Conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDONE:2017:001.000990

 „Operator 2881. Confidențial, date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile  Legii nr. 677/2001”

ROMANIA

JUDECATORIA ONEȘTI

JUDEŢUL  BACĂU

Dosar nr. 242/270/2017

Înreg.  16.01.2017

SENTINŢA PENALĂ NR. 990

Şedinţa publică din data de  28.11.2017

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE – AMALIA LAZĂR

GREFIER – ELIZA NICOLETTA FEKETE

 Ministerului Public  reprezentat de Procuror – VICENȚIU CRĂCIUNEL ANTOHI

Pe rol  fiind pronunţarea cauzei penale pusă în mișcare prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti împotriva ...  trimis în judecată, pentru săvârşirea infracţiunilor de : conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului, prev. de art.336 al.1 din  noul Cod penal, vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art.196 al.1 din codul penal; părăsirea locului accidentului, prev. și ped. de art.338 al.1 din Codul penal, totul cu aplicarea art.38 a.1 cod penal.

Dezbaterile în fond au avut loc la data de 13.11.2017, fiind consemnate prin încheierea de amânare a pronunţării de la acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei penale de fata,

Actul de sesizare

Prin rechizitoriul nr. 1258/P/2016 din 11.01.2017, înregistrat pe rolul Judecătoriei Onesti sub nr. 242/270/2017 din 16.01.2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria Onesti a dispus trimiterea în judecată a inculpatului …, fiul lui … şi …, născut la data de …, în com. …, domiciliat în …., studii – medii, ocupaţie – operator chimist, fără antecedente penale, CNP … pentru săvârşirea infracţiunilor de: conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului, prev. şi ped. de art.336 al.1 din Cod pen.,  vătămare corporală din culpă, prev. şi ped. de art.196 al.1 din Cod pen., părăsirea locului accidentului, prev. şi ped. de art.338 al.1 din Cod pen.; totul cu aplic. art.38 al.1 din Cod pen.

S-a reţinut prin actul de sesizare că în data de 12.05.2016, în jurul orelor 16:25, a condus autoturismul marca VW Polo, cu numărul de înmatriculare …., pe …. din mun. Oneşti, iar la un sens giratoriu a acroşat pe numitul ..., ce se deplasa regulamentar pe bicicletă, acesta suferind leziuni vindecabile în 14-16 zile îngrijiri medicale, după producerea evenimentului rutier conducătorul auto părăsind locul faptei, fiind depistat de organele de poliţie în parcarea blocului unde locuieşte, iar în urma testării cu aparatul etilotest a rezultat că acesta avea o alcoolemie de 1,85-1,75 g%o (0,84 mg/l)Instanţa constată că este competentă material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză, potrivit art. 35 şi art. 41 din noul Cod de procedură penală (NCPP).

Aspecte procedurale

Prin ordonanţa din 12.05.2016 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru faptele descrise (fl.5).

Prin ordonanţa din 26.10.2016 s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de suspect (fl.4).

Prin ordonanţa 03.11.2016  s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii  penale faţă de inculpat (fl.1).

Inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute de art.108 şi art.83 din C. proc. pen., întocmindu-se procesele - verbale din datele de 29.12.2016 (fl.36) şi 01.11.2016 (fl.40).

Instanţa a fost sesizată prin rechizitoriu la data de 16.01.2017. Potrivit art. 344 NCPP inculpatului i-a fost comunicată copia rechizitoriului la data de 25.01.2017 la domiciliul din …... Aceasta  nu a formulat cereri sau excepţii în legătură cu legalitatea actului de sesizare, a probelor administrate la urmărirea penală sau a actelor de urmărire penală efectuate în cauză, astfel încât prin încheierea nr. 218 din 1.03.2017 s-a finalizat procedura de cameră preliminară şi s-a dispus începerea judecăţii, conform art. 346 alin. 1 NCPP (dosar nr. 242/270/2017/a1).

Apărările inculpatului

În cursul urmăririi penale inculpatul a adoptat o poziţie procesuală sinceră, recunoscând fără rezerve comiterea infracţiunilor.

În faţa instanţei inculpatul şi-a reiterat această poziţie, în sensul recunoaşterii săvârşirii faptelor deduse judecăţii si a invocat prevederile art. 375 NCPP, recunoscându-şi vinovăţia şi însuşindu-şi probele administrate la urmărirea penală. De asemenea, şi-a exprimat consimţământul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Având în vedere că declaraţia inculpatului reprezintă o recunoaştere necondiţionată a faptei deduse judecăţii, în modalitatea expusă în rechizitoriu, instanţa a încuviinţat solicitarea acestuia de judecare în procedura simplificată, cu aplicarea beneficiului reducerii limitelor de pedeapsă potrivit art. 396 alin. 10 NCPP.

Inculpatul  a fost asistat de apărător ales.

Probe

Având în vedere incidenţa dispoziţiilor art. 349 alin. 2, art. 374 alin. 4 şi art. 375 NCPP, precum şi împrejurarea că probele administrate la urmărirea penală nu au fost contestate, soluţionarea cauzei s-a făcut fără administrarea de dovezi în cursul judecăţii. Au fost însuşite fără rezerve probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces verbal de sesizare din oficiu (fl.6), proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto (fl.8-17), plângere şi declaraţie persoană vătămată (fl.23, 34-35), certificat medico-legal (fl.26,28), rezultate alcoolteste (fl.45), buletin analiză alcoolemie (fl.50), declaraţii inculpat (fl.36-43).

Inculpatul a solicitat proba cu înscrisuri in circumstanţiere la termenul din 16.10.2017.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă

Inculpatul posedă permis de conducere categoria B, iar în data de 12.05.2016, dimineaţa, s-a deplasat la volanul autoturismului marca „VW Polo”, cu numărul …, la domiciliul părinţilor său din loc. …., unde a consumat cca. 1 l vin, după care, în jurul orelor 15:30 s-a întors la domiciliul său, pe raza mun. Oneşti.

Ajuns la intersecţia străzilor Republicii cu Oituz, în jurul orelor 16:20, a acroşat un biciclist, respectiv pe numitul …, acesta suferind leziuni la mâna stângă şi la un picior, bicicleta fiindu-i avariată. Întrucât inculpatul nu s-a înţeles cu victima, …., privind contravaloarea bicicletei, a plecat de la faţa locului fără a anunţa organele de poliţie, deşi constatase excoriaţii la nivelul mâinii şi piciorului biciclistului, aspect recunoscut ulterior de inculpat în declaraţia dată.

În continuare, … s-a deplasat cu autoturismul său în parcarea din spatele blocului unde locuieşte, unde a parcat şi s-a întors la locul accidentului, observând prezenţa organelor de poliţie, însă fără a-şi face simţită prezenţa sau a-i anunţat pe cei prezenţi despre implicarea sa în accident.

După terminarea cercetărilor de către poliţişti inculpatul s-a întors acasă, iar în parcare a fost oprit de organele de poliţie şi a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând o concentraţie de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior a fost condus la Spitalul Oneşti în vederea recoltării probelor biologice de sânge, pentru stabilirea alcoolemiei şi conform buletinului de analiză toxicologică nr. A12/751 din 16.05.2016 a rezultat o alcoolemie de 1,85-1,75 g%o (fl.45,50).

Persoana vătămată … a fost de asemenea testată alcoolscopic, rezultatul fiind negativ (fl.35) şi i s-a eliberat certificat medico-legal, rezultând că în urma evenimentului rutier comis de inculpat a suferit leziuni corporale vindecabile în 14-16 zile îngrijiri medicale (prelungite de la numărul de zile stabilit iniţial, respectiv 7-9 zile îngrijiri medicale), fiind şi internată în perioada 19-25.05.2016 la secţia „ortopedie” a Spitalului Oneşti (fl.26,28).

Persoana vătămată a formulat şi plângere împotriva inculpatului, pentru vătămarea sa corporală, la data de 21.06.2016 (fl.23).

Audiat în legătură cu cele întâmplate, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, încercând totuşi să acrediteze ideea că, a plecat de la faţa locului accidentului pentru a aduce de acasă contravaloarea bicicletei solicitată de persoana vătămată, însă menţionează faptul că la locul incidentului a observat organele de poliţie, fără a le anunţa implicarea sa în evenimentul rutier, sperând să ajungă ulterior la o înţelegere cu … (fl.38-43).

Constatarea organelor de poliţie este confirmată de martorul asistent … (fl.9).

Autoturismul inculpatului la data evenimentului rutier prezenta asigurare R.C.A. emisă de … (fl.57 verso).

Toate aceste aspecte reies din coroborarea: proces verbal de sesizare din oficiu (fl.6), proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto (fl.8-17), plângere şi declaraţie persoană vătămată (fl.23, 34-35), certificat medico-legal (fl.26,28), rezultate alcoolteste (fl.45), buletin analiză alcoolemie (fl.50), declaraţii inculpat (fl.36-43).

La data constatării faptelor făptuitorul a  recunoscut fără rezerve comiterea infracţiunilor.

Audiat cu privire la cele expuse, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor si nu a contestat probatoriul administrat.

 În drept

Instanţa apreciază că, în raport de probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale şi de poziţia procesuală adoptată de inculpat în faza de judecată (când a invocat prevederile art. 375 NCPP), vinovăţia acestuia este pe deplin probată. Nu subzistă niciun echivoc asupra veridicităţii aspectelor de fapt reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, în condiţiile în care acestea rezultă cu prisosinţă din probele administrate şi nu au fost contestate.

Faptele inculpatului  care  în data de 12.05.2016, în jurul orelor 16:25, a condus autoturismul marca VW Polo, cu numărul de înmatriculare …, pe … din mun. Oneşti, iar la un sens giratoriu a acroşat pe numitul ..., ce se deplasa regulamentar pe bicicletă, acesta suferind leziuni vindecabile în 14-16 zile îngrijiri medicale, după producerea evenimentului rutier conducătorul auto părăsind locul faptei, fiind depistat de organele de poliţie în parcarea blocului unde locuieşte, iar în urma testării cu aparatul etilotest a rezultat că acesta avea o alcoolemie de 1,85-1,75 g%o (0,84 mg/l).

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, instanţa constată existenţa elementului material, respectiv conducerea autovehiculului pe drumurile publice de către inculpatul care avea în sânge o îmbibaţie alcoolică de 1,85-1,75 g%o (0,84 mg/l), aspecte care rezultă din probele administrate pe parcursul urmăririi penale:  buletinul de analiză toxicologică alcoolemie ( fila 50 dosar urmărire penală.

Infracţiunea incriminata fiind de pericol, urmarea imediată a faptei săvârşite de către inculpat constă în punerea în pericol a siguranţei traficului rutier. Starea de pericol pentru valoarea ocrotită de actele normative mai sus-menţionate s-a produs prin însăşi săvârşirea acţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice  de către inculpatul care era sub influenţa băuturilor alcoolice.

Referitor la latura subiectivă a infracţiunii, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie indirectă prevăzută de art. 16 alin.1 pct.1 lit. b Cod penal, acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, respectiv punerea în pericol al siguranţei circulaţiei rutiere şi a participanţilor la trafic şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Cu privire la infractiunea de parasirea locului accidentului, in ceea ce privește latura obiectivă, situația premisă a infracțiunii este reprezentată de implicarea de către inculpat într-un accident de circulație soldat cu rănirea unei persoane. Elementul material al infracțiunii s-a realizat prin acțiunea inculpatului de a parasi locul accidentului fara a anunta organele de politie desi constatase excoriatii la nivelul mainii si piciorului biciclistului. Chiar daca acesta a revenit ulterior la locul accidentului, observand prezenta organului de politie. nu si-a mai facut simtita prezenta nici fata de acesta si nici fata de cei prezenti.

În ceea ce privește latura subiectivă, infracțiunea prevăzută de art. 338 al. 1 CP presupune intenția făptuitorului de a pleca de la locul faptei pentru a zădărnici efectuarea constatărilor de către organele de poliție și de a influența în mod negativ și decisiv aflarea adevărului.

De asemenea, legătura de cauzalitate între faptele săvârşite şi urmarea socialmente periculoasă rezultă ex re, din însăşi săvârşirea faptelor mai sus-mentionate.

Referitor la infractiunea de vatamare corporala din culpa, elementul material al formei tip prev.la alin.1  se realizeaza prin lovirea sau exercitarea oricarei alte violente cauzatoare de suferinte fizice asupra corpului unei persoane, daca fapta e comisa de cel aflat sub influenta bauturilor alcoolice, ori a unei substabnte psihoactive sau in desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea insasi infractiune, in  speta, inculpatul aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice cu o imbibatie alcoolica peste limita de peste 0.80 g/l alcool pur sange.

Urmarea imediata consta in producerea unei vatamari a integritatii corporale pentru care au fost necesare intre 1 si 90 de zile, in speta, vatamarea partii civile constand in 14-16 zile ingrijiri medicale.

Legatura de cauzalitate este dovedita ca existand intre actiunile ce constituie elementul material si urmarea produsa.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin.1 Cod procedură penală, întrucât faptele există, au fost săvârșite de către inculpat și constituie infracțiuni  precum si  avându-se în vedere că infracţiunile săvârşite de către inculpat dezvoltă un grad ridicat de pericol social concret, concretizat în modul şi mijloacele săvârşite a actelor materiale, împrejurările în care faptele au fost comise, urmările produse, instanţa  se va orienta spre pedeapsa inchisorii.

La individualizarea cuantumului acesteia, precum si a formei de executare, instanţa conform art.74 Cp, va avea în vedere criteriile generale , respectiv:  faptul că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunilor săvârşite şi cu periculozitatea infractorului. Gravitatea infractiunii şi periculozitatea infractorului se evalueaza după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit,  natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului,  conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

In privinta circumstantelor personale,  instanta retine că a avut până în prezent o conduită corectă în societate, conduită reliefată de lipsa antecedențelor penale, faptul ca ulterior savarsirii infractiunii inculpatul s-a interesat de starea de sanatate a victimei  vizitand-o la spital, ca a incercat impacarea, demers nefinalizat intrucat persoana vatamata a conditionat retragerea plangerii de plata integrala a bicicletei, ca a avut o pozitie sincera inca de la inceputul anchetei, pozitie mentinuta si pe parcursul urmaririi penale si a judecatii. Aceste circumstanţe, chiar dacă nu diminuează gravitatea faptelor aflate în concurs,  permit totuși instanţei să se orienteze spre minimul special prevazut de lege.

In concret, dată fiind manifestarea de voință a inculpatului în sensul recunoașterii în totalitate a faptelor, se va da eficiență și dispozițiilor art. 396 al. 10  Cod procedură penală, în sensul reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime, respectiv între 8 luni si 3 ani si 4 luni - pentru infractiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, prev.si ped.de art.336 alin.1 Cod penal, 1 an si 4 luni si 4 ani si 8 luni – pentru infractiunea de parasire a  locului accidentului prev. si ped.de art.338 alin.1 Cod penal, 2 luni si 8 luni pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa, prev.si .si ped.de art.196  alin.1 Cod penal.

Astfel, judecând in aceste limite, instanta va condamna inculpatul la pedeapsa inchisorii de 8 (opt) luni pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, prev.si ped.de art.336 alin.1 Cod penal, 1 (un) an si 4 (patru) luni – pentru infractiunea de parasire a  locului accidentului prev. si ped.de art.338 alin.1 Cod penal, 2 (doua) luni pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa, prev.si .si ped.de art.196  alin.1 Cod penal.

Deşi prin rechizitoriu s-a reţinut forma de pluralitate a concursului real de infracţiuni, potrivit art. 38 alin. 1 NCP,  in mod corect este concurs formal de infractiuni potrivit alin.2 al articolului,  instanţa apreciază că nu este necesar a se dispune schimbarea încadrării juridice, în condiţiile în care forma de pluralitate reprezintă o chestiune ce excede conţinutului constitutiv al infracţiunilor, iar tratamentul sancţionator al celor două forme de concurs este identic.

Astfel, constatand că cele patru infracţiuni sunt concurente sub forma concursului formal de infractiuni, in conditiile art. 39 alin. 1 lit. b) NCP, va  contopi pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente, stabilind în sarcina inculpatului pedeapsa cea mai grea,  la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse,  pedeapsa rezultantă fiind de 1 (un) an, 7 (sapte) luni si 10 zile închisoare.

În ceea ce priveşte necesitatea aplicarii pedepsei, instanţa constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile art. 91 NCP, pedeapsa stabilită fiind mai mică de 3 ani închisoare, iar inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an si si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii. În raport de persoana inculpatului, de conduita avută in societate anterior săvârşirii infracţiunilor, conduita relevata de probele in favoarea sa precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficienta si, chiar fara executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite infractiuni, insa este necesara supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată. De asemenea, se constată ca inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată şi nici nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori tragerea sa la răspunderea penală.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 91 NCP va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere,  pe o durată de  2 (doi)  ani reprezentând termen de încercare, potrivit art. 92 alin.  1 Cod Penal.

Desemneaza ca organ de supraveghere a indeplinirii de catre inculpat a masurilor si obligatiilor stabilite in sarcina sa, Serviciul de Probatiune Bacau.

În baza art. 93 alin.1 din Codul penal, va dispune ca inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen.va  impune inculpatului  să execute următoarea obligaţie: să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii la  Primăria  Onesti  sau DGASPC Bacău - Centrul de Servicii Sociale Alexandra Onești - Activități administrative gospodărești pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art.404 alin.3 NCPP, raportat la art. 91 alin. (4) C. pen. va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere si executarea ei in regim de detentie, dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune sau nu respectă măsurile de supraveghere, ori nu execută obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

 In temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat in vederea introducerii lor in baza de date S.N.D.G.J.

In temeiul art.5 alin.5 din Legea nr.76/2008 informeaza inculpatul ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului genetic.

 In ceea ce priveste latura civila, persoana  vătămată s-a constituit iniţial parte civilă cu suma de 23.400 lei, iar ulterior si-a majorat cuantumul pretenţiilor constand in diferenta de salariul net obtinut si concediul medical platit (30 de zile), contravaloare bicicleta distrusa- 2000 lei (care nu poate fi utilizata), cheltuieli eliberare certificat medico-legal – 39 de lei, contravaloare medicamente – 30 de lei şi daune morale in cuantum de 10.000 lei, reprezentand suferintele fizice si imobilizarea la pat aproximativ 45 de zile, ca urmare a interventiei chirurgicale.

Sub aspectul laturii civile, instanţa reţine incidenţa dispoziţiilor art. 19 alin. (5) C. proc. pen. care fac trimitere la normele materiale civile, atât în privinţa reparării prejudiciului material, cât şi a celui moral. Prin urmare, instanţa are în vedere, în primul rând, dispoziţiile art. 1357 C. civ. Ca atare, trebuie observată în cauză îndeplinirea condiţiilor cumulative pentru angajarea răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei.

Referitor la răspunderea civilă a inculpatului, se observă în primul rând că fapta penală de vatamare corporala săvârşită constituie, din punctul de vedere al legii civile, un ilicit civil. Ca atare, fiind îndeplinite condiţiile răspunderii penale, instanţa reţine că sunt îndeplinite şi condiţiile răspunderii civile delictuale sub aspectul existenţei faptei ilicite şi a vinovăţiei. Întrucât infracţiunea săvârşită de către inculpat a cauzat un prejudiciu moral părţii civile, se observă îndeplinite şi cerinţele privitoare la producerea unui prejudiciu şi la existenţa unei legături directe între fapta ilicită şi prejudiciul astfel produs.

Referitor la daunele morale, deşi nu există un criteriu legal de cuantificare a acestora, este evident că expunerea părţii civile la agresiunile exercitate de către inculpat (prin acrosarea partii ei)  au cauzat o pagubă de ordin moral, constând în suferinţele fizice şi psihice pe care partea civilă le-a avut de îndurat. Ca atare, întrucât dispoziţiile art. 1381 alin. 1, art. 1385 alin. 1 şi art. 1391 alin. 1 C. civ. fac vorbire despre recuperarea integrală a prejudiciului, fie el material sau moral, rezultă că inculpatul trebuie să acopere daunele morale cauzate părţii civile, iar nu doar pe cele materiale. În concret, instanţa se raportează la suferinţele îndurate de către partea civilă, durata acestora, la modul concret de săvârşire a faptelor, dar şi la cuantumul solicitat de către partea civilă.

Astfel, se observa  că daunele solicitate sunt într-un cuantum nejustificat de mare (10.000 lei), acestea ar constitui o îmbogăţire fără justă cauză dacă instanţa le-ar admite în totalitate. Pentru a reţine astfel, instanţa are în vedere, pe de o parte, faptul că răspunderea civilă delictuală, ca instituţie juridică, are strict un rol strict patrimonial, reparator, iar nu unul punitiv, precum sancţiunile penale, iar pe de alta parte se observa ca partea civila  a solicitat obligarea inculpatului la plata unor daune morale reprezentand  si imobilizarea la pat aproximativ 45 de zile ca urmare a interventiei chirurgicale, totusi actele medicale aflate la dosarul cauzei evidentiaza  ca incizia de evacuare hematom gamba dreapta a mai necesitat doar 7 (sapte) zile, adaugate la cele initial, acte ce contrazic sustinerile partii civile.

De altfel, si decizia  ICCJ  nr.2617/2009 a statuat in cuprinsul sau ca: „ spre deosebire de  despagubirile pentru daunele materiale, care sunt supuse unei riguroase probatiuni, despagubirile pentru daunele morale nu se probeaza , ci se stabilesc pe baza unei evaluari a organului judiciar; in cazul infractiunilor contra persoanei, aceasta evaluare, pentru a nu fi una pur subiectiva, ori pentru a nu tinde catre o imbogatire fara just temei, trebuie sa aiba in vedere suferintele fizice si morale susceptibil in mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta incupatului, si in raport cu toate consecintele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe adminitsrate”.

 Instanţa, avand in vedere cele anterior mentionate si faptul ca vatamarea partii civile a necesitat per ansambu 14-16 zile de ingrijiri medicale, apreciază că daunele morale solicitate de către partea civilă peste limita a 2.000 lei constituie atât o îmbogăţire fără justă cauză a acesteia, cât şi o sancţionare în materie civilă a inculpatului.

Pentru aceste motive, instanţa va admite în parte cererea părţii civile în vederea compensării suferinţelor fizice şi psihice îndurate, ceea ce juridic înseamnă daune morale.

Referitor la daunele materiale, instanţa observă faptul că au fost dovedite doar diferenta de salariul net obtinut si concediul medical platit (30 de zile- reprezentand 617 lei), cheltuielile de  eliberare certificat medico-legal – 39 de lei si contravaloare medicamente – 30 de lei.

In ceea ce priveste daunele materiale reprezentand contravaloarea bicicletei, acestea nu au fost dovedite în cauză, partea civilă … nefurnizând mijloace de probă pertinente care să justifice cuantumul pretenţiilor materiale de 2.000 lei. O lista de preturi a unui magazin care ofera spre vanzare biciclete noi,  cu caracteristicile asemanatoare bicicletei partii civile, nu poate fi  retinuta intrucat din datele dosarului rezulta ca bicicleta nu era nou achizitionata ci cu 4 ani inainte de accident. Mai mult, din declaratia martorului rezulta ca bicicleta era frecvent  utilizata, declaratie din care rezulta ca bicicleta ar fi putut avea un grad de uzura destul de avansat  si astfel valoarea  acesteia cu valoarea uneia noi nu pot fi comparabile pentru a justifica plata integrala a pretului unei biciclete noi oferite spre vanzare.

Nici sustinerile partii civile ori a martorului ca bicicleta ar fi distrusa complet nu pot fi retinute intrucat, din plansele fotografice atasate cercetarii la fata locului, se observa ca doar roata din spate e avariata, partea civila nefacand dovada contravalorii necesare  repararii acesteia, sau dovada ca ea nu ar mai putea fi reparata.

Având în vedere natura materială a acestui prejudiciu, instanţa reţine că spre deosebire de daunele morale, unde nu se cere părţii civile să facă dovada propriu zisă a cuantumului exact, în cazul prejudiciului material, regulile de probaţiune sunt cele prevăzute de legea civilă, respectiv art. 249 Cod procedură civilă, conform cărora sarcina probei îi revine celui ce face o afirmaţie în cursul procesului.

Prin urmare,  constatandu-se ca bicicleta este doar avariata prin  distrugerea  roţii din spate a acesteia  (dovezi –plansele fotografice), care, in lipsa unor probe pertinente, se apreciaza ca poate fi înlocuită şi a cărei valoare rezonabilă este apreciată de instanta  la nivelul sumei de 500  lei, va admite in parte actiunea civila si cu privire la acest prejudiciu .

Avandu-se in vedere  decizia nr.1/15.02.2016 a ICCJ, potrivit careia: „ In cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicile produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitatea de parte responsabila civilmente si are obligatia de a repoara singura prejudiciul cauzat prin infractiune, in limitele contractului de asigurare si prin dispozitiile legale privind asigurarea obligatorie de raspundere civila”,  în temeiul art. 397 alin. 1 raportat la art. 19 şi art. 25 C. proc. pen., cu referire la art. 1357 C.civ., instanţa va admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă …. şi va dispune obligarea partii responsabille la plata către acesta a  sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale,  si a sumei de 1186 lei reprezentand daune materiale.

În privinţa cererii de constituire a părţii civile Spitalul Municipal Onesti, dat fiind ca in cursul urmaririi penale acesta  a aratat ca urmeaza a-si preciza pretentiile civile pe parcursul cercetarii judecatoresti,  desi a fost legal citata, nu a inaintat la dosar cuantumul pretentiilor civile ori a actelor doveditoare. Prin urmare, instanta constata incidenta prevederilor art.20 alin.4 Cod procedura penala, motiv pentru care va respinge cererea.

Ca o consecinţă a condamnării, instanţa urmează ca în baza art. 274 alin.1 C. pr. pen., să oblige inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate în cauză de către stat şi în baza art. 276 alin.1 C. pen. la plata cheltuielilor judiciare către partea vătămată, reprezentand onorariul de avocat.

La primul termen de judecata, in data de 24.04.2017 instanta a constatat incetata delegatia avocatului din oficiu, inculpatul  fiind asistat de aparator ales. Prin urmare, in inconformitate cu art..6 din  Protocolul privind stabilirea onorariilor avocatilor din oficiu, va dispune plata partiala a onorariului aparatorului din  oficu, pentru studiul dosarului, in cuantum de 65 de lei, reprezentand 25% din cuantumul acestuia.

Pentru  aceste motive ,

In numele legii

H O T A R A S T E:

I. Pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. 1 din noul Cod penal (NCP), condamnă pe inculpatul …., fiul lui … şi …, născut la data de …, în …, domiciliat în …., studii – medii, ocupaţie – operator chimist, fără antecedente penale, CNP …, la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, în condiţiile art. 375 din noul Cod de procedură penală (NCPP) şi art. 396 alin. 10 NCPP. 

II. Pentru săvârşirea infracţiunii de parasirea  locului accidentului prev. si ped.de art.338 alin.1 Cod penal (NCP), condamnă pe inculpatul …, la pedeapsa de 1 (un) an si 4 (patru) luni  închisoare, în condiţiile art. 375 din noul Cod de procedură penală (NCPP) şi art. 396 alin. 10 NCPP. 

III. Pentru săvârşirea infracţiunii de vatamare corporala din culpa, prev.si .si ped.de art.196  alin.1 Cod penal (NCP), condamnă pe inculpatul …, la pedeapsa de  2 (doua) luni închisoare, în condiţiile art. 375 din noul Cod de procedură penală (NCPP) şi art. 396 alin. 10 NCPP. 

Constata că infracţiunile sunt concurente sub forma concursului formal de infractiuni, in conditiile art. 39 alin. 1 lit. b) NCP, va  contopi pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente, stabilind în sarcina inculpatului pedeapsa cea mai grea,  la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse,  pedeapsa rezultantă fiind de 1 (un) an, 7 (sapte) luni si 10 zile închisoare.

In baza art. 91 NCP va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere,  pe o durată de  2 (doi) ani, reprezentând termen de încercare potrivit art. 92 alin.  1 Cod Penal.

Desemneaza ca organ de supraveghere a indeplinirii de catre inculpat a masurilor si obligatiilor stabilite in sarcina sa, Serviciul de Probatiune Bacau.

În baza art. 93 alin.1 din Codul penal, va dispune ca inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen.va  impune inculpatului  să execute următoarea obligaţie: să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii la  Primăria  Onesti  sau DGASPC Bacău - Centrul de Servicii Sociale Alexandra Onești - Activități administrative gospodărești pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art.404 alin.3 NCPP, raportat la art. 91 alin. (4) C. pen. va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere si executarea ei in regim de detentie, dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune sau nu respectă măsurile de supraveghere, ori nu execută obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

 In temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat in vederea introducerii lor in baza de date S.N.D.G.J.

In temeiul art.5 alin.5 din Legea nr.76/2008 informeaza inculpatul ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului genetic.

In temeiul art. 397 alin. 1 raportat la art. 19 şi art. 25 C. proc. pen., cu referire la art. 1357 C.civ., admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă … şi va dispune obligarea partii responsabille civilmente  S.A.R. … S.A. la plata către acesta a  sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale,  si a sumei de 1186 lei  reprezentand daune materiale.

 In temeiul art.20 alin.4 Cod procedura penala  respinge cererea de constituire a părţii civile Spitalul Municipal Onesti.

In baza art. 274 alin.1 C. pr. pen., obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate în cauză de către stat  in cuantum de 800 lei, din care 500 lei reprezentand cheltuieli efectuate la urmarirea penala.

In temeiul cu art. 276 alin.1 C. pen. obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei  cheltuieli judiciare efectuate de către partea civila, reprezentand onorariul de avocat.

In conformitate cu art..6 din  Protocolul privind stabilirea onorariilor avocatilor din oficiu dispune plata partiala a onorariului aparatorului din  oficiu – av. Avădăni Mihaela  in cuantum de 65 de lei, reprezentand 25% din cuantumul acestuia.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 28.11.2017.

 PREȘEDINTE,  GREFIER,

AMALIA LAZĂR ELIZA-NICOLETTA FEKETE

Red. A.L.- 5.12.2017

Tehnored.E.F.7.12.2017

Ex-7

Domenii speta

Spete similare