen de 3 zile.

Art. 27 din H.G. nr. 890/2005 – (3) Persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afişare, contestaţie adresată comisiei judeţene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orăşeneşti sau municipale, care este obligat să o înregistreze şi să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei judeţene în termen de 3 zile.

Totodată, împotriva soluţiei date de comisiile judeţene, persoanele nemulţumite pot să facă plângere la judecătorie (care urmează să fie soluţionată conform procedurii reglementate de art. 53-58 din Legea nr. 18/1991):

Art. 26 din H.G. nr. 1172/2001 – (6) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulţumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene la judecătorie în termen de 30 de zile.

Art. 27 din H.G. nr. 890/2005 – (8) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulţumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene la judecătorie în termen de 30 de zile.

Însă, în cauza dedusă judecăţii, deşi exista posibilitatea contestării actelor premergătoare, acestea nu au fost contestate, iar procedura judiciară reglementată de textele de lege amintite anterior este o procedură specială şi derogatorie de la dreptul comun în materie.

S-a reţinut că pe numele autoarei S  C.  E M a fost emis titlul de proprietate nr. X/58/29.06.2004 pentru suprafaţa de 0,63 ha teren, cât şi faptul că cererea prin care reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 0,65 ha teren arabil şi 8 ha pădure, înregistrată sub nr. X/30.11.2005, a fost soluţionată, fiind respinsă de către Comisia Locală V, iar contestaţia formulată de reclamant a fost respinsă prin Hotărârea nr. X/24.10.2006 a Comisiei Judeţene O.

Astfel, în cererea de reconstituire de mai sus, formulată de reclamant nu este menţionată  şi suprafaţa solicitată în cauza de faţă, anume suprafaţa de 9000 mp pădure (fila 86 ds.).  Mai mult, reclamantul nu a formulat plângere la judecătorie împotriva soluţiei date de Comisia Judeţeană O, care să fie soluţionată conform procedurii reglementate de art. 53-58 din Legea nr. 18/1991. În practica judiciară s-a decis că plângerea prevăzută de art. 53 este o procedură specială, iar persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei şi să conteste în condiţiile precis determinate de lege. Aceste etape premergătoare emiterii titlului de proprietate au ca obiect stabilirea întinderii dreptului de proprietate şi a amplasamentului terenului atribuit.

Apelantul – reclamant a arătat că a mai formulat cereri în sensul reconstituirii dreptului de proprietate si pentru aceasta suprafaţă de 9000 mp teren cu vegetaţie forestiera, însă, deşi este liberă, cererile nu au fost soluţionate. A menţionat că nu mai deţine o copie a cererii,  însa va face demersuri în sensul obţinerii unui înscris.

Tribunalul are în vedere că, raportat la prev. art. 249 din Noul Cod procedură civilă, cel care face o susţinere în faţa instanţei trebuie să o dovedească. Prin urmare apelantul - reclamant are sarcina probei susţinerilor sale, însă nu a depus la dosar dovezi privind cererile formulate în sensul reconstituirii dreptului de proprietate si pentru suprafaţa de 9000 mp teren cu vegetaţie forestiera, pe raza satului B, comuna V, jud. Olt, deşi a susţinut în cererea de apel că va face demersuri pentru obţinerea unui înscris. Nu a depus nici măcar dovada unui astfel de demers, iar Comisia Locală  a depus la dosar toate actele solicitate de instanţa de fond.

În fapt, atât în faţa instanţei de fond, care i-a pus în vedere această obligaţie, cât şi în apel, nu a fost depusă la dosar o astfel de cerere de reconstituire formulată de reclamant, pentru a se analiza refuzul soluţionării acesteia. Apelantul nu a făcut dovada înregistrării unei cereri de reconstituire care nu ar fi fost soluţionată la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, invocată în cererea precizatoare, iar o eventuala cerere noua de reconstituire nu poate fi formulata, în raport de dispoziţiile normative ale acestei legi.

Astfel, procedând la propriul examen al probelor administrate raportat la dispoziţiile legale incidente, tribunalul  constată că susţinerile  apelantului-reclamant nu au fundament juridic.

Având în vedere aceste considerente,  tribunalul constată că, în cauză, nu subzistă niciun motiv de nelegalitate şi netemeinicie a sentinţei în sensul celor  invocate de apelant şi analizate  în condiţiile de examinare impuse de art. 476 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, nici motive  de ordine publica ce se ridica în orice stare a pricinii  si din oficiu de instanţa si se pun in dezbaterea părţilor, potrivit art. 479 alin. 1 teza finală Noul Cod procedură civilă.

Faţă de cele arătate în precedent, în conformitate cu disp. art. 480 din Noul Cod de procedură civilă, neexistând motive temeinice pentru modificarea hotărârii primei instanţe în sensul pretins de apelantul reclamant, se va respinge apelul formulat, ca neîntemeiat, cu consecinţa păstrării ca legală şi temeinică a hotărârii atacate.

În temeiul art. 453 din Noul Cod de procedură civilă, se va respinge cererea intimatei-pârâte Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar V de obligare a apelantului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, întrucât nu au fost depuse dovezi la dosar privind efectuarea unor cheltuieli de judecată de către această intimată.

Data publicarii pe portal: 02.11.2018

Domenii speta

Spete similare