Art.233 Cod penal

Sentinţă penală 200 din 10.11.2017


Prin rechizitoriul nr. 117/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor M.M., cu antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art.233 Cod penal şi P.L.-F., cu antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art.233 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că la data de 14.02.2017, în jurul orei 1540, lucrătorii de jandarmi aflaţi de serviciu în cadrul Plutonului 2 Jandarmi Babadag au fost sesizaţi de către martorul F.V.din oraşul Babadag, jud. Tulcea cu privire la faptul că în sala de jocuri de noroc “Fortuna” din localitate doi bărbaţi au tâlhărit-o pe casiera de serviciu pe nume V.A.. Ajunşi la faţa locului subofiţerii de jandarmi i-au identificat pe numiţii M.M. domiciliat în oraşul Babadag şi P.L.-F. din aceeaşi localitate, care jucau la aparate şi consumau băuturi alcoolice. Aceste aspecte au fost consemnate în conformitate cu dispoziţiile art.293 Cod pr. penală în conţinutul unui proces verbal de constatare, act ce a fost înregistrat în evidenţele penale ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag sub număr unic 117/P/2017.

S-a reţinut că persoana vătămată V.A. este angajată în cadrul societăţii comerciale SC G.I.SRL Babadag în calitate de casier şi îşi desfăşura activitatea în sala de jocuri “Fortuna” situată pe str. Mihai Viteazu din localitatea Babadag, în fosta clădire cunoscută sub denumirea de “Cazino”.

La data de 14.02.2017 persoana vătămată şi-a început programul de lucru la ora 0800 urmând să termine tura de serviciu la ora 1600. Principalele sale activităţi erau cele specifice funcţiei de casier şi pe lângă acestea avea şi atribuţii de gestionar asupra sumelor de bani încasate de la aparatele de jocuri de noroc.

Pe tură victima se mai afla împreună cu şeful de sală, martorul F.V., care mare parte din timp a fost plecat. În jurul orei 1200 în local au intrat inculpaţii M.M. şi P.L.-F., persoana vătămată cunoscându-l pe primul dintre ei ca fiind un client mai vechi al localului. Cei doi s-au aşezat fiecare la câte un aparat de joc şi au comandat bere Golden Braun la doză de 0,5 litri. Este de subliniat că în momentul în care inculpaţii au intrat în local de faţă nu mai erau alte persoane, şeful de sală F.V.sosind pentru o durată de aproximativ 15 minute în jurul orei 1300, după care a plecat.

În continuare inculpaţii au jucat la aparate aproximativ 3 ore, interval de timp în care au consumat fiecare în jur de 5-6 doze cu bere ce au fost achitate victimei.

În jurul orei 1500 cei doi inculpaţi au ieşit la o ţigară pentru a doua oară, prima dată întâmplându-se acest lucru în urmă cu 10-15 minute, ocazie cu care persoana vătămată a constatat că aceştia terminaseră creditul la aparatele de joc. În acest timp victima V.A. s-a aşezat pe canapeaua aflată în partea dreaptă a sensului de acces în local.

După cum rezultă din înregistrarea realizată de camerele video amplasate în interiorul sălii de jocuri inculpaţii au revenit în local la scurt timp şi fără ca anterior între aceştia şi persoana vătămată să fi avut loc discuţii în contradictoriu, inculpatul M.M. zis “Coca” s-a repezit către V.A., a apucat-o cu mâinile de gât, apoi de păr şi a condus-o spre intrarea biroului în care se afla caseta de valori a societăţii, în interiorul căreia erau adăpostiţi banii proveniţi din încasări, aproximativ 6000 de lei. Mai departe acelaşi inculpat a lovit persoana vătămată cu capul de un frigider amplasat în apropierea barului, apoi a tras-o în încăperea seifului unde i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul şi palma în zona tâmplei drepte şi a obrazului stâng. În urma loviturilor primite victima a îngenuncheat, însă inculpatul M.M. a continuat să o tragă de păr, solicitându-i să deschidă caseta de valori şi să le dea bani din interiorul acesteia.

În timpul în care persoana vătămată era lovită de numitul M.M. celălalt inculpat se afla la intrarea în birou, chiar în uşă şi i-a cerut victimei să le dea banii ca să nu-i mai facă rău, după care şi-a acoperit cea mai mare parte a feţei cu un articol vestimentar aflat la gâtul său.

Inculpatul M.M. a continuat să agreseze persoana vătămată, trăgând-o de păr şi repetând către aceasta să deschidă uşa seifului şi să le dea banii, timp în care celălalt inculpat a rămas în pasivitate.

V.A. a refuzat să deschidă seiful, context în care inculpatul M.M. a condus-o prin împingere spre toaletă, loc unde persoana vătămată susţine că făptuitorul ar fi continuat ameninţările şi ar fi mângâiat-o în zonele intime, însă această din urmă faptă a rămas neprobată.

De precizat este faptul că seiful era prevăzut cu cifru, nu avea cheie, iar singura care avea cunoştinţă despre codul de acces era doar persoana vătămată V.A..

În acest timp inculpatul P.L.-F. a rămas singur în local şi, având faţa acoperită, a sustras dintr-o cutie aflată pe un birou din camera seifului suma de 70 de lei din totalul de 86 de lei reprezentând încasările de la bar, iar cu suma furată a revenit în local şi a continuat să joace la aparate.

În urma insistenţelor inculpatului M.M. şi pentru ca acţiunile violente şi ameninţările acestuia să înceteze, persoana vătămată V.A. a acceptat în cele din urmă să le dea celor doi inculpaţi o bancnotă de 200 lei pe care o avea asupra sa, făptuitorii solicitându-i să o schimbe în două bancnote de câte 100 de lei, câte una pentru fiecare.

Astfel, persoana vătămată a cedat presiunilor exercitate de inculpaţi şi după ce s-a asigurat că aceştia sunt la o distanţă suficient de mare care să-i permită deschiderea şi închiderea în condiţii de siguranţă a casetei de valori, a introdus în seif bancnota de 200 de lei şi a scos două bancnote a câte 100 de lei pe care le-a înmânat inculpaţilor, aspect care a rezultat inclusiv în urma cercetării la faţa locului.

În continuare inculpaţii M.M. şi P.L.-F. au primit sumele de bani, au rămas în local şi au introdus banii în aparatele de joc.

În cele din urmă, după ce i-a fost restituit telefonul mobil de care fusese deposedată în momentul în care a început agresiunea fizică, persoana vătămată a reuşit să expedieze în grabă şefului de sală, martorul F.V., mai multe mesaje telefonice care au fost fixate prin fotografiere şi ataşate la dosarul cauzei, din care rezultă că victima cerea ajutor şi deplasarea în regim de urgenţă la faţa locului a organelor de poliţie: “chemaţi poliţia”, “urgent”, “acum”.

Martorul F.V.s-a deplasat în grabă la sediul localului, însoţit de un echipaj de jandarmi, constatând prezenţa celor doi inculpaţi în sala de jocuri.

Capturile video ale sistemului de supraveghere video amplasat în incinta sălii de jocuri, din care rezultă fără niciun dubiu agresarea victimei şi deposedarea acesteia de bani, au fost ridicate în format electronic de către organele de poliţie, fiind ataşate la dosarul cauzei. De asemenea, la dosar a fost ataşată şi o planşă fotografică efectuată după înregistrarea realizată de sistemul de supraveghere video.

Prin raportul de constatare medico-legală nr.91 din 15.02.2017 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Tulcea s-a stabilit în urma examinării fizice a persoanei vătămate V.A. că aceasta prezenta o echimoză la nivelul pleoapei superioare a ochiului stâng care a putut fi produsă prin lovire cu corp dur la data de 14.02.2017. Victima nu a necesitat zile de îngrijii medicale în vederea vindecării.

Cu ocazia audierilor inculpatul M.M. a negat comiterea infracţiunii de tâlhărie, susţinând că a lovit persoana vătămată pe fondul unor discuţii contradictorii avute cu aceasta. A arătat inculpatul că anterior altercaţiei, întrucât pierduse toţi banii la jocurile de noroc, s-a înfuriat şi a lovit cu pumnul în tastatura aparatului, împrejurare în care victima l-ar fi jignit.

Afirmaţiile sale nu sunt susţinute însă de nici unul dintre mijloacele de probă administrate în dosar, aşa-zisul moment de furie la care face referire inculpatul nefiind înregistrat de sistemul de supraveghere video a sălii de jocuri.

De asemenea, nici din declaraţia celuilalt coinculpat nu rezultă că numitul M.M. ar fi dat cu pumnul în aparatul de joc sau că între acesta şi persoana vătămată ar fi avut loc o discuţie contradictorie pe fondul căreia să fi survenit agresiunea. Mai mult, cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă, numitul P.L.-F. a dezavuat versiunea amicului său, respectiv a lovirii victimei pe fondul jignirilor aduse agresorului, arătând că singurul scop al agresiunii a fost acela al obţinerii de bani: “când inculpatul Mihai era în camera seifului cu partea vătămată, unde a continuat să o agreseze, continua să-i ceară bani, spunându-i hai mişcă-te ... eu nu am auzit ca partea vătămată să-l jignească pe Mihai ... coinculpatul Mihai i-a cerut părţii vătămate să-i dea bani, acesta i-a spus că nu are, iar el i-a replicat să deschidă seiful... ”.

Totodată persoana vătămată a declarat că după ce inculpaţii au consumat creditul la aparatele de joc, au ieşit în stradă, unde au rămas preţ de câteva minute, iar la revenirea în incinta localului, numitul M.M. zis şi “Coca” s-a repezit efectiv asupra sa, apucând-o cu mâinile de gât, apoi de păr, după care a lovit-o cu capul de o vitrină frigorifică, solicitându-i să le dea banii din încasări şi să deschidă uşa seifului.

Aceste aspecte au fost confirmate în urma vizualizării capturilor video, din care rezultă că în momentul revenirii inculpaţilor în sala de jocuri persoana vătămată V.A. se afla aşezată pe canapea şi se juca cu telefonul mobil, având o atitudine pasivă faţă de inculpaţi şi în niciun caz agresivă, cel puţin la nivel verbal, după cum susţine numitul M.M..

Inculpatul P.L.-F. a declarat organului de cercetare penală că singura persoană care a exercitat acte de violenţă fizică asupra victimei a fost numitul M.M.. Acest fapt nu este de natură a-1 exonera de răspundere sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie.

Inculpatul P.L.-F. rămâne coautor la infracţiunea de tâlhărie chiar şi în ipoteza în care contribuţia acestuia s-ar rezuma doar la comiterea actelor de sustragere a unor sume de bani din posesia victimei. Aşa cum s-a reţinut şi în literatura de specialitate, coautoratul la infracţiunea de tâlhărie există şi atunci când unii dintre participanţi au contribuit direct numai la realizarea actelor de violenţă sau ameninţare, iar alţii numai la sustragerea bunurilor, deoarece atât folosirea violenţei sau ameninţării cât şi sustragerea bunurilor, fiind incluse în conţinutul tâlhăriei, prin săvârşirea oricăreia dintre aceste activităţi se realizează în parte latura obiectivă a infracţiunii (Octavian Loghin, Tudorel Toader - Drept penal. Partea specială, Ed. Şansa, Bucureşti, 1996).

Dincolo de acest aspect, din materialul probator rezultă totuşi că şi numitul P.L.-F. a exercitat ameninţări asupra victimei în vederea deposedării acesteia de bani. Astfel, cu ocazia audierilor persoana vătămată a susţinut că în timp ce inculpatul M.M. o agresa pentru a-i da bani, celălalt făptuitor o ameninţa, spunându-i “dă-ne banii că nu te vom mai deranja după aia, nu îţi vom mai face rău”, iar acesta afirmaţii s-au dovedit a fi sincere, fiind susţinute prin concluziile raportului de constatare tehnico - ştiinţifică nr.215572/02.03.2017 întocmit de Serviciul Criminalistic al I.P.J. Tulcea în urma testării victimei V.A. la poligraf (testare în urma căreia s-a stabilit că aceasta nu a avut un comportament simulat).

Situaţia de fapt expusă, s-a reţinut că se dovedeşte cu următoarele mijloace de probă: declaraţiile persoanei vătămate V.A., raportul de constatare medico-legală nr.91/15.02.2017 emis de Serviciul de Medicină Legală Tulcea, fişa medicală nr.270/14.02.2017 emisă de Centrul de Permanenţă Babadag, declaraţia martorului F.V., proces verbal de cercetare la faţa locului, proces verbal de vizualizare a capturilor sistemului de supraveghere video amplasat în incinta sălii de jocuri Cazino Fortuna, proces verbal de vizualizare a mesajelor trimise pe telefonul mobil de către persoana vătămată V.A. către martorul F.V., fotografii judiciare şi înregistrare video, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică criminalistică nr.215572 din 02.03.2017 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Tulcea, declaraţiile date de numiţii M.M. şi P.L.-F. în calitate de suspecţi şi inculpaţi.

Prin ordonanţă din data de 14.02.2017 a lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei oraşului Babadag - Compartimentul Investigaţii Criminale a fost începută urmărirea penală cu privire la infracţiunea de tâlhărie, faptă constând în aceea că în ziua de 14.02.2017, în jurul orei 15:00, două persoane de sex masculin care anterior jucaseră la aparatele de noroc amplasate în incinta sălii de jocuri mecanice Cazino-Fortuna din oraşul Babadag, prin acte de violenţă fizică şi ameninţări au deposedat persoana vătămată V.A. de suma totală de 270 lei.

La data de 15.02.2017 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii M.M. şi P.L.-F., ordonanţa emisă de organul de cercetare penală în acest sens fiind confirmată de procuror în baza dispoziţiilor art.305 alin.3 Cod pr.penală.

Învinuirea, drepturile şi obligaţiile procesuale au fost aduse la cunoştinţa celor doi suspecţi în data de 15.02.2017.

Acţiunea penală a fost pusă în mişcare prin ordonanţă din data de 16.02.2017.

La data de 15.02.2017 organul de cercetare penală a dispus reţinerea suspecţilor pe o durată de 24 de ore.

Prin încheierea nr.24 din 16.02.2017 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Babadag s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor pe o perioadă de timp de 30 de zile până la data de 17.03.2017, inclusiv.

În drept, fapta inculpaţilor M.M. şi P.L.-F., care la data de 14.02.2017 prin ameninţare şi întrebuinţare de violenţe fizice au deposedat persoana vătămată V.A. de suma de 270 lei în timp ce se aflau în sala de jocuri mecanice Cazino-Fortuna din oraşul Babadag, jud. Tulcea, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 Cod penal.

S-a reţinut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaţilor subzistă şi la data sesizării instanţei.

În cauză există probe din care rezultă că cei doi inculpaţi au săvârşit o infracţiune intenţionată pedepsită prin lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Dată fiind gravitatea faptei şi ecoul acesteia în comunitate s-a apreciat că arestarea preventivă este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, constând în acea starea de nesiguranţă ce s-ar crea prin lăsarea în libertate a inculpaţilor.

Lăsarea în libertate a acestora sau chiar în arest la domiciliu ar reprezenta o încurajare a săvârşirii unor fapte similare atât de către inculpaţi, cât şi de către alte persoane, văzând şi lipsa de fermitate a organelor judiciare, similară tolerării unor fenomene antisociale.

Prin urmare, pe baza evaluării gravităţii faptei s-a apreciat că numai măsura arestării preventive este singura care satisface scopul prevăzut de art.202 alin. l Cod  pr. penală.

Pentru aceste motive, s-a propus, în temeiul prevederilor art. 330, art. 202, art.207 cu referire la art.223 alin.2 din Cod pr. penală, menţinerea măsurii arestării preventive luate faţă de inculpaţii M.M. şi P.L.-F..

Persoana vătămată V.A. a declarat organului de cercetare penală că se constituie parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 270 lei, deşi doar 200 lei reprezentau banii proprii, diferenţa de 70 lei aparţinând societăţii la care era angajată.

De asemenea cu adresa nr.2 din 08.03.2017 SC G.I.SRL Tulcea s-a constituit parte civilă cu suma de 70 de lei.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului M.M. rezultă că prin sentinţa penală nr.54 din 28.03.2007 pronunţată în dosarul nr. 125/179/2006 Judecătoria Babadag a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol în timpul minorităţii. În cauza respectivă inculpatul a fost arestat la data de 13.06.2008 şi liberat condiţionat la data de 19.01.2011 cu un rest de pedeapsă de 510 zile.

Potrivit datelor înscrise în fişa de cazier judiciar a inculpatului P.L.-F., acesta a mai fost condamnat prin sentinţa penală nr.132 din 06.07.2011 a Judecătoriei Babadag la pedeapsa amenzii penale de 500 lei pentru săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere.

Constatând că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi că există probele necesare şi legal administrate, s-a dispus, în temeiul art. 327 lit. a din Cod  pr. penală, trimiterea în judecată a inculpaţilor M.M., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, prev. de art.233 Cod  penal şi P.L.-F., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, prev. de art.233 Cod  penal.

S-a fixat în sarcina inculpaţilor suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 10.03.2017 sub nr.309/179/2017.

Prin încheierea camerei de consiliu nr. 106 din data de 19.04.2017, în baza art.346 alin.(1) Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.  117/P/2017 emis la data de 09.03.2017, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, privind inculpaţii M.M., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art.233 C.pen. şi P.L.-F.,  trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art.233 C.pen. şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii M.M. şi P.L.-F..

Analizând actele şi lucrările dosarului şi probele administrate în faza de urmărire penală şi în faza de judecată  instanţa reţine următoarele:

În fapt din actul de sesizare al instanţei de judecată s-a reţinut că persoana vătămată V.A. este angajată în cadrul societăţii comerciale SC G.I.SRL Babadag în calitate de casier şi îşi desfăşura activitatea în sala de jocuri “Fortuna” situată pe str. Mihai Viteazu din localitatea Babadag, în fosta clădire cunoscută sub denumirea de “Cazino”.

La data de 14.02.2017  , data comiterii faptei de tâlhărie de către numiţii M.M. şi P.L.-F. persoana vătămată V.A. şi-a început programul de lucru la ora 0800 urmând să termine tura de serviciu la ora 1600.

Principalele sale activităţi erau cele specifice funcţiei de casier şi pe lângă acestea avea şi atribuţii de gestionar asupra sumelor de bani încasate de la aparatele de jocuri de noroc.

Pe tură victima se mai afla împreună cu şeful de sală, martorul F.V., care mare parte din timp a fost plecat.

 În jurul orei 1200 în local au intrat inculpaţii M.M. şi P.L.-F., persoana vătămată cunoscându-l pe primul dintre ei ca fiind un client mai vechi al localului.

Cei doi s-au aşezat fiecare la câte un aparat de joc şi au comandat bere Golden Braun la doză de 0,5 litri.

În momentul în care inculpaţii au intrat în local de faţă nu mai erau alte persoane, şeful de sală F.V.sosind pentru o durată de aproximativ 15 minute în jurul orei 1300, după care a plecat.

În continuare inculpaţii au jucat la aparate aproximativ 3 ore, interval de timp în care au consumat fiecare în jur de 5-6 doze cu bere ce au fost achitate victimei.

În jurul orei 1500 cei doi inculpaţi au ieşit la o ţigară pentru a doua oară, prima dată întâmplându-se acest lucru în urmă cu 10-15 minute, ocazie cu care persoana vătămată a constatat că aceştia terminaseră creditul la aparatele de joc.

În acest timp victima V.A. s-a aşezat pe canapeaua aflată în partea dreaptă a sensului de acces în local.

Inculpaţii au revenit în local la scurt timp şi fără ca anterior între aceştia şi persoana vătămată să fi avut loc discuţii în contradictoriu, inculpatul M.M. poreclit  “Coca” s-a repezit către V.A., a apucat-o cu mâinile de gât, apoi de păr şi a condus-o spre intrarea biroului în care se afla caseta de valori a societăţii, în interiorul căreia erau adăpostiţi banii proveniţi din încasări, aproximativ 6000 de lei.

Cele mai sus menţionate au fost rezultă din înregistrarea realizată de camerele video amplasate în interiorul sălii de jocuri .

 Mai departe acelaşi inculpat, M.M.  a lovit persoana vătămată cu capul de un frigider amplasat în apropierea barului, apoi a tras-o în încăperea seifului unde i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul şi palma în zona tâmplei drepte şi a obrazului stâng.

 În urma loviturilor primite victima V.A.  a îngenuncheat, însă inculpatul M.M. a continuat să o tragă de păr, solicitându-i să deschidă caseta de valori şi să le dea bani din interiorul acesteia.

În timpul în care persoana vătămată era lovită de numitul M.M. celălalt inculpat, P.L.-F.  se afla la intrarea în birou, chiar în uşă şi i-a cerut victimei să le dea banii ca să nu-i mai facă rău, după care şi-a acoperit cea mai mare parte a feţei cu un articol vestimentar aflat la gâtul său.

Inculpatul M.M. a continuat să agreseze persoana vătămată, trăgând-o de păr şi repetând către aceasta să deschidă uşa seifului şi să le dea banii, timp în care celălalt inculpat, P.L.-F.  , a rămas în pasivitate.

V.A. a refuzat să deschidă seiful, context în care inculpatul M.M. a condus-o prin împingere spre toaletă, loc unde persoana vătămată susţine că făptuitorul ar fi continuat ameninţările şi ar fi mângâiat-o în zonele intime, însă această din urmă faptă a rămas neprobată.

Seiful în interiorul căruia erau adăpostiţi banii proveniţi din încasări, aproximativ 6000 de lei , era prevăzut cu cifru, nu avea cheie, iar singura care avea cunoştinţă despre codul de acces era doar persoana vătămată V.A..

În acest timp inculpatul P.L.-F. a rămas singur în local şi, având faţa acoperită, a sustras dintr-o cutie aflată pe un birou din camera seifului suma de 70 de lei din totalul de 86 de lei reprezentând încasările de la bar, iar cu suma furată a revenit în local şi a continuat să joace la aparate.

În urma insistenţelor inculpatului M.M. şi pentru ca acţiunile violente şi ameninţările acestuia să înceteze, persoana vătămată V.A. a acceptat în cele din urmă să le dea celor doi inculpaţi o bancnotă de 200 lei pe care o avea asupra sa, făptuitorii solicitându-i să o schimbe în două bancnote de câte 100 de lei, câte una pentru fiecare.

Astfel, persoana vătămată a cedat presiunilor exercitate de inculpaţi şi după ce s-a asigurat că aceştia sunt la o distanţă suficient de mare care să-i permită deschiderea şi închiderea în condiţii de siguranţă a casetei de valori, a introdus în seif bancnota de 200 de lei şi a scos două bancnote a câte 100 de lei pe care le-a înmânat inculpaţilor, aspect care a rezultat inclusiv în urma cercetării la faţa locului.

În continuare inculpaţii M.M. şi P.L.-F. au primit sumele de bani, au rămas în local şi au introdus banii în aparatele de joc.

În cele din urmă, după ce i-a fost restituit telefonul mobil de care fusese deposedată în momentul în care a început agresiunea fizică, persoana vătămată a reuşit să expedieze în grabă şefului de sală, martorul F.V., mai multe mesaje telefonice care au fost fixate prin fotografiere şi ataşate la dosarul cauzei, din care rezultă că victima cerea ajutor şi deplasarea în regim de urgenţă la faţa locului a organelor de poliţie: “chemaţi poliţia”, “urgent”, “acum”.

Martorul F.V.s-a deplasat în grabă la sediul localului, însoţit de un echipaj de jandarmi, constatând prezenţa celor doi inculpaţi în sala de jocuri.

Capturile video ale sistemului de supraveghere video amplasat în incinta sălii de jocuri, din care rezultă fără niciun dubiu agresarea victimei şi deposedarea acesteia de bani, au fost ridicate în format electronic de către organele de poliţie, fiind ataşate la dosarul cauzei. De asemenea, la dosar a fost ataşată şi o planşă fotografică efectuată după înregistrarea realizată de sistemul de supraveghere video.

În cauză persoana vătămată V.A. a fost examinată medico legal şi conform Raportului de constatare medico-legală nr.91 din 15.02.2017 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Tulcea s-a stabilit că aceasta prezenta o echimoză la nivelul pleoapei superioare a ochiului stâng care a putut fi produsă prin lovire cu corp dur la data de 14.02.2017. Victima nu a necesitat zile de îngrijii medicale în vederea vindecării.

Cu ocazia audierilor inculpatul M.M. a negat comiterea infracţiunii de tâlhărie, susţinând că a lovit persoana vătămată pe fondul unor discuţii contradictorii avute cu aceasta.

A arătat inculpatul că anterior altercaţiei, întrucât pierduse toţi banii la jocurile de noroc, s-a înfuriat şi a lovit cu pumnul în tastatura aparatului, împrejurare în care victima l-ar fi jignit.

Afirmaţiile sale nu sunt susţinute însă de nici unul dintre mijloacele de probă administrate în dosar, aşa-zisul moment de furie la care face referire inculpatul nefiind înregistrat de sistemul de supraveghere video a sălii de jocuri astfel că afirmaţiile acestuia sunt nereale.

De asemenea, nici din declaraţia celuilalt coinculpat nu rezultă că numitul M.M. ar fi dat cu pumnul în aparatul de joc sau că între acesta şi persoana vătămată ar fi avut loc o discuţie contradictorie pe fondul căreia să fi survenit agresiunea.

Mai mult, cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă, numitul P.L.-F. a dezavuat versiunea amicului său, respectiv a lovirii victimei pe fondul jignirilor aduse agresorului, arătând că singurul scop al agresiunii a fost acela al obţinerii de bani: “când inculpatul Mihai era în camera seifului cu partea vătămată, unde a continuat să o agreseze, continua să-i ceară bani, spunându-i hai mişcă-te ... eu nu am auzit ca partea vătămată să-l jignească pe Mihai ... coinculpatul Mihai i-a cerut părţii vătămate să-i dea bani, acesta i-a spus că nu are, iar el i-a replicat să deschidă seiful... ”.

Totodată persoana vătămată a declarat că după ce inculpaţii au consumat creditul la aparatele de joc, au ieşit în stradă, unde au rămas preţ de câteva minute, iar la revenirea în incinta localului, numitul M.M. zis şi “Coca” s-a repezit efectiv asupra sa, apucând-o cu mâinile de gât, apoi de păr, după care a lovit-o cu capul de o vitrină frigorifică, solicitându-i să le dea banii din încasări şi să deschidă uşa seifului.

Aceste aspecte au fost confirmate în urma vizualizării capturilor video, din care rezultă că în momentul revenirii inculpaţilor în sala de jocuri persoana vătămată V.A. se afla aşezată pe canapea şi se juca cu telefonul mobil, având o atitudine pasivă faţă de inculpaţi şi în niciun caz agresivă, cel puţin la nivel verbal, după cum susţine numitul M.M..

Inculpatul P.L.-F. a declarat organului de cercetare penală că singura persoană care a exercitat acte de violenţă fizică asupra victimei a fost numitul M.M. însă cest fapt nu este de natură a-1 exonera de răspundere sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie.

Inculpatul P.L.-F. rămâne coautor la infracţiunea de tâlhărie chiar şi în ipoteza în care contribuţia acestuia s-ar rezuma doar la comiterea actelor de sustragere a unor sume de bani din posesia victimei. Aşa cum s-a reţinut şi în literatura de specialitate, coautoratul la infracţiunea de tâlhărie există şi atunci când unii dintre participanţi au contribuit direct numai la realizarea actelor de violenţă sau ameninţare, iar alţii numai la sustragerea bunurilor, deoarece atât folosirea violenţei sau ameninţării cât şi sustragerea bunurilor, fiind incluse în conţinutul tâlhăriei, prin săvârşirea oricăreia dintre aceste activităţi se realizează în parte latura obiectivă a infracţiunii (Octavian Loghin, Tudorel Toader - Drept penal. Partea specială, Ed. Şansa, Bucureşti, 1996).

Dincolo de acest aspect, din materialul probator rezultă totuşi că şi numitul P.L.-F. a exercitat ameninţări asupra victimei în vederea deposedării acesteia de bani.

 Astfel, cu ocazia audierilor persoana vătămată a susţinut că în timp ce inculpatul M.M. o agresa pentru a-i da bani, celălalt făptuitor o ameninţa, spunându-i “dă-ne banii că nu te vom mai deranja după aia, nu îţi vom mai face rău”, iar acesta afirmaţii s-au dovedit a fi sincere, fiind susţinute prin concluziile raportului de constatare tehnico - ştiinţifică nr.215572/02.03.2017 întocmit de Serviciul Criminalistic al I.P.J. Tulcea în urma testării victimei V.A. la poligraf (testare în urma căreia s-a stabilit că aceasta nu a avut un comportament simulat).

Vinovăţia inculpaţilor M.M. şi P.L.-F. în sensul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie reţinute în sarcina  lor  , este dovedită cu următoarele mijloace de probă:

- declaraţiile persoanei vătămate V.A.,

- raportul de constatare medico-legală nr.91/15.02.2017 emis de Serviciul de Medicină Legală Tulcea,

- fişa medicală nr.270/14.02.2017 emisă de Centrul de Permanenţă Babadag,

- declaraţia martorului F.V., proces verbal de cercetare la faţa locului,

- procesul  verbal de vizualizare a capturilor sistemului de supraveghere video amplasat în incinta sălii de jocuri Cazino Fortuna,

- procesul verbal de vizualizare a mesajelor trimise pe telefonul mobil de către persoana vătămată V.A. către martorul F.V.,

- raportul de constatare tehnico-ştiinţifică criminalistică nr.215572 din 02.03.2017 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Tulcea,  în urma testării victimei V.A. la poligraf (testare în urma căreia s-a stabilit că aceasta nu a avut un comportament simulat).

- declaraţiile date de numiţii M.M. şi P.L.-F. în calitate de suspecţi şi inculpaţi

În drept, fapta inculpatului M.M., şi P.L.-F., care la data de 14.02.2017 în jurul orei 1500 au deposedat-o prin acte de violenţă fizică şi ameninţări pe persoana vătămată V.A. de suma de 270 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie , faptă prev. şi ped. de art. 233 C.pen.

Prin încheierea camerei de consiliu nr. 106 din data de 19.04.2017, în baza art.346 alin.(1) Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.  117/P/2017 emis la data de 09.03.2017, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, privind inculpaţii M.M., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art.233 C.pen. şi P.L.-F.,  trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art.233 C.pen. şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii M.M. şi P.L.-F..

La termenul de judecată din data de 07.06.2017, cu ocazia audierii, inculpatul P.L.-F. a declarat că recunoaşte săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa  în maniera actului de inculpare, solicitând  judecarea sa în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Inculpatul M.M. având cuvântul declară că nu recunoaşte că săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa respectiv infracţiunea de tâlhărie ,el recunoscând doar faptul că a lovit-o pe persoana vătămată nu şi sustragerea prin acte de violenţă a banilor.

Persoana vătămată V.A. s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 200 lei reprezentând daune materiale respectiv banii ce i-au fost sustraşi de către inculpaţi şi cu suma de 3.000 lei daune morale reprezentând suferinţa psihică ce i-a fost cauzată.

Partea civilă SC G.I.SRL s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 70 lei reprezentând daune materiale respectiv banii ce au fost sustraşi de inculpaţi.

A. Astfel, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul P.L.-F. instanţa reţine că în privinţa acestuia sunt aplicabile  prevederile art. 396 alin. (10) Cod procedură penală raportat la art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) şi (2) şi art. 377 alin. (1)-(4) Cod procedură penală,care prevăd că  judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi a înscrisurilor prezentate de părţi şi persoana vătămată atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa.

În cazul în care inculpatul declară că solicită ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute de art. 374 alin. (4) Cod procedură penală, instanţa procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului şi a celorlalte părţi, se pronunţă asupra cererii.

 În caz de admitere a cererii, instanţa întreabă părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea probei cu înscrisuri, pentru prezentarea acestor înscrisuri instanţa neputând acorda decât un singur termen.

Potrivit art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, instanţa, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, va avea în vedere limitele de pedeapsă reduse cu o treime, în cazul pedepsei închisorii, şi cu o pătrime, în cazul pedepsei amenzii.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa a reţinut că raţiunea instituirii procedurii simplificate prev. de art. 396 alin. (10) Cod procedură penală raportat la art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) şi (2) şi art. 377 alin. (1)-(4) Cod procedură penală a fost aceea de a fi judecate cu maximă celeritate acele cauze în care inculpaţii înţeleg să recunoască faptele imputate prin actul de sesizare şi să-şi însuşească probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, fără a solicita alte probatorii pe situaţia de fapt.

De asemenea, instanţa a constatat că este competentă şi legal sesizată să judece cauza de faţă, inculpatul nu este acuzat de săvârşirea unor infracţiuni pentru care legea penală prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, inculpatul a declarat personal înainte de începerea cercetării judecătoreşti că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

De asemenea, instanţa a mai reţinut că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt legal administrate.

Din probe a rezultat că starea de fapt corespunde cu cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de inculpat.

Raportat la faptul că inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care şi le-a însuşit, în cauză s-a procedat în conformitate cu dispoziţiile art. 396 alin. (10) Cod procedură penală raportat la art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) şi (2) şi art. 377 alin. (1)-(4) Cod procedură penală.

Din evaluarea judiciară a materialului probator administrat în cauză în faza de urmărire penală şi raportat la recunoaşterea vinovăţiei inculpatului, se reţine existenţa faptei şi a vinovăţiei certe a inculpatului.

Procedând la calificarea juridică, se apreciază că, în drept, fapta inculpatului P.L.-F.  săvârşită în modalitatea sus reţinută, întruneşte  conţinutul constitutiv al infracţiunii de tâlhărie faptă prev. şi ped. de art. 233 Codul penal.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii prevăzută de art. 233 - Codul penal, elementul material a constat în acţiunea inculpatului P.L.-F. care în data de 14.02.2017, în jurul orei 15:00 împreună cu inculpatul M.M.  prin folosirea de  acte de violenţă fizică şi ameninţări a deposedat-o  persoana vătămată V.A. de suma totală de 270 lei.

Totodată, instanţa reţine că fapta inculpatului a avut drept urmare imediată deposedarea persoanei vătămate de suma de 270 lei , şi imposedarea inculpatului, producându-se astfel prejudicierea patrimoniului persoanei vătămate V.A. şi a părţii civile SC G.I.SRL Babadag.

Astfel, se reţine că s-a produs un prejudiciu ce constă suma de bani sustrasă de inculpaţi.

Totodată, având în vedere caracterul complex al infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, precum şi faptul că acesta prin folosirea de  acte de violenţă fizică şi ameninţări a deposedat-o  persoana vătămată V.A. de suma totală de 270 lei instanţa reţine că s-a produs şi urmarea constând în vătămarea corporală a persoanei vătămate V.A..

Legătura de cauzalitate dintre fapta săvârşită de inculpat şi urmarea periculoasă produsă este evidentă, aceasta rezultând din materialitatea faptei.

Astfel, inculpatul în urma luării hotărârii infracţionale, la data de 14.02.2017, în jurul orei 15:00 împreună cu inculpatul M.M. prin folosirea de  acte de violenţă fizică şi ameninţări a deposedat-o  persoana vătămată V.A. de suma totală de 270 lei , lezând astfel valorile sociale ocrotite prin norma de incriminare, respectiv relaţiile sociale referitoare la protecţia dreptului de proprietate, precum şi relaţiile sociale referitoare la protecţia integrităţii corporale a persoanei.

În ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii, aceasta a fost săvârşită sub forma intenţiei directe potrivit art. 16 alin. 3 lit. a) Cod penal, deoarece, din modul concret de realizare a faptei reţinute, rezultă că inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea acesteia.

La individualizarea sancţiunii pentru inculpatul P.L.-F.  , instanţa are în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele conform art.3 din Legea nr. 254/2013, şi criteriile generale de individualizare enumerate de art.74 alin.1 C.pen., respectiv:

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

De asemenea, instanţa  va face aplicarea cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzută de art.396 alin.10 C.proc.pen. pentru inculpatul P.L.-F. care la termenul de judecată din data de 07.06.2017, cu ocazia audierii, a declarat că recunoaşte săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa  în maniera actului de inculpare, solicitând  judecarea sa în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Fişa de antecedente penale aflată la dosarul cauzei ilustrează că inculpatul P.L.-F. nu se află la primul conflict cu legea penală, acesta a mai fost condamnat prin sentinţa penală nr.132 din 06.07.2011 a Judecătoriei Babadag la pedeapsa amenzii penale de 500 lei pentru săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere.

În acelaşi timp, instanţa va ţine cont de persoana inculpatului, în vârstă de 32 de ani,necăsătorit, care a avut o atitudine de recunoaştere a faptei săvârşite în faza incipientă a urmăririi penale, dar şi la ultimul termen de judecată acordat în cauză, când a arătat că recunoaşte fapta comisă şi că regretă săvârşirea acesteia.

Totodată, instanţa reţine că inculpatul a nu făcut eforturi pentru a achita prejudiciul cauzat persoanei vătămate V.A. şi părţii civile SC G.I.SRL.

Totodată, în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, instanţa reţine faptul că gradul de vătămare a integrităţii corporale a părţii civile V.A.  nu este unul ridicat, acesta nu a necesitat zile de îngrijiri medicale deşi a prezentat o echimoză la nivelul pleoapei superioare a ochiului stâng ce a putut fi produsă prin lovire cu un corp dur la data de 14.02.2017.

Instanţa concluzionează că inculpaţii  că deşi inculpatul P.L.-F.  recunoaşte săvârşirea faptelor, nu conştientizează consecinţele sociale şi juridice ale faptei sale, nu sunt  conştienţi că nu trebuie să se mai  implice în comiterea de infracţiuni, iar în  urma analizei factorilor de natură să inhibe/să accentueze dezvoltarea comportamentului infracţional, riscul de săvârşire a unor infracţiuni deşi nu este crescut , există, având în vedere persistenţa în conduita infracţională de-a lungul timpului, respectiv faptul că deşi  a mai fost condamnat prin sentinţa penală nr.132 din 06.07.2011 a Judecătoriei Babadag la pedeapsa amenzii penale de 500 lei pentru săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere acesta a continuat săvârşirea de infracţiuni.

Instanţa reţine în ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.L.-F. ,  incidenţa cauzei de atenuare a răspunderii penale prevăzută de art. 396 alin. 10 Cod proc. penală, potrivit căreia când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art.375 alin. (1) şi (2), …, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. 

Instanţa apreciază că pentru sancţionarea, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept este necesară aplicarea unor  pedepse ce vor  corespunde cel mai bine nevoii de constrângere şi de reeducare a inculpatului.

Reţinând că fapta inculpatului P.L.-F.  întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie şi procedând la individualizarea pedepsei urmează a condamna inculpatul  în baza art.233  Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 1, alin. 2 şi alin. 10 Cod procedură penală la pedeapsa de 2 ani  şi 6 luni închisoare.

Pedeapsa se va executa în regim de detenţie în conformitate cu art. 60 C.pen.

În baza  art. 66 alin. 1 lit. a,b şi i  Cod penal va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de se apropia de locuinţa şi  locul de muncă al persoanei vătămate V.A. pe o durată de 3 ani, în condiţiile art. 68 lit. c C.pen.  respectiv după executarea pedepsei închisorii , după graţierea totală ori a restului de pedeapsă , după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate

În baza  art. 65 alin. (1) Cod penal raportat la art. 66 alin. 1 lit. a,b şi in Cod penal va  interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) Cod penal în condiţiile art.65 alin.(3) Cod penal respectiv din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În temeiul  art. 404 alin. 4 lit. b C. proc. pen. rap. la art. 399 alin. 1 C. proc. pen. va menţine  măsura preventivă a  arestului la domiciliu  luată faţă de inculpat .

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 72 C. pen.,  va computa din pedeapsa aplicată durata reţinerii, durata arestului preventiv şi măsurii preventive a arestului la domiciliu din data de 15.02.2017 la zi.

La data de 14.11.2017  Judecătoria Babadag s-a sesizat din oficiu în legătură cu eroarea materiale strecurate în minuta pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul nr.309/179/2017, cu privire la codul numeric personal al inculpatului P.L.-F..

Astfel în baza art.278 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus  îndreptarea erorii materiale  din cuprinsul  sentinţei  penale  nr. 200/10.11.2017 pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul nr.309/179/2017, în sensul că se va consemna:

„În baza art.233  Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 1, alin. 2 şi alin. 10 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul P.L.-F. , fără antecedente penale  la pedeapsa de 2 ani  şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie. „

în loc de

„În baza art.233  Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 1, alin. 2 şi alin. 10 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul P.L.-F. , fără antecedente penale  la pedeapsa de 2 ani  şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie „ cum în mod eronat s-a consemnat.

B. În  ceea ce îl priveşte pe inculpatul M.M.  instanţa reţine că în privinţa acestuia nu sunt aplicabile  prevederile art. 396 alin. (10) Cod procedură penală raportat la art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) şi (2) şi art. 377 alin. (1)-(4) Cod procedură penală,care prevăd că  judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi a înscrisurilor prezentate de părţi şi persoana vătămată atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa deoarece la termenul de judecată din data de 07.06.2017, cu ocazia audierii a declarat că nu recunoaşte că săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa respectiv infracţiunea de tâlhărie ,el recunoscând doar faptul că a lovit-o pe persoana vătămată nu şi sustragerea prin acte de violenţă a banilor.

Astfel instanţa a procedat la administrarea probelor în cauză astfel că a fost audiată persoana vătămată şi martorul F.V.din declaraţiile acestora nu a rezultat faptul că inculpatul M.M. ar fi agresat-o pe persoana vătămată pe fondul unor discuţii contradictorii avute cu aceasta.

Chiar dacă cu ocazia audierii inculpatul M.M. a negat comiterea infracţiunii de tâlhărie, susţinând că a lovit persoana vătămată pe fondul unor discuţii contradictorii avute cu aceasta menţionând că anterior altercaţiei, întrucât pierduse toţi banii la jocurile de noroc, s-a înfuriat şi a lovit cu pumnul în tastatura aparatului, împrejurare în care victima l-ar fi jignit, acesta afirmaţii  nu sunt susţinute însă de nici unul dintre mijloacele de probă administrate în dosar, aşa-zisul moment de furie la care face referire inculpatul nefiind înregistrat de sistemul de supraveghere video a sălii de jocuri.

De asemenea, nici din declaraţia celuilalt coinculpat nu rezultă că numitul M.M. ar fi dat cu pumnul în aparatul de joc sau că între acesta şi persoana vătămată ar fi avut loc o discuţie contradictorie pe fondul căreia să fi survenit agresiunea.

 Mai mult, cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă, numitul P.L.-F. a dezavuat versiunea amicului său, respectiv a lovirii victimei pe fondul jignirilor aduse agresorului, arătând că singurul scop al agresiunii a fost acela al obţinerii de bani: “când inculpatul Mihai era în camera seifului cu partea vătămată, unde a continuat să o agreseze, continua să-i ceară bani, spunându-i hai mişcă-te ... eu nu am auzit ca partea vătămată să-l jignească pe Mihai ... coinculpatul Mihai i-a cerut părţii vătămate să-i dea bani, acesta i-a spus că nu are, iar el i-a replicat să deschidă seiful... ”.

Totodată persoana vătămată a declarat că după ce inculpaţii au consumat creditul la aparatele de joc, au ieşit în stradă, unde au rămas preţ de câteva minute, iar la revenirea în incinta localului, numitul M.M. zis şi “Coca” s-a repezit efectiv asupra sa, apucând-o cu mâinile de gât, apoi de păr, după care a lovit-o cu capul de o vitrină frigorifică, solicitându-i să le dea banii din încasări şi să deschidă uşa seifului.

Aceste aspecte au fost confirmate în urma vizualizării capturilor video, din care rezultă că în momentul revenirii inculpaţilor în sala de jocuri persoana vătămată V.A. se afla aşezată pe canapea şi se juca cu telefonul mobil, având o atitudine pasivă faţă de inculpaţi şi în niciun caz agresivă, cel puţin la nivel verbal, după cum susţine numitul M.M..

Procedând la calificarea juridică, se apreciază că, în drept, fapta inculpatului M.M. săvârşită în modalitatea sus reţinută, întruneşte  conţinutul constitutiv al infracţiunii de tâlhărie faptă prev. şi ped. de art. 233 Codul penal.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii prevăzută de art. 233 - Codul penal, elementul material a constat în acţiunea inculpatului M.M.  care în data de 14.02.2017, în jurul orei 15:00 împreună cu inculpatul P.L.-F. prin folosirea de  acte de violenţă fizică şi ameninţări a deposedat-o  persoana vătămată V.A. de suma totală de 270 lei.

Totodată, instanţa reţine că fapta inculpatului a avut drept urmare imediată deposedarea persoanei vătămate de suma de 270 lei , şi imposedarea inculpatului, producându-se astfel prejudicierea patrimoniului persoanei vătămate V.A. şi a părţii civile SC G.I.SRL Babadag.

Astfel, se reţine că s-a produs un prejudiciu ce constă suma de bani sustrasă de inculpaţi.

Totodată, având în vedere caracterul complex al infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, precum şi faptul că acesta prin folosirea de  acte de violenţă fizică şi ameninţări a deposedat-o  persoana vătămată V.A. de suma totală de 270 lei instanţa reţine că s-a produs şi urmarea constând în vătămarea corporală a persoanei vătămate V.A..

Legătura de cauzalitate dintre fapta săvârşită de inculpat şi urmarea periculoasă produsă este evidentă, aceasta rezultând din materialitatea faptei.

Astfel, inculpatul în urma luării hotărârii infracţionale, la data de 14.02.2017, în jurul orei 15:00 împreună cu inculpatul P.L.-F. prin folosirea de  acte de violenţă fizică şi ameninţări a deposedat-o  persoana vătămată V.A. de suma totală de 270 lei , lezând astfel valorile sociale ocrotite prin norma de incriminare, respectiv relaţiile sociale referitoare la protecţia dreptului de proprietate, precum şi relaţiile sociale referitoare la protecţia integrităţii corporale a persoanei.

În ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii, aceasta a fost săvârşită sub forma intenţiei directe potrivit art. 16 alin. 3 lit. a) Cod penal, deoarece, din modul concret de realizare a faptei reţinute, rezultă că inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea acesteia.

La individualizarea sancţiunii pentru inculpatul M.M. , instanţa are în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele conform art.3 din Legea nr. 254/2013, şi criteriile generale de individualizare enumerate de art.74 alin.1 C.pen., respectiv:

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Fişa de antecedente penale aflată la dosarul cauzei ilustrează că inculpatul M.M.  nu se află la primul conflict cu legea penală, sentinţa penală nr.54 din 28.03.2007 pronunţată în dosarul nr. 125/179/2006 Judecătoria Babadag a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol în timpul minorităţii.

În cauza respectivă inculpatul a fost arestat la data de 13.06.2008 şi liberat condiţionat la data de 19.01.2011 cu un rest de pedeapsă de 510 zile.

În acelaşi timp, instanţa va ţine cont de persoana inculpatului, în vârstă de 28 de ani,necăsătorit, care nu a recunoscut săvârşirea faptei deşi din probele administrate rezultă fără dubiu  comiterea infracţiunii.

Totodată, instanţa reţine că inculpatul a nu făcut eforturi pentru a achita prejudiciul cauzat persoanei vătămate V.A. şi părţii civile SC G.I.SRL.

Totodată, în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, instanţa reţine faptul că gradul de vătămare a integrităţii corporale a părţii civile V.A.  nu este unul ridicat, acesta nu a necesitat zile de îngrijiri medicale deşi a prezentat o echimoză la nivelul pleoapei superioare a ochiului stâng ce a putut fi produsă prin lovire cu un corp dur la data de 14.02.2017.

Instanţa concluzionează că inculpatul M.M. nu conştientizează consecinţele sociale şi juridice ale faptei sale, nu este conştient că nu trebuie să se mai  implice în comiterea de infracţiuni, iar în  urma analizei factorilor de natură să inhibe/să accentueze dezvoltarea comportamentului infracţional, riscul de săvârşire a unor infracţiuni deşi nu este crescut , există, având în vedere persistenţa în conduita infracţională de-a lungul timpului, respectiv faptul că deşi  a mai fost condamnat prin sentinţa penală  nr.54 din 28.03.2007 pronunţată în dosarul nr. 125/179/2006 Judecătoria Babadag  la pedeapsa de 4 ani închisoare acesta a continuat săvârşirea de infracţiuni.

Instanţa apreciază că pentru sancţionarea, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept este necesară aplicarea unor  pedepse ce vor  corespunde cel mai bine nevoii de constrângere şi de reeducare a inculpatului.

Reţinând că fapta inculpatului M.M. întruneşte elementele constitutive  ale infracţiunii de tâlhărie şi procedând la individualizarea pedepsei urmează a condamna inculpatul  în baza art.233  Cod penal la pedeapsa de 4 ani închisoare.

Pedeapsa se va executa în regim de detenţie în conformitate cu art. 60 C.pen.

În baza  art. 66 alin. 1 lit. a,b şi i  Cod penal,va  interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de se apropia de locuinţa şi  locul de muncă al persoanei vătămate V.A. pe o durată de 3 ani, în condiţiile art. 68 lit. c C.pen.  respectiv după executarea pedepsei închisorii , după graţierea totală ori a restului de pedeapsă , după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate

În baza  art. 65 alin. (1) Cod penal raportat la art. 66 alin. 1 lit. a,b şi in Cod penal va  interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) Cod penal în condiţiile art.65 alin.(3) Cod penal respectiv din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În temeiul  art. 404 alin. 4 lit. b C. proc. pen. rap. la art. 399 alin. 1 C. proc. pen. va menţine  măsura preventivă a  arestului la domiciliu  luată faţă de inculpat .

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 72 C. pen., compută din pedeapsa aplicată durata reţinerii, durata arestului preventiv şi măsurii preventive a arestului la domiciliu din data de 15.02.2017 la zi.

Instanţa constată că persoana vătămată Vicol s-a constituit parte civilă cu suma de 200 lei  cu titlu de despăgubiri materiale, în speţă banii reprezentând  suma de bani sustrasă de către inculpaţi cu ocazia săvârşirii infracţiunii şi în temeiul art. 19 Cod procedură penală şi art. 397 Cod procedură penală,  raportat la art. 1349 şi urm.  Cod Civil, va admite acţiunea civilă a părţii civile V.A.  şi obligă inculpatul P.L.-F. în solidar cu inculpatul M.M. la plata către aceasta a sumei de 200 lei  cu titlu de daune materiale.

Totodată persoana vătămată Vicol  a solicitat şi suma de 3.000 lei  cu titlu de daune morale În temeiul art. 19 Cod procedură penală şi art. 397 Cod procedură penală,  raportat la art. 1349 şi urm.  Cod Civil, va respinge acţiunea civilă a părţii civile V.A.  cu privire  la sumei de 3.000 lei  cu titlu de daune morale c nefiind probată.

În temeiul art. 19 Cod procedură penală şi art. 397 Cod procedură penală,  raportat la art. 1349 şi urm.  Cod Civil, va admite acţiunea civilă a părţii civile S.C. Games Inter S.R.L. şi va obligă inculpatul P.L.-F. în solidar cu inculpatul M.M. la plata către aceasta a sumei de 70 lei  cu titlu de daune materiale.

În ceea ce priveşte cheltuielile judiciare potrivit  art.274 alin.1 c.pr.pen.în caz de condamnare  inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepţia cheltuielilor privind avocaţii din oficiu şi interpreţii desemnaţi de organele judiciare, care rămân în sarcina statului.

În baza art. 274 alin. 1 cod procedură penală,  va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în cuantum total de 1100 lei, din care: 600 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale şi 500 lei cheltuieli judiciare în faţa instanţei de judecată.

În temeiul art. 272 alin. (1) Cod procedură penală va dispune avansarea sumei totale de 1440 lei respectiv suma de  130 lei pentru avocat Ştefănescu Mihai reprezentând  asistenţă juridică obligatorie a inculpatului în faza de urmărire penală , suma de 490 lei pentru avocat Tincu Daniela  reprezentând  asistenţă juridică obligatorie a inculpatului în faza de urmărire şi faza de judecată , suma de  820 lei pentru avocat Matei Mirela  reprezentând  asistenţă juridică obligatorie a inculpatului în faza de urmărire penală , cameră preliminară şi judecată din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Tulcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

1. Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 233 C.pen în infracţiunea de loviri sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 C.pen formulată de avocat Tincu Daniela pentru inculpat M.M..

2.A. În baza art.233  Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 1, alin. 2 şi alin. 10 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul P.L.-F. , fără antecedente penale  la pedeapsa de 2 ani  şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

Pedeapsa se va executa în regim de detenţie în conformitate cu art. 60 C.pen.

În baza  art. 66 alin. 1 lit. a,b şi i  Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de se apropia de locuinţa şi  locul de muncă al persoanei vătămate V.A. pe o durată de 3 ani, în condiţiile art. 68 lit. c C.pen.  respectiv după executarea pedepsei închisorii , după graţierea totală ori a restului de pedeapsă , după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate

În baza  art. 65 alin. (1) Cod penal raportat la art. 66 alin. 1 lit. a,b şi in Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) Cod penal în condiţiile art.65 alin.(3) Cod penal respectiv din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În temeiul  art. 404 alin. 4 lit. b C. proc. pen. rap. la art. 399 alin. 1 C. proc. pen. menţine  măsura preventivă a  arestului la domiciliu  luată faţă de inculpat .

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 72 C. pen., compută din pedeapsa aplicată durata reţinerii, durata arestului preventiv şi măsurii preventive a arestului la domiciliu din data de 15.02.2017 la zi.

B. În baza art.233  Cod penal condamnă pe inculpatul M.M, fără antecedente penale  la pedeapsa de 4 ani  închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

Pedeapsa se va executa în regim de detenţie în conformitate cu art. 60 C.pen.

În baza  art. 66 alin. 1 lit. a,b şi i  Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de se apropia de locuinţa şi  locul de muncă al persoanei vătămate V.A. pe o durată de 3 ani, în condiţiile art. 68 lit. c C.pen.  respectiv după executarea pedepsei închisorii , după graţierea totală ori a restului de pedeapsă , după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate

În baza  art. 65 alin. (1) Cod penal raportat la art. 66 alin. 1 lit. a,b şi in Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) Cod penal în condiţiile art.65 alin.(3) Cod penal respectiv din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În temeiul  art. 404 alin. 4 lit. b C. proc. pen. rap. la art. 399 alin. 1 C. proc. pen. menţine  măsura preventivă a  arestului la domiciliu  luată faţă de inculpat .

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 72 C. pen., compută din pedeapsa aplicată durata reţinerii, durata arestului preventiv şi măsurii preventive a arestului la domiciliu din data de 15.02.2017 la zi.

În temeiul art. 19 Cod procedură penală şi art. 397 Cod procedură penală,  raportat la art. 1349 şi urm.  Cod Civil, admite în parte  acţiunea civilă a părţii civile V.A.  şi obligă inculpatul P.L.-F. în solidar cu inculpatul M.M. la plata către aceasta a sumei de 200 lei  cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 19 Cod procedură penală şi art. 397 Cod procedură penală,  raportat la art. 1349 şi urm.  Cod Civil, respinge acţiunea civilă a părţii civile V.A.  cu privire  la sumei de 3.000 lei  cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 19 Cod procedură penală şi art. 397 Cod procedură penală,  raportat la art. 1349 şi urm.  Cod Civil, admite acţiunea civilă a părţii civile S.C. G.I. S.R.L. şi obligă inculpatul P.L.-F. în solidar cu inculpatul M.M. la plata către aceasta a sumei de 70 lei  cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 272 alin. (1) Cod procedură penală dispune avansarea sumei totale de 1440 lei respectiv suma de  130 lei pentru avocat Ştefănescu Mihai reprezentând  asistenţă juridică obligatorie a inculpatului în faza de urmărire penală , suma de 490 lei pentru avocat Tincu Daniela  reprezentând  asistenţă juridică obligatorie a inculpatului în faza de urmărire şi faza de judecată , suma de  820 lei pentru avocat Matei Mirela  reprezentând  asistenţă juridică obligatorie a inculpatului în faza de urmărire penală , cameră preliminară şi judecată din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Tulcea.

În temeiul  art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpaţii în solidar  la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în cuantum total de 1100 lei, din care: 600 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale şi 500 lei cheltuieli judiciare în faţa instanţei de judecată.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 10 noiembrie 2017.

Domenii speta