Încuviinţare executare silită

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017: .................

Dosar nr.  25310/215/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia civilă Nr. 2454/2017

Şedinţa publică de la 24 Noiembrie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE: ........... - judecător

Judecător ................

Grefier ................

Pe rol, soluționarea apelului declarat de apelanta creditoare ..............., împotriva încheierii nr. .................., pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul cu nr. .............., având ca obiect încuviinţare executare silită.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că apelul este declarat în termen, este motivat şi s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanţa, verificându-şi competenţa, în raport de dispoziţiile art. 131, art. 466, art. 95 pct.2, art. 94 lit. k C.pr.civ., constată că este competentă, general, material şi teritorial în soluţionarea prezentului apel.

Instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 238 C.pr.civ., estimează durata cercetării procesului la un termen de judecată şi, constatând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, reţine cauza spre pronunţare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă:

Prin încheierea nr. ................., pronunţată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă cererea de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ ........... prin executor judecătoresc ..........., privind pe creditoarea .............. şi pe debitorul ..............., ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarelele:

Potrivit art.632, alin.1 Cod procedură civilă  executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar potrivit alin.2 " constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art.633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.”.

Conform art.664, alin.1 Cod procedură civilă, ,,Executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel".

Astfel, potrivit art. 666, alin.5, pct.3 Cod proc.civ., instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă ,,înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile  de formă cerute de lege sau alte cerinţe in cazurile prevăzute de lege".

În prezenta cauză, executorul judecătoresc ............., a formulat cerere pentru încuviinţarea executării silite a titlului executoriu  reprezentat de contractul de credit nr.........., privind pe creditoarea ............. şi pe debitorul .............

 Potrivit cuprinsului contractului de credit nr. ............, intervenit  între  creditoarea ........... şi debitoarea ............., acesta a fost încheiat online.

Însă, instanţa a reţinut faptul că există un dubiu cu privire la consimţământul debitoarei în condiţiile în care nu s-a produs dovada parcurgerii etapelor online în vederea acordării creditului, nefiind depusă cererea de credit a debitorului împrumutat şi nici dovada că acest credit a fost pus la dispoziţia împrumutatului în contul indicat de acesta.

Din aceste motive, în temeiul art.666, alin.5, pct.3 N.C.p.c., instanţa a respins cererea de încuviinţare a executării silite, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditorul ............, prin care a solicitat desființarea încheierii pronunţate la data de ............ şi rejudecând cauza, admiterea cererii aşa cum a fost formulată, în sensul încuviinţării cererii de executare silită împotriva debitoarei .............. în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. .................

În esenţă, apelanta a arătat că debitoarea a contractat un credit de tip online, care nu obligă părţile să semneze electronic contractele. În acest sens a descris în amănunt procedura de acordare a creditului constând în autentificarea debitorului cu user-ul şi parola în contul creat anterior, plasarea cererii de credit pentru suma totală de ......... lei şi acceptarea înţelegerii aferente raportului juridic de creditare, prin bifarea căsuţei corespunzătoare creditului contractat electronic.

Acceptarea se consideră realizată în momentul bifării căsuţei corespunzătoare creditului contractat electronic. Acceptarea se consideră realizată în momentul bifării căsuţei corespunzătoare din cadrul paginii de internet dedicată produsului de creditare. Consimţământul debitorului privind încheierea Contractului de Credit a fost exprimat prin bifarea căsuţei privind acceptul Termenilor Generali şi Condiţiilor Speciale din data de ........, ora ..........., așa cum reiese din înscrisul „Extras din baza de date Informațională”, ataşat prezentei, paragraful relevant fiind evidenţiat cu galben.

Fără bifarea căsuţei care reprezintă acceptul Termenilor Generali şi a Condiţiilor Speciale ("Contractul de credit“), după citirea acestora pe platforma electronică a apelantei, clienţii acesteia nu pot primi credite. Subliniază faptul că platforma electronică a apelantei, nu permite din punct de vedere tehnic parcurgerea tuturor etapelor necesare aprobării creditului, dacă clienţii nu acceptă electronic contractul de credit, prin bifarea căsuţei care reprezintă acceptul acestuia.

Creditul a fost aprobat fiind transmis mesajul email de comunicare a aprobării contractului şi ulterior fiind efectuat transferul bancar în contul debitorului.

Referitor la certificatul calificat de semnătură electronică al părţilor, apelanta a arătat că raportul juridic dintre creditoare şi debitoarea ........... se materializează într-un contract încheiat la distanţă, pentru care nu este necesar să existe un certificat de semnătură electronică. Sediul materiei acestei tipologii de contract este reprezentat de Ordonanţa Guvernului 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare (O.G. 85/2004).

Potrivit art. 3. lit a din O.G. 85/2004: "In sensul prezentei ordonanţe, termenii şi  expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: i) contract la distanţă - contractul de furnizare de servicii financiare încheiat între un furnizor şi un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare la distanţă sau al unui sistem de furnizare de servicii organizat de către furnizor care utilizează în mod exclusiv, înainte şi la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicaţie la distanţă; e) tehnica de comunicaţie la distanţă - orice mijloc care, fără a necesita prezenta fizica simultană a celor două părţi, consumator şi furnizor, poate fi folosit pentru comercializarea ori promovarea la distanţă a serviciilor financiare."

Potrivit articolului art. 8 din acelaşi act normativ: "Dacă părţile nu au convenit altfel, momentul încheierii contractului la distanţă privind serviciile financiare îl constituie momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator, referitor la comanda sa.” E-mail-urile transmise de către creditoare reprezintă în lumina reglementarilor în vigoare tocmai momentul încheierii contractului.

Spiritul reglementării contractelor semnate la distanţă este tocmai lipsa semnăturii olografe datorată tehnicilor de comunicare la distanţă la care face vorbire art. 3 lit. a din O.G. nr. 85/2004.

Faptul că s-a acceptat electronic cererea de credit debitorului şi s-a virat în contul său suma prevăzută în contractul de credit reprezintă dovada indubitabilă a acceptării în condiţiile legii a contractului de credit, fără a se impune existenţa certificatului calificat de semnătură electronică. A nega însuşirea contractului de credit ca urmare a lipsei semnăturii, echivalează cu însăşi negarea instituţiei contractelor semnate la distanţă.

Apelanta a arătat, de asemenea, că potrivit art. 120 din O.U.G  nr. 99/2006, privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală  încheiate de către o instituţie de credit constituie titluri executorii.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 666 alin. 7 N.C.P.C., prevederile O.G. nr. 85/2004 şi art. 120 din O.U.G.  nr. 99/2006.

Apelul a fost timbrat cu taxă de timbru în cuantum de ........ lei, achitată prin O.P. nr...............

S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Deliberând asupra apelului, Tribunalul reţine următoarele:

Dreptul de a porni executarea silită aparţine creditorului. Acesta nu poate însă proceda la executarea silită pentru simplul fapt că posedă o creanţă faţă de o altă persoană fizică sau juridică. Ordinea juridică recunoaşte creditorilor posibilitatea de a-şi valorifica drepturile lor numai în anumite condiţii şi cu respectarea unor reguli procedurale strict determinate.

Deşi este o procedură necontencioasă, prin importanţa pe care i-a apreciat-o şi Curtea Consstituţională, încuviinţarea executării silite este o etapă obligatorie a executării silite, în cadrul căreia se verifică de către instanţă existenţa condiţiilor esenţiale necesare pornirii acesteia.

Potrivit art. 666 alin.5 NCPC, instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă 1) cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;2) hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; 3)înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege sau alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege;4) creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;5) debitorul se bucură de imunitate de executare;6) titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot duce la îndeplinire prin executare silită;7) există alte impedimente prevăzute de lege.

Interpretând dispoziţiile art. 666 alin.5 pct. 3 NCPC rezultă că textul are în vedere nerespectarea condiţiilor de formă prevăzute în legile speciale în cazul titlurilor executorii precum titlurile de credit, contractul de locaţiune, contractul de leasing, etc.

În speţă, s-a solicitat încuviinţarea executării silite a unui contract de credit încheiat online prin intermediul unei platforme interactive de creditare găzduită de site-ul instituţiei financiare nebancare Zaplo IFN SA.

Este de necontestat că dispoziţiile legale în materie atribuie caracterul de titlu executoriu şi contractelor de credit încheiate de instituţii financiar nebancare dar exigenţele impuse de legea  civilă impun ca şi în acest caz, să fie respectate condiţiile generale esenţiale pentru validitatea oricărui act juridic, potrivit art. 1179 NCC, respectiv, capacitatea de a contracta, consimţământul părţilor, un obiect determinat şi licit, o cauză licită şi morală.

Din perspectiva verificării consimţământului la încheierea contractului, Tribunalul  consideră necesar pentru un contract electronic de credit să fie semnat electronic sau olograf de ambele părţi, semnătura fiind în esenţă cea care atestă acordul la creditare al celui care se împrumută.

Nu pot fi primite susţinerile apelantei în sensul că instituţia creditelor încheiate la distanţă nu obligă părţile să semneze electronic contractele întrucât exprimarea acordului la încheierea contractului de credit nu este suficientă doar prin plasarea în mediul online a unei cereri de credit şi acceptarea  electronică a acesteia în cadrul profilului împrumutatului, ci se impune a fi însuşită prin semnătură. Altfel, nu se poate considera că debitorul care s-a împrumutat şi-a asumat contractul pentru că nu atestă nicăieri prin semnătură angajamentul său.

Trimiterile la prevederile OG nr. 85/2004 pe care le face apelanta nu sunt de natură să fundamenteze o altă teorie în legătură cu modul de încheiere a unui contract de credit online.

Se invocă dispoziţiile art. 3 lit. "a" şi art. 8 din acest act normativ.

Articolul 3 defineşte din punct de vedere juridic noţiunea de "contract la distanţă" şi cea de "tehnică de comunicaţie la distanţă", în sensul că prin contract la distanţă se înţelege contractul de furnizare de servicii financiare încheiat între un furnizor şi un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare la distanţă sau al unui sistem de furnizare de servicii organizat de către furnizor care utilizează în mod exclusiv, înainte şi la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicaţie la distanţă iar prin tehnică de comunicaţie la distanţă, se înţelege orice mijloc care, fără a necesita prezenţa fizică simultană a celor două părţi, consumator şi furnizor, poate fi folosit pentru comercializarea ori promovarea la distanţă a serviciilor financiare.

Nu se menţionează nicăieri că un contract de acordare a serviciilor financiare se poate încheia valabil în lipsa semnăturii părţilor, ci se defineşte ca fiind încheiat la distanţă, prin raportare la faptul că se foloseşte o tehnică de comunicare la distanţă care nu necesită prezenţa fizică simultană a celor două părţi contractante.

Nici art. 8 invocat nu adaugă elemente suplimentare care să fundamenteze teoria apelantei privind valabilitatea contractului încheiat online fără semnătură, acesta stipulând momentul încheierii contractului la distanţă privind serviciile financiare, respectiv, momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator referitor la comanda sa.

Faptul că legiuitorul stabileşte un anume reper în timp drept moment al încheierii contractului nu afectează principiul respectării formei ofertei şi acceptării, în sensul că acestea trebuie emise în forma cerută de lege pentru încheierea valabilă a contractului.

În speţă, contractul a cărui executare silită  se solicită a fi încuviinţată nu este semnat olograf şi nici nu are încorporată ataşată sau asociată o semnătură electronică, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv, generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Fiind încheiat online, se consideră din punct de vedere juridic ca fiind un contract încheiat "între prezenţi", fiind necesar a se analiza prin prisma tuturor condiţiilor pe care legea le impune contractelor clasice încheiate în mod valabil, şi în plus, fiind încheiat prin mijloace electronice, se instituie obligaţia probării sale şi din perspectiva prevederilor legii privind semnătura electronică, Legea nr. 455/2001.

În acest sens, art. 7 alin.3 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic prevede că proba încheierii contractelor prin mijloace electronice şi a obligaţiilor care rezultă din aceste contracte este supusă dispoziţiilor de drept comun în materie de probă şi prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplineşte această cerinţă dacă i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Mai mult, acelaşi act normativ prevede ca semnătura electronică să aparţină ambelor părţi ale contractului (debitorul şi creditorul).

Având în vedere considerentele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite dispozițiile legale privind existența  unui titlu executoriu care să constate o creanță certă, lichidă și exigibilă, soluţia instanţei de fond se impune a fi menţinută,  astfel că, Tribunalul, în temeiul art. 480 alin.1 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DE C I D E

Respinge apelul declarat de apelanta-creditoare ............, înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. .........., având CUI 3......., cu sediul în  ..........., împotriva  Încheierii nr. ............., pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. .........., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la ....................

Red.jud.

..........

Tehnored. ..........

Domenii speta

Spete similare