Ordonanţă preşedenţială

Acesta este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:

Dosar nr.  XXXX/193/2018 Ordonanţă preşedinţială

R  O  M    N  I  A

JUDECĂTORIA DOROHOI JUDEŢUL BOTOŞANI

Sentinţa civilă nr.XXX

Completul de judecată constituit din:

Şedinţa publică din  xx.xx.xxxx

Preşedinte: 

Grefier: 

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile având obiect ordonanţă preşedinţială privind pe reclamantul xx în contradictoriu cu pârâta xx

La apelul nominal făcut în şedinţă publică s-a prezentat reclamantul asistat de avocat xx  pârâta asistată de avocat xx şi martora xx

 Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care arată modul de îndeplinire a procedurii de citare, obiectul cauzei şi stadiul judecăţii.

Instanţa acordă sfaturi de  împăcare părţilor.

Reprezentanţii părţilor, având pe rând cuvântul, precizează că părţile nu s-au împăcat.

Instanţa procedează la audierea martorei xx sub prestare de jurământ declaraţia acesteia fiind consemnată în scris în proces verbal, semnată şi  ataşată la dosar. 

Avocat xx pentru reclamant precizează că nu mai are alte probe de solicitat în cauză.

Avocat xx pentru pârâtă de asemenea arată că nu mai are alte probe şi solicită judecarea dosarului.

Pârâta aduce la cunoştinţa instanţei faptul că nu mai este de acord cu programul care la precizat, respectiv să se deplaseze cu minorul de două ori pe săptămână acasă la reclamant, având în vedere starea conflictuală  existentă.

Nemaifiind cereri de formulat şi alte probe de administrat, instanţa apreciază că  este lămurită  asupra procesului, şi raportat la art - 392 Cod procedură civilă, închide faza de cercetare judecătorească şi deschide dezbaterile asupra fondului.

Avocat xx pentru reclamant solicită admiterea cererii de chemare în judecată aşa cum a fost precizată la termenul anterior, respectiv a se stabili ca reclamantul să aibă relaţii cu minorul la domiciliul său, în fiecare săptămână, sâmbăta de la ora xx arată că este vorba despre o măsură provizorie şi apreciază că  este în interesul minorului să simtă părinţii alături de el, cu  atât mai mult cu cât minorul acolo s-a născut şi  a crescut alături de părţi, acestea fiind ajutate de rude. Mai  arată că minorul trebuie să  aibă legături şi cu rudele reclamantului. Nu solicită cheltuieli de judecată

Avocat xx pentru pârâtă, având cuvântul la fond, solicită respingerea cererii de chemare în judecată  în raport de  prevederile art. 975 Cod procedură civilă, apreciind că nu  sunt întrunite condiţiile de  urgenţă şi vremelnicie. Solicită  a se avea în vedere buna credinţă a pârâtei care nu l-a împiedicat pe reclamant să vină să-şi viziteze minorul şi că în această cauză  primează  interesul minorului.  Nu solicită cheltuieli de judecată.

Instanţa, reţine cauza în pronunţare.

I N S T AN Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele :

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Dorohoi sub nr. de dosar XXXX/193/2018, ca urmare a declinării cauzei de la Judecătoria Botoşani, reclamantul xx a chemat în judecată pe pârâta xx, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună, provizoriu, stabilirea  unui program de vizitare cu minorul xx născut la data de xx în fiecare sâmbătă, între orele xx, la domiciliul său din xx până la rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, pârâta este soţia sa, iar din căsătoria părţilor a  rezultat minorul xx În luna septembrie 2017, pârâta a introdus cerere de divorţ, cerere care se află pe rolul Judecătoriei Botoşani cu nr.xx, cu termen la data de xx De la mijlocul lui sept.2017, pârâta a refuzat sistematic ca reclamantul să ia legătura cu minorul. A mai  arătat reclamantul că, de fiecare dată când mergea la domiciliul pârâtei din xx aceasta  îl provoca şi începea să ţipe, reclamantul fiind nevoit să plece pentru ca acel conflict provocat artificial să nu ia amploare şi să fie nevoie de intervenţia poliţiei. Ultima dată, respectiv la începutul lunii decembrie, datorită culpei pârâtei, reclamantul a arătat că a stat în casa acesteia circa un minut, nereuşind să văd copilul.

A mai precizat reclamantul, faptul că familia sa formată din mamă, soră şi tată au văzut ultima dată copilul acum trei luni în urmă, deşi mama sa a stat cu copilul şi având grijă de el în prima lună jumătate de viaţă a minorului. Totodată a mai precizat, faptul că, părinţii său, respectiv bunicii minorului sunt foarte legaţi  afectiv de copil, acesta petrecându-şi primele luni de viaţă la el acasă, acolo unde şi acum există pătuţul şi jucăriile lui, iar pe pereţii camerei sunt poze reprezentându-1 pe el. s-a arătat că minorul nu este dependent de laptele matern întrucât nu există posibilităţi fiziologice în acest sens, deci nu există nici o piedică în a lua copilul la domiciliul să, unde reclamantul împreună cu mama şi cu sora sa,  pot avea grijă de el.

Reclamantul a arătat că este de acord ca pârâta să vină împreună cu copilul la domiciliul său, în intervalul de timp din antetul acţiunii, în caz că această modalitate de legături personale ar fi agreată de pârâtă.

În drept, reclamantul  a  invocat disp. art. 919 Cod procedură  civilă. 

În probaţiune s-a anexat copia certificatului  de naştere al minorului ( fila 5 dosar Judecătoria Botoşani).

Pârâta, xx legal citată,  nu  a formulat întâmpinare, s-a prezentat în instanţă şi  a arătat la  termenul de judecată din data de xx.xx.xxxx că este de acord  să meargă cu minorul, la două săptămâni, la domiciliul din xx, însă ulterior la termenul de  judecată din data de xx.xx.xxxx, a arătat că, datorită stării conflictuale cu reclamantul şi cu mama acestuia ( care locuieşte împreună cu reclamantul), doreşte  stabilirea unui program de vizită la domiciliul său.

Pentru justa soluţionare a cauzei instanţa a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul părţilor, proba testimonială şi a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul  reclamantului. 

Analizând actele şi lucrările de la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Părţile din  dosar sunt căsătorite, iar din căsătoria lor, a rezultat minorul xx născut la data de xx astfel cum rezultă din certificatul de naştere de la fila 5 dosar.  În prezent, pe rolul  Judecătoriei Botoşani, se află dosarul nr. xx, având ca obiect divorţ între aceleaşi părţi, dosar care are termen de judecată în data de xx

Din probatoriul administrat în cauză, rezultă că, la acest moment, minorul locuieşte împreună cu pârâta, în xx

Prin cererea ce formează obiectul prezentului dosar, reclamantul a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, stabilirea  unui program de vizitare cu minorul xx născut la data de xx

În drept, instanţa reţine că acţiunea reclamantului este întemeiată pe dispoziţiile art. 997 Cod procedură civilă, care prevede „ instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanţa este provizorie şi executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului. (3) La cererea reclamantului, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen. (4) Ordonanţa va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

Totodată, art. 920 Cod procedură civilă, prevede cazurile în care instanţa poate să dispună prin ordonanţă preşedinţială pe timpul derulării procesului de divorţ, iar această situaţie  nu este enumerată, însă instanţa apreciază că, din modul de redactare a textului de lege invocat, nu rezultă că enumerarea făcută de legiuitor este una limitativă, putând fi dispuse şi alte măsuri atunci când sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 997 Cod procedură civilă.  În măsura în care legea permite luarea unei măsuri vremelnice de stabilire locuinţă minor în timpul procesului de divorţ, negarea dreptului părintelui de a avea legături personale cu acesta ar constitui o gravă încălcare a drepturilor acestui părinte, dar şi a principiului interesului superior al minorului, care trebuie să menţină relaţii personale şi contacte directe cu  ambii părinţi.

Analizând prevederile legale, rezultă că ordonanţa preşedinţială, prin esenţa ei, reprezintă o procedură specială prin care legea îngăduie să se dea o rezolvare vremelnică şi fără prejudecarea fondului unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie să se aştepte desfăşurarea procedurii de drept comun. Prin urmare, pentru ca instanţa să dispună luarea unor măsuri pe calea ordonanţei preşedinţiale trebuie îndeplinite cumulativ trei condiţii: vremelnicia, urgenţa şi neprejudecarea fondului, instanţa analizând doar aparenţa dreptului pe calea acestei proceduri speciale.

În ceea ce priveşte condiţia aparenţei dreptului, instanţa reţine că, în cauză, aparenţa de drept este în favoarea reclamantului, tatăl minorului, în condiţiile unei sumare caracterizări şi analize a situaţiei de fapt. Starea de fapt a unui proces se împleteşte cu cea de drept, iar judecătorul, atunci când ordonă chiar o măsură provizorie, trebuie să verifice dacă măsura este justă şi conformă cu dreptul. Este în interesul superior al copiilor ca ei să aibă legături cu ambii părinţi, fiind necesar ca separarea părinţilor să producă efecte doar în ceea ce-i priveşte pe aceştia, fără a afecta, în nicio situaţie, minorii. Atunci când este vorba de un copil, părinţii trebuie să depăşească nemulţumirile generate de celălalt părinte şi să se concentreze exclusiv asupra creşterii, educării şi dezvoltării minorului, care, în acest context, are nevoie de ambii părinţi. Prin urmare, aparenţa rezultă din însăşi reglementările legale cu privire la relaţiile dintre părinţi şi copii.

Referitor la cea de-a doua condiţie constând în caracterul provizoriu al măsurii, instanţa reţine că termenul provizoriu are o dublă semnificaţie: pe de o parte, se referă la conţinutul reversibil al măsurilor luate, în condiţiile în care, pe calea ordonanţei preşedinţiale, nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt, iar, pe de altă parte, se referă la durata limitată temporar a acestor măsuri. În cauză, această cerinţă este îndeplinită, deoarece, pe de o parte, măsura nu este una ireversibilă în condiţiile în care poate fi modificată, având în vedere faptul că hotărârile judecătoreşti în această materie se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie, putând fi modificate ori de câte ori împrejurările ce au stat la baza luării hotărârii s-au schimbat, astfel cum prevede art. 403 Cod civil, iar, pe de altă parte, măsura nu se dispune în mod definitiv, ci numai până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. xx al Judecătoriei Botoşani, având ca obiect divorţ între aceleaşi părţi.

În privinţa cerinţei urgenţei, potrivit art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă, aceasta trebuie raportată la scopul luării măsurii şi anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara sau înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Urgenţa luării măsurilor se apreciază în concret atât prin raportare la conţinutul subiectiv şi obiectiv al situaţiei juridice generatoare, cât şi prin raportare la data judecării cererii.  Instanţa constată că, urgenţa unei astfel de măsuri derivă din faptul că este în interesul minorului să menţină relaţii personale şi contacte directe cu  ambii părinţi, inclusiv pe perioada derulării divorţului.

Potrivit art. 401 alin.(1)  Cod civil : „În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz , părinţii separaţi de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta” , iar, conform art. 496 alin.(5) Cod civil:” Părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuinţa acestuia. Instanţa de tutelă poate limita exerciţiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului”.

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, republicată,  care statuează dreptul copilului de a menţine relaţii personale şi  directe cu ambii părinţi. Totodată art. 17  alin. 3 din acelaşi act normativ prevede că „ Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.”

Astfel cum reiese din dispoziţiile legale mai sus arătate, împiedicarea dreptului unui părinte de a  păstra legături personale cu fiul său se poate realiza doar în situaţii de excepţie, când păstrarea acestei legături contravine interesului superior al copilului, or, în cauză instanţa reţine că nu rezultă din nicio probă faptul că reclamantul ar avea un comportament necorespunzător în relaţia cu minorul, care să impună împiedicarea acestuia în a avea legături personale cu minorul. 

Instanţa apreciază că este în interesul minorului să aibă relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, nu numai cu mama sa. Din probatoriul  administrat în cauză ( interogatoriu părţilor şi proba cu martori) se reţine că, dincolo de conflictul major existent între părţi, reclamantul doreşte să aibă relaţii personale cu minorul, impunându-se în acest sens intervenţia instanţei prin stabilirea unui program de legături personale a tatălui cu minorul. Instanţa mai reţine faptul că, între părţi există conflicte,  reclamantul arătând cu ocazia luării interogatoriul faptul că, chiar el nu  i-a mai cerut să  vadă minorul începând cu luna decembrie  2017, întrucât pârâta îl provoacă şi  avocatul care l-a reprezentat la divorţ i-a spus să nu mai  ia legătura cu pârâta. Pe de altă parte, pârâta a arătat în răspunsul la  interogatoriu că îi permite reclamantului să ia legătura cu minorul, însă în luna decembrie s-au  certat, iar reclamantul a trântit copilul şi a plecat.  Nici din probatoriul  testimonial administrat în cauză nu reiese faptul că pârâta ar refuza ca minorul să aibă legături cu tatăl său, chiar martorul propus de reclamant, respectiv sora acestuia, numita xx, a arătat că de fiecare dată când reclamantul mergea la pârâtă stătea aproximativ 15-30 minute cu minorul, întrucât părţile se certau.

Totodată,  principiul interesului superior al copilului trebuie să prevaleze în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, acestuia urmând a i se subordona şi măsura stabilirii legăturilor personale cu  părinţii, inclusiv atunci când se face cu caracter provizoriu.

Modalitatea de exercitare a dreptului de vizitare se impune, însă a fi cenzurată de către instanţă. Instanţa apreciază că, modalitatea în care se realizează această legătură trebuie adaptată permanent la vârsta copilului, la evoluţia sa continuă fizică şi psihică. Astfel, minorul xx are o vârstă fragedă, respectiv 6 luni,  necesită o alimentaţie deosebită, are un anumit program şi este la vârsta la care are nevoie de grija mamei, instanţa apreciind că nu este în interesul acestuia la această vârstă, a se stabili un program de vizită la domiciliul reclamantului, aflat la aproximativ  20 de  km  de domiciliul pârâtei, evitându-se astfel un dezechilibru în condiţiile de viaţă  ale acestuia.

În raport de cele expuse anterior,  instanţa va admite, în parte, cererea de chemare în judecată şi va încuviinţa ca reclamantul să aibă legături personale cu minorul xx născut la data de xx după cum urmează: în fiecare sâmbătă, între orele xx la domiciliul pârâtei din sat xx până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. xx aflat pe rolul Judecătoriei Botoşani.

Instanţa va  lua act că nu  s-au solicitat  cheltuieli  de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite, în parte, cererea având ca obiect ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul xx cu domiciliul în xx în contradictoriu cu pârâta xx, cu domiciliul în xx şi în consecinţă:

- încuviinţează ca reclamantul să aibă legături personale cu minorul xx născut la data de xx după cum urmează: în fiecare sâmbătă, între orele xx  la domiciliul pârâtei din sat xx până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. xx aflat pe rolul Judecătoriei Botoşani.

Executorie.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Dorohoi.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare