Acţiune în simulaţie

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2018:...........

Dosar nr. 1930/304/2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 212/2018

Şedinţa publică de la 05 Februarie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...........

Judecător ..............

Grefier ............

Pe rol, pronunţarea asupra apelului declarat de apelanta-reclamantă ............... împotriva sentinţei civile nr. .............., pronunţate de Judecătoria Segarcea în dosarul nr. ............... în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi .................., având ca obiect acţiune în declararea simulatiei.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de ........, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de ..........., când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru astăzi ......, când a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă nr. ........., pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr..........., a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta ........., în contradictoriu cu pârâţii ..............

A fost obligată reclamanta la 2400 lei cheltuieli de judecată către pârâtul ............

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că potrivit înscrisului "Chitanţă" încheiat la .............., reclamanta .......... a arătat că vinde una casă de locuit situată în .........., cu vecinătăţile indicate în acest înscris. De asemenea, a arătat că vinde şi terenul aferent acestei case.

S-a menţionat că, cumpărător este ........ iar chitanţa s-a încheiat în prezenţa martorilor ............

În chitanţa respectivă s-a menţionat Nota că această casă nu se poate înstrăina până pe data de 20 aprilie 2013, dată la care reclamanta ........ se obligă să restituie suma de 5.200 euro primită în avans.

Potrivit înscrisului Chitanţă de mână încheiat la data de ........, între .........., în calitate de vânzător şi ........, în calitate de cumpărător, s-a arătat că în data de mai sus reclamanta ......... a vândut o casă de locuit şi terenul intravilan aferent acestei locuinţe, cu obligaţia de a demola grajdul de animale compus din două camere şi va lua materialele de construcţii, casă ce s-a vândut cu suma de 5.200 euro şi s-a achitat în faţa martorilor ...........

În acest înscris, s-a inserat clauza că, dacă una din părţi nu va respecta prezenta chitanţă de mână, va despăgubi pe cealaltă parte cu suma de 10.000 euro.

Prin acţiunea de faţă, reclamanta .......... a formulat, în contradictoriu cu pârâţii .........., acţiune în simulaţie, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate că aşa-zisele contracte de vânzare-cumpărare încheiate sub forma unor acte sub semnătură privată intitulate generic "chitanţă" încheiate la data de ........ şi respectiv ........... sunt simulate, părţile încheind în realitate un contract de împrumut.

În drept, instanţa a reţinut că, în materia actelor juridice patrimoniale, simulaţia este reglementată prin dispoziţiile art. 1289 şi urm. C.civ., ca excepţie de la opozabilitatea actului juridic faţă de terţi.

Prin simulaţie se înţelege astfel operaţiunea juridică în cadrul căreia printr-un act juridic public, dar aparent, denumit şi simulat, se creează o altă situaţie juridică decât cea stabilită printr-un act juridic ascuns, secret dar adevărat, denumit impropriu şi contraînscris.

În cazul simulaţiei, voinţa reală a părţilor nu este reflectată în actul public, ci în actul secret.

Pentru a fi în prezenţa simulaţiei, este necesar ca actul juridic ascuns să se încheie concomitent sau înainte de încheierea actului public, simulat.

Sancţiunea cu caracter general în materie de simulaţie constă în inopozabilitatea faţă de terţii de bună credinţă a situaţiei juridice create prin actul secret precum şi, dacă este cazul, înlăturarea simulaţiei pe calea acţiunii în simulaţie.

Astfel, acţiunea în simulaţie este acea acţiune în justiţie prin care se urmăreşte dezvăluirea caracterului mincinos al contractului public şi existenţa unui alt contract, cel secret, care corespunde voinţei reale a părţilor, iar atunci când partea care exercită acţiunea pretinde că simulaţia are un caracter ilicit, art. 1292 teza a II-a C.civ. îi permite să facă dovada simulaţiei cu orice mijloc de probă.

Efectul admiterii unei acţiuni în simulaţiei constă în înlăturarea efectelor contractului public, singurul contract eficient rămânând cel secret, în măsura în care îndeplineşte condiţiile de valabilitate.

În speţă, reclamanta a invocat caracterul simulat al celor două înscrisuri sub semnătură privată, încheiate succesiv cu cei doi pârâţi chemaţi în judecată, susţinând că situaţia juridică reală a fost a unui contract de împrumut şi nu de vânzare-cumpărare.

Instanţa a reţinut că, deşi este vorba de două înscrisuri sub semnătură privată, acestea au fost încheiate cu privire la acelaşi imobil, de către reclamantă şi, succesiv, cu cei doi pârâţi, între cele două acte fiind astfel o legătură necontestată de către părţi, cu atât mai mult cu cât fiecare pârât ce nu figura ca parte în actul juridic a fost menţionat ca martor.

În apărare, faţă de susţinerile reclamantei, pârâţii au arătat că au avut reprezentarea încheierii unei promisiuni de vânzare-cumpărare, singurul care a avut intenţia de a cumpăra fiind Lăutaru Parulea însă, întrucât nu ar fi avut banii necesari, i-ar fi împrumutat de la pârâtul Rada Tudor şi i-ar fi dat cu titlul de preţ şi nu împrumut reclamantei, singurul motiv pentru care cel de-al doilea pârât figura ca şi cumpărător în chitanţa iniţială fiind acela de a i se constitui o garanţie pentru împrumutul dat primului pârât.

Din observarea modului de redactare a celor două înscrisuri, instanţa a reţinut că părţile care le-au încheiat şi-au asumat calităţile de vânzător, respectiv cumpărător, de asemenea şi obiectul promisiunilor fiind acela de a vinde.

Aşa cum  a rezultat din aceste înscrisuri, preţul vânzării a fost de 5.200 euro, stipulat expres în cea de-a doua chitanţă, iar în prima aceeaşi sumă a fost menţionată în cadrul clauzei inserate la final, prin care reclamanta se obliga să o restituie ca fiind primită în avans.

În acelaşi sens, din răspunsul la interogatoriul ţinut (fila 84), reclamanta a recunoscut că în luna ianuarie 2013 a negociat cu pârâtul Lăutaru Parulea vânzarea imobilului din ........... pentru preţul convenit de 5.200 euro.

Pe de altă parte, aceeaşi reclamantă a arătat că a primit doar 4000 euro împrumut, cu o dobândă de 2600 euro, şi că a dat casa împrumut până face rost de bani, urmând să restituie 5200 euro. Totodată, reclamanta a recunoscut că ....... a achitat această sumă pentru pârâtul ........ iar pentru garantarea restituirii sumei de către pârât s-a încheiat chitanţa de vânzare dintre reclamantă şi ..........., în data de ...........

La interogatoriu, reclamanta a mai arătat că a dat casa împrumut iar când a făcut rost de bani a aflat că un vecin a cumpărat-o de la .............

În acest sens, reclamanta a recunoscut că pârâtul .......... a intrat în posesia casei încă de la data încheierii primei chitanţe, ....... şi că s-a înregistrat cu aceasta la Primăria ....... pentru plata taxelor şi impozitelor, precum şi că a încasat suma de 5.200 euro menţionată în cea de-a doua chitanţă încă din data de ........., însă nu ca preţ de vânzare a imobilului ci ca împrumut.

Prin răspunsurile la interogatoriul ţinut de reclamantă (fila 86), pârâtul ........... a negat încheierea unui contract de împrumut cu aceasta în data de .........., arătând în schimb că a fost cu pârâtul ........... să cumpere această casă de la reclamantă, arătând că a fost vorba de încheierea tranzacţiei de vânzare cumpărare, şi nu de împrumut.

În ceea ce priveşte interogatoriul încuviinţat a fi ţinut pârâtului .........., instanţa a reţinut că acesta a lipsit nejustificat la termenul la care a fost citat pentru administrarea probei, înscrisurile medicale depuse de apărător la următorul termen de judecată fiind anterioare sau ulterioare acestui moment, astfel încât, având în vedere invocarea dispoziţiilor art. 358 C.p.civ., împrejurarea va fi socotită ca un început de dovadă în folosul reclamantei.

Martorul ......., care a redactat înscrisul din ........., a declarat că reclamanta ar fi împrumutat de la pârâtul .......... suma de 4000 euro cu o dobândă de 10% iar casa ar fi fost dată ca o garanţie că s-ar restitui banii, însă conţinutul înscrisului a fost cel reieşit din discuţiile ce au avut loc între ei cu privire la ce să treacă în înscris, cu toate că discuţiile au fost în legătură cu împrumutarea sumei, în chitanţă a scris altceva aşa cum au fost de acord părţile. De asemenea, a relatat că reclamanta s-a exprimat şi că va vinde casa dacă nu reuşeşte să facă rost de bani. Martorul a relatat că pârâtul .......... i-ar fi cerut să treacă la rubrica "cumpărător" pe o persoană numită .......... despre care a susţinut că nu s-ar fi aflat la acel moment prezentă, cu toate că nu mai reţine cine a semnat ca martor alături de dânsul, neputând explica motivul pentru care nu a fost trecut în act ca parte pârâtul ......... care venise cu reclamanta pentru a-l încheia, ci o altă persoană ce nu o recunoştea să fie de faţă iar cel prezent a semnat ca martor alături de el.

Martorul .........., rudă cu reclamanta în grad neprohibit, a relatat în legătură cu o discuţie la care ar fi asistat în curtea reclamantei între aceasta şi pârâtul .......... în legătură cu un împrumut pe care acesta i l-ar fi dat şi întrucât nu a fost restituit cel din urmă ar fi luat casa şi ar fi vândut-o mai departe. Martorul însă nu a putut preciza când s-ar fi încheiat chitanţa între părţi şi nici nu a văzut efectiv vreo sumă dată, nici ulterior nu a mai auzit ce sume s-au dat între părţi.

Pe de altă parte, martorul ........ a declarat că a mers în calitate de şofer, la solicitarea pârâtul ........., în com. Lipovu unde dorea să cumpere o casă, împreună fiind şi cu celălalt pârât recunoscut în sală dar al cărui prenume îl ştia ........., iar din discuţiile celor doi a aflat că pârâtul ........ a împrumutat de la celălalt suma de 5000 euro. Martorul a arătat că ambii pârâţi au fost cu reclamanta împreună la primărie pentru a încheia înscrisul şi că, pe drum  la întoarcere, a auzit că au cumpărat casa, .......... luând împrumut de la cel de-al doilea pârât banii ce trebuiau restituiţi în trei luni de zile, urmând ca ulterior să revină şi să facă actele, acesta fiind motivul pentru care în prima chitanţă a fost trecut pârâtul ......... iar în cea de-a doua, încheiată tot la primărie, a fost trecut pârâtul .......... Martorul a declarat că nu a auzit în discuţiile între cei doi că urmau să o împrumute cu bani pe proprietara casei.

Martorul ............, din ..........., a declarat că în anul 2013, după sărbătorile de iarnă, s-a întâlnit la sediul Primăriei cu pârâtul ......... care venise împreună cu mai multe persoane să cumpere o casă, fiind împreună cu un băiat pe care a auzit că îl strigă ......... şi vânzătoarea, o persoană  pe nume ........., tot din localitate. A arătat a întrebat şi a aflat că preţul casei a fost de 5000 euro. Martorul a mai relatat că nu a auzit ca între ............. să fi existat vreun împrumut cu bani.

Instanţa a reţinut că între reclamantă şi pârâtul ........... a mai existat un litigiu ce a făcut obiectul dosarului nr. ..........., soluţionat prin sentinţa civilă nr. .........., definitivă prin respingerea apelului, ce a avut ca obiect nulitatea absolută  a convenţiei intitulată chitanţă încheiată de mână la data de .......... , fiind fondată pe o cauză ilicită şi încheiată în frauda legii , pe de o parte, iar pe de altă parte, natura juridică a convenţiei nu a fost una specifică vânzării imobilului ci una de împrumut, fiind astfel incident motivul de nulitate legat de eroarea obstacol cu privire la natura juridică a convenţiei încheiate.

În considerentele acelei hotărâri, instanţa a reţinut că între reclamanta ....... şi pârâtul ...... s-a încheiat la data de ......... o convenţie intitulată "Chitanţă de mână", prin care reclamanta ....... a promis vânzarea imobilului compus dintr-o casă şi terenul aferent paratului ..........  în schimbul sumei de 5.200 Euro.

Prin cererea formulată în respectivul litigiu, reclamanta a invocat două cauze de nulitate absolută a acestei convenţii, şi anume: cauza ilicită determinată de frauda la lege şi cauza de nulitate absolută determinată de eroarea obstacol, în sensul că  reclamanta a avut reprezentarea încheierii unui contract de  împrumut şi nu unui antecontract de vânzare-cumpărare.

În urma administrării probatoriului încuviinţat, prima instanţă a concluzionat că la încheierea celei de-a  două chitanţe (..............), voinţa  reclamantei  a fost una clară, şi anume intenţia de a vinde imobilul.

În acest sens, vor fi avute în vedere dispoziţiile art. 431 alin. 2 C.p.civ., oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

În ceea ce priveşte primul înscris, instanţa a constatat că există contradicţii evidente între declaraţiile martorului ............. audiat în cele două cauze, în sensul că în primul dosar a susţinut că pârâtul ............ acordase un împrumut fiului sau fratelui reclamantei, nu acesteia, cea din urmă promiţând vânzarea imobilului pentru restituirea aceluiaşi împrumut şi că, la încheierea primului antecontract cel care discuta şi negocia cu reclamanta era .......... şi u .........., cu toate că în cauza de faţă a declarat că pârâtul .......... i-ar fi cerut să treacă la rubrica "cumpărător" pe o persoană numită ............. despre care a susţinut că nu s-ar fi aflat la acel moment prezentă.

În acelaşi sens, s-a reţinut că în prima cauză a mai fost audiat un martor – ........... ce a declarat că pârâtul ........... ar fi împrumutat o sumă de bani fiului reclamantei şi nu acesteia şi că cea din urmă ar fi vândut casa până la momentul când va strânge banii să-i restituie pârâtului.

Prin urmare, având în vedere probatoriul administrat dar şi efectele pronunţării hotărârii judecătoreşti anterioare, instanţa a reţinut că în prezenta cauză nu s-a făcut dovada că antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate de reclamantă cu cei doi pârâţi ar fi avut un caracter simulat, în sensul că voinţa acestora ar fi fost de acordare a unui împrumut către reclamantă, deghizat sub forma unor promisiuni de vânzare-cumpărare. Sub acest aspect, este de remarcat că actul secret a cărui eficienţă se urmăreşte a fi obţinută prin declararea acţiunii în simulaţie trebuie să privească aceleaşi părţi ca ale actului în care este deghizat, respectiv ca efectele juridice ale actului ascuns să se producă faţă de reclamanta care invocă împrejurarea primirii unui împrumut, împrejurare însă care nu a fost dovedită.

Dimpotrivă, din probatoriul administrat a rezultat voinţa reală a pârâtului ........... de a dobândi imobilul ce a făcut obiectul înscrisurilor sub semnătură privată, acestea fiind încheiate în modalitatea expusă ca urmare a unei convenţii de împrumut dintre cei doi pârâţi, urmată de intrarea pârâtului ............. în posesia bunurilor încă de la data încheierii primei chitanţe şi înregistrarea în evidenţele autorităţii locale pentru plata taxelor şi impozitelor.

Prin urmare, instanţa a reţinut că nu se pot aplica dispoziţiile invocate de reclamantă – art. 1266 alin. 1 C.civ. ce se referă la interpretarea contractelor după voinţa concordantă a părţilor, în speţă voinţa pârâtului fiind neechivocă în sensul de a cumpăra imobilul, aşa cum rezultă din probatoriul analizat anterior.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate în cauză, instanţa a reţinut că la dosar pârâtul .......... prin apărător ales a depus chitanţa onorariului de avocat în sumă de 4800 lei, pe care a solicitat-o cu acest titlu.

În drept, instanţa a reţinut că potrivit art. 453 alin. 1 C.p.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Potrivit art. 451 C.p.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.

În speţă, având în vedere valoarea obiectului cauzei, complexitatea şi circumstanţele acesteia, apreciind disproporţionat cuantumul total al onorariului menţionat în chitanţa depusă la dosar, în temeiul dispoziţiilor legale amintite instanţa a obligat reclamanta la 2400 lei cheltuieli de judecată către pârâtul .............

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta  ..........., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Arată că la data de ........., prin actul sub semnătură privata intitulat „Chitanţa de mână” reclamanta a promis că vinde o casa de locuit din ........., având ca vecini ..........., sub condiţia ca până la data de ..........., data la care va avea loc vânzarea, reclamanta sa restituie suma de 5200 Euro.

Acest act sub semnătură privata s-a încheiat în prezenţa martorilor ......., intimat-pârât în cauza de faţă şi respectiv ............, fără a fi semnat de către  reclamantă.

 Reclamanta  arată  că în conţinutul actului s-a menţionat expres ca „aceasta casa nu se poate înstrăina pana la data de ........., data la care reclamanta se obligă să restituie  suma de 5200 Euro primită în avans”. În realitate, nu s-a trecut niciun preţ, în situaţia în care era vorba de vânzarea-imobilului, folosindu-se cuvântul "avans".

Aşa cum s-a reţinut şi în cauza ........, în speţă este vorba de un împrumut de bani, către apelantă prin familia sa, intimatului .............

Motivul determinant al încheierii actului juridic se poate referi fie la însuşirile unei prestaţii, fie la calităţile unei persoane. El se caracterizează prin aceea că este concret şi variabil de la o categorie alta de acte juridice civile şi chiar în cadrul aceleiaşi categorii de acte juridice.

Reclamanta apreciază  că în cauza de faţă avem de-a face cu un împrumut de bani, iar în considerarea oferirii unei garanţii împrumutătorului, a încheiat o primă chitanţă la data de ............, sub antecontract de vânzare-cumpărare, pentru a garanta suma împrumută.

Reclamanta  arată că pârâtul ........ nu ar fi împrumutat de la intimatul .......... suma de 5200 Euro oferindu-i în schimb imobilul  dobândit la data  de .......... de la reclamantă.

Deşi în speţă, actul sub semnătură privată nu este un veritabil act autentic prin  care să opereze transferul  dreptului de proprietate, apreciază că în cauză au fost încălcate  normele de drept material referitoare la înstrăinarea imobilelor.

Potrivit art. 1239 alin. (1) C.civ., „contractul este valabil chiar atunci când cauza nu este  expres prevăzută", iar alin. (2) al aceluiași articol dispune că „existenţa unei cauze valabile se prezumă  până la la proba contrară".

Ulterior, la data dc ......... se încheie înscrisul contestat, intitulat Chitanţa de mână, cu  pârâtul ..........., fără ca acest înscris să conţină noţiunea de  vânzare a imobilului în  discuţie, imobil care să fie determinat sau determinabil, act care nu reprezintă un act legal de vânzare cumpărare, ci un veritabil contract de împrumut, corelându-se  această afirmaţia cu sintagma „avans” din primul act.

Aşadar prin acest act, s-a materializat în scris o așa-zisa convenţie de vânzare iar la rubrica  preţ a fost menționată suma de 5200 euro, deşi reclamanta nu primise acești bani ca preţ al casei  sale, ci împrumutase 4000 de Euro.

Suma de 5200 Euro era consecința faptului ca până  la acea data reclamanta achitase pârâtului 1200 de Euro din aceasta dobânda, astfel încât acesta mai solicita 5200 Euro - 4000  Euro împrumutul si 1200 Euro dobanda restantă.

Aceasta concluzie reiese şi din clauza inserata la sfârşitul actului, prin care părţile stabileau restituirea împrumutului pana la data de .........., clauza care in adevăratul  sens este de fapt specifica contractelor de împrumut.

Potrivit art. 1266 alin. (1) noul Cod Civil, dacă între voinţa internă reală şi declaraţia  de voinţă a părţilor contractante există neconcordanţă, are prioritate întotdeauna voinţa adică în noua formulare „voinţa concordantă” - cea care se regăseşte în actul secret.

Consecinţa încheierii acestui act contestat a fost aceea ca din cauza dobânzii împovărătoare impuse de pârât, reclamanta nu a putut restitui împrumutul solicitat de către acesta, iar pârâtul i-a luat casa cu de la sine putere, împotriva oricărei atitudini de buna credință, pe care a înstrăinat-o, fără a fi de drept proprietar, unei alte persoane la data de .........

În motivarea hotărârii instanţa de fond în esenţă a reţinut că ,,Potrivit înscrisului CHITANŢA încheiată la ........, reclamanta Ioniţă luliana a arătat că vinde una casă de locuit situată ........., cu vecinătăţile indicate în acest înscris. De asemenea, a arătat că vinde terenul aferent acestei case.

S-a menţionat că, cumpărător este .......... iar chitanţa s-a încheiat în prezenţa martorilor .............

In chitanţa respectivă s-a menţionat Nota că această casă nu se poate înstrăina până pe data de 20 aprilie 2013, dată la care reclamanta ........ se obligă restituie suma de 5.200 euro primită în avans ”.

Deşi se precizează fără echivoc faptul că în cauză este vorba de un avans şi nu de un imobilului în discuţie, instanţa de fond a nesocotit voinţa reală a părţilor preferând declaraţiile neadevărate ale intimaţilor şi ale martorilor propuşi de către aceştia, care nu corespund adevărului”.

Reclamanta arată că instanţa de fond a înlăturat depoziţia singurului martor propus de aceasta, în speţă ..........., persoana care a scris actul sub semnătură privată şi care a declarant foarte clar că în cauză este vorba de „un împrumut de bani."

Martorul  intimaţilor care a avut calitatea de şofer a declarant că „el nu a fost prezent la sediul Primăriei unde s-a încheiat chitanţa de mână, însă ştie de la intimaţii pârâţi”.

Apreciază că o asemenea declaraţie nu poate fi primită şi nu poate să demonstreze niciodată voinţa părţilor. Acest martor, propus de către paraţi a relatat discuţiile din autoturismul cu care s-au deplasat şi nu negocierea tranzacţiei în esenţa ei, însă instanţa de fond a apreciat că această declaraţie este una elocventă şi a dat eficienţă maximă în soluționarea dosarului.

Reclamanta  arată că  simulaţia este reglementată prin dispoziţiile art. 1289 şi urm. C.civ., ca excepţie  de la opozabilitatea actului juridic faţă de terţi.

Prin simulaţie se înţelege astfel operaţiunea juridică în cadrul căreia printr-un act  juridic public, dar aparent, denumit şi simulat, se creează o altă situaţie juridică decât cea printr-un act juridic ascuns, secret dar adevărat, denumit impropriu şi contraînscris.

Pentru a fi în prezenţa simulaţiei, este necesar ca actul juridic ascuns să se încheie concomitent sau înainte de încheierea actului public, simulat. Sancţiunea cu caracter general în materie de  simulaţie constă în inopozabilitatea faţă de terţii de bună credinţă a situaţiei juridice create prin actul secret precum şi, dacă este cazul, înlăturarea simulaţiei pe calea acţiunii în simulaţie.

Astfel, acţiunea în simulaţie este acea acţiune în justiţie prin care se urmăreşte a caracterului mincinos al contractului public şi existenţa unui alt contract, cel secret, care corespunde voinţei reale a părţilor, iar atunci când partea care exercită acţiunea pretinde că  simulaţia are  un caracter ilicit, art. 1292 teza a 11-a C.civ. îi permite să facă dovada simulaţiei cu orice mijloc de probă.

Efectul admiterii unei acţiuni în simulaţiei constă în înlăturarea efectelor contractului public, singurul contract eficient rămânând cel secret, în măsura în care îndeplineşte condiţiile de valabilitate.

Reclamanta apreciază că nu a avut în vedere faptul că, deşi este vorba de două înscrisuri sub semnătură privată, acestea au fost încheiate cu privire la acelaşi imobil, cu cei doi intimaţi, între cele două acte, fiind asfel o legătură necontestată de către părţi, cu atât mai mult cu cât fiecare pârât ce nu figura ca parte în actul juridic a fost menţionat ca martor.

Reclamanta arată că  cei doi pârâţi au încercat să pună mână pe imobilul reclamantei prin actele  simulate intitulate "chitanţa", care de altfel au ascuns un împrumut de bani.

Actele sub semnătură privată nu au fost semnate de către reclamanta şi înţelege să se însrie în fals împotriva semnăturii la rubrica vânzător de pe ambele înscrisuri, solicitând totodată o expertiză grafică.

Solicită proba cu martorii - .............., ambii domiciliaţi în jud Dolj, interogatoriu intimatului ..........., înscrisuri, şi expertiza grafica pentru a demonstra ca nu a semnat chitanţele simulate.

Pârâtul .............. a  formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei ca legală şi temeinică.

Consideră că hotărârea instanţei de fond este temeinică şi legală iar susţinerile apelantei reclamant sunt neîntemeiate întrucât, starea de fapt pe care aceasta o prezintă în cuprinsul cererii de apel este neadevărată.

Astfel, ca urmare a faptului că apelanta reclamanta dorea să vândă imobilul situat în ............, la începutul lunii ianuarie 2013 intimatul pârât ............... a venit la intimat şi i-a solicitat să-l împrumute cu suma de 5.200 euro întrucât negociase cu apelanta şi convenise cu aceasta să cumpere imobilul anterior menţionat şi nu avea suma necesară achiziţionării acestui imobil.

Prin urmare, arată că a fost de acord să-l împrumute pe ......... cu suma de 5.200 euro necesară cumpărării imobilului de la apelantă şi a convenit cu acesta să-i restituie această sumă, fără nicio dobândă, până la data de 20.04.2013 si i-a achitat apelantei această sumă în locul intimatului pârât Lăutaru cu titlu de preţ de vânzare al imobilului.

Pentru garantarea sumei împrumutate de pârâtul ....... intimatului pârât ............, ce a constituit preţul achitat apelantei, la data de ............. s-a încheiat un act sub semnătură privată intitulat - Chitanţă, prin care apelanta s-a obligat să-i vândă pârâtului ........... imobilul la preţul de 5.200 Euro, cu condiţia ca pârâtul .......... să nu înstrăineze imobilul până la data de 20.04.2013.

Acesta este singurul împrumut care însă, s-a făcut între pârâtul ......... si pârâtul ......., apelantei nefiindu-i împrumutată nicio sumă de bani nici de pârâtul ...... si nici de către ........ aşa cum susţine în mod fals apelanta.

De altfel, în chitanţa din data de ........ s-a stipulat în mod expres că până la data de ........., apelanta va restitui avansul către intimat, această clauză reprezentând în fapt o garantare a împrumutului fără dobândă acordat de pârâtul ....... lui ..........

Apelanta reclamanta încearcă să susţină că de fapt, preţul vânzării achitat de pârâtul ...........  în locul intimatului pârât .......... ar fi reprezentat un împrumut acordat acesteia, deşi în calitate aceste afirmaţii sunt neadevărate şi nedovedite aşa cum s-a dovedit şi din probele administrate la instanţa de fond, motivele de apel invocate de apelantă fiind nefondate.

Prin urmare, chitanţa din data de .......... a avut ca unic scop vânzarea imobilului către intimatul pârât ........ dar şi garantarea pârâtului ........ că ....... îi va restitui suma de 5.200 Euro pe care i-a împrumutat-o dar i-a fost înmânată apelantei reclamante ......... ca preţ de vânzare al imobilului întrucât, în acest fel, pârâtul .......... avea garanţia că îşi va primi înapoi banii împrumutaţi intimatului pârât ...........

De asemenea, aşa cum a reieşit şi din probele administrate la instanţa de fond, inclusiv din răspunsul la interogatoriu luat apelantei de intimatul pârât .........., încă de la data care s-a încheiat convenţia din data de ........, imobilul a intrat în posesia lui ........ care era cumpărătorul imobilului, acesta fiind si motivul pentru care a fost menţionat ca martor în chitanţa de mână din data de ........., iar apelanta a încasat preţul vânzării de la ........ din banii împrumutaţi de pârâtul ......... acestuia, cu unicul scop de a cumpăra imobilul.

Ulterior, spre sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai 2013, ....... i-a restituit suma împrumutată iar între apelanta reclamantă şi intimatul pârât ......... s-a încheiat la data de ........... o altă chitanţă de mână prin care aceasta îi vindea direct acestuia imobilul pentru care încasase deja preţul de vânzare de 5.200 Euro încă din data de ......., urmând ca ulterior aceştia să încheie şi actele în formă autentică, nefiind vorba de un contract de împrumut simulat, întrucât nu apelanta a fost cea care a primit împrumutul ci ........., suma împrumutată de acesta mine fiind remisă apelantei ca preţ al vânzării.

Arată că apelanta reclamantă în mod intenţionat omite să amintească în cuprinsul motivelor de apel de faptul că între .......... şi apelanta-reclamantă ........... a mai existat un litigiu anterior ce a făcut obiectul Dos. nr. ........ al Judecătoriei Segarcea prin care apelanta a solicitat anularea convenţiei din data .........., litigiu în care  pârâtul a  avut calitatea de martor.

Practic, asupra cererii privind anularea convenţiei din data de ....... instanţa deja s-a pronunţat în litigiul anterior reţinându-se intenţia apelantei reclamante de a vinde imobilul către .......... iar în aceste condiţii este indubitabil că prin hotărârea judecătorească definitivă convenţia din ....... a fost calificată drept o promisiune bilaterală de vânzare- cumpărare, situaţie faţă de care ceea ce s-a statuat în primul litigiu prin hotărârea judecătorească definitivă a intrat în puterea lucrului judecat, chiar dacă pârâtul nu a fost parte în primul litigiu.

 Soluţia instganţei de fond este temeinică şi legală, întrucât faţă de împrejurarea că anterior s-a stabilit cu putere de lucru judecat că între părţi s-a încheiat o promisiune de vânzare şi nu un contract de împrumut, este cert că susţinerile apelantei reclamante sunt nefondate.

În ceea ce priveşte motivul de apel  invocat  de apelanta-reclamantă privind faptul că nu ar fi semnat niciunul dintre cele două înscrisuri,  arată că că până la acest moment, deşi apelanta-reclamantă a mai solicitat anularea celor două chitanţe într-un alt litigiu cu ......... nu a menţionat niciodată că nu ar fi semnat aceste chitanţe.

Din contră, atât din răspunsurile la interogatoriu din faza de fond precum şi răspunsul la interogatoriu din din Dosarul nr. ........... apelanta reclamanta a recunoscut că a semnat actele şi a încasat preţul vânzării, aspecte confirmate inclusiv de martorii apelantei reclamante situaţie  faţă de care este cert că cele menţionate în apel in sensul că nu ar fi semnat cele doua chitanţe adevărate.

Prin  urmare, este cert că şi aceste critici ale apelantei reclamante sunt nefondate în condiţiile în care instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia pe un probatoriu complex, din cuprinsul mită indubitabil că intenţia părţilor a fost aceea de a încheia o promisiune de vânzare- cumpărare şi nu un contract de împrumut.

Pârâtul ........... a formulat întâmpinare, prin care  solicită  respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei apelate.

Consideră că soluţia instanţei de fond este temeinică şi legală întrucât la pronunţarea sa, instanţa a avut în vedere toate elementele de fapt şi de drept ale cauzei deduse judecăţii.

Referitor la motivele de apel invocate de apelanta reclamantă, consideră că acestea sunt simple afirmaţii fără niciun suport probator, neconstituind critici pertinente cu privire la sentinţa dată, apelul fiind nefondat.

Astfel, în ceea ce priveşte partea introductivă a apelului se poate observa că apelanta reclamantă a reluat în tot, până la pagina 3 paragraful 5 din cererea de apel susţinerile din cererea chemare în judecată, fără a aduce vreo critică pertinentă hotărârii instanţei de fond.

În acest sens, prin susţinerile sale, apelanta reclamantă încearcă în mod voit să denatureze realitatea raporturilor juridice dintre părţi făcând afirmaţii nesusţinute de niciuna dintre probele administrate în faţa instanţei de fond.

În realitate, singurul împrumut care a existat între părţi îl reprezintă împrumutul pe care pârâtul l-a primit de la intimatul pârât Rada Tudor în vederea cumpărării imobilului proprietatea reclamantei.

Aşa cum a dovedit prin probatoriile administrate, urmare a faptului că reclamanta dorea să vândă imobilul situat în .............., localitate din care pârâtul sunt originar, la începutul lunii ianuarie 2013 a negociat cu aceasta şi a căzut de acord să cumpere imobilul anterior menţionat la preţul de 5.200 Euro.

Faţă de împrejurarea că la acel moment nu deţinea sumele de bani necesare achitării preţului şi întrucât apelanta reclamantă se grăbea, a împrumutat de la numitul ......... suma de 5.200 Euro pe care urma să i-o restitui acestuia, fără nicio dobândă, până la data de ......... iar numitul .......... a achitat preţul vânzării în locul pârâtului.

Acesta este singurul împrumut care s-a făcut între mine şi intimatul pârât ............, apelantei reclamante nefiindu-i împrumutată nicio sumă de bani, asa cum susţine aceasta.

De altfel, pentru garantarea sumei împrumutate de mine de ia .........., ce a constituit preţul achitat apelantei reclamante, la data de ............ s-a încheiat un act sub semnătură privată titulat - Chitanţă, prin care apelanta reclamantă s-a obligat să-i vândă lui ............ imobilul preţul de 5.200 Euro cu condiţia ca acesta să nu înstrăineze imobilul până la data de ............

În cuprinsul acestui înscris s-a menţionat că până la data de .............., reclamanta va restitui avansul către ..........., această clauză reprezentând în fapt o veritabilă ipotecă imobiliară pentru garanţia împrumutului fără dobândă primit de pârât de la ...........

Se observă că apelanta reclamanta încearcă să susţină că de fapt preţul vânzării achitat de ada ........ în locul pârâtului ar fi reprezentat un împrumut acordat acesteia, aceste afirmaţii fiind neadevărate şi nedovedite aşa cum s-a stabilit şi în primul litigiu, această chestiune intrând în puterea de lucru judecat.

Chitanţa din data de ............ a avut ca scop garantarea intimatului pârât - împrumutătorul .......... că pârâtul îi va restitui suma de 5.200 Euro pe care acesta i-a împrumutat-o pârâtului ............ pentru cumpărarea imobilului dar i-a înmânat-o apelantei reclamante ca preţ de vânzare al imobilului iar în acest fel, împrumutătorul .......... avea garanţia că îşi va primi înapoi banii împrumutaţi către pârât, scopul acestei chitanţe fiind acela de garanta pe pârât că îşi va primi banii de la pârât pentru că în fapt imobilul s-a transmis către pârât şi nu către .......... asa cum s-a stabilit si în litigiul anterior, această chestiune intrând în puterea de lucru judecat, conform Sentinţei civile nr. ......... a Judecătoriei Segarcea pronunţată în Dos. nr. ......., rămasă definitivă prin Decizia nr. ........ ...... pronunţată de Tribunalul Dolj.

În ceea ce priveşte criticile apelantei reclamante privind faptul că instanţa a înlăturat depoziţia martorului ........., instanţa a avut în vedere contradicţiile flagrante între declaraţiile pe care acest martor le-a dat în faţa instanței de fond comparativ cu cele relatate în instanţei în primul litigiu dintre părţi în care acest martor nu a putut preciza în mod clar reclamanta a primit vreo sumă de bani împrumut, acesta menţionând doar că a auzit despre fratele acesteia că ar fi împrumutat anumite sume de bani.

Instanţa a înlăturat în mod corect depoziţia acestui martor întrucât, fiind audiat în faţa ei nu-şi mai aminteşte care au fost părţile prezente la încheierea tranzacţiei,întrebat fiind dacă .......... a fost de faţă acesta a negat deşi în prima declaraţie din primul litigiu a arătat că şi ........ a fost de faţă, fapt ce dovedeşte că martorul nu a răspuns în mod obiectiv la întrebările instanţei.

De altfel, este de remarcat că deşi apelanta reclamantă a susţinut şi susţine pe de o parte că  a încheiat cele două convenţii cu subsemnatul, în ultimul motiv de apel susţine că nu a semnat unul din cele două înscrisuri, şi înţelege să se înscrie în fals solicitând o expertiză grafică, ceea dovedeşte caracterul oscilant şi încercarea de a induce în eroare instanţa de judecată.

Nu în ultimul rând, este de remarcat că apelanta reclamantă nu a adus nicio critică hotărârii în ceea ce priveşte faptul că instanţa a reţinut împrejurarea raportat la primul litigiu în care instanţa a reţinut în mod definitiv că la încheierea celei de-a doua chitanţe (........), voinţa apelantei reclamante a fost una clară, şi anume intenţia de a vinde imobilul.

Practic apelanta reclamantă nu a criticat în niciun fel faptul că instanţa a apreciat că aspect a intrat în puterea de lucru judecat, fapt ce nu mai poate fi contrazis de o altă hotărâre judecătorească, această chestiune fiind deja dezlegată între părţi.

Sub acest aspect, solicită instanţei de apel să aibă în vedere faptul că susţinerile apelantei reclamante privind plata unei dobânzi mascate au făcut deja obiectul cenzurii instanţei de judecată în primul litigiu, stabilindu-se cu putere de lucru judecat faptul că nu se vorbi de aplicarea unei dobânzi câtă vreme voinţa reclamantei a fost mia clară, şi anume ia de a vinde imobilul...

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Criticile apelantei se referă, în esenţă, la greşita evaluare şi apreciere a probelor de către prima instanţă de fond şi la greşita calificare juridică a situaţiei de fapt care rezultă din probatoriul administrat.

La originea litigiului dintre părţi au stat două înţelegeri consemnate în două înscrisuri sub semnătură privată, una la data de ........., prin care apelanta-reclamantă ............ s-a angajat să îi vândă pârâtului .......... casa de locuit situată în .......... şi terenul aferent acestei case şi alta la data de .........., prin care apelanta-reclamantă s-a angajat să îi vândă aceeaşi casă de locuit împreună cu terenul pârâtului .................

Apelanta susţine că ambele acte juridice sunt simulate şi că înţelegerea reală dintre părţi a avut ca obiect împrumutul cu dobândă cămătărească.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea înscris sub semnătură privată, acesta a mai făcut obiectul analizei într-o altă cauză, respectiv în dosarul nr. .......... înregistrat pe rolul Judecătoriei Segarcea, în care apelanta ............ a solicitat să se constate nulitatea absolută  a convenţiei, fiind fondată pe o cauză ilicită şi încheiată în frauda legii, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că natura juridică a convenţiei nu a fost una specifică vânzării imobilului ci una de împrumut, fiind astfel incident motivul de nulitate legat de eroarea obstacol cu privire la natura juridică a convenţiei încheiate.

Prin sentinţa civilă nr. .........., Judecătoria Segarcea a găsit neîntemeiată acţiunea, iar în ceea ce priveşte cea de-a doua cauză a nulităţii, a reţinut că la încheierea chitanţei din data de ..........., voinţa reclamantei de a-i vinde imobilul lui ......... a fost clară.

În final, instanţa a oferit şi o motivare subsidiară, arătând că "chiar dacă s-ar considera că reclamanta nu a dorit să-şi înstrăineze imobilul, din declaraţia martorului .......... (fila 61) prezent la încheierea antecontractului reiese că reclamanta a înţeles că promisiunea vânzării este supusă unei condiţii suspensive, şi anume restituirea împrumutului într-un termen de 1 an, condiţie ce în final nu s-a îndeplinit, astfel că efectele sunt aceleaşi şi anume dobândirea de către pârât a unui drept de creanţă împotriva reclamantei.

Împrejurarea că voinţa reală a părţilor contractante a fost aceea de a se încheia un antecontract supus unei condiţii suspensive şi anume de restituirea sumei primite în avans, şi nu încheierea unui contract de împrumut, pune problema intentării unei acţiuni în simulaţie, prin care să se demonstreze caracterul simulat al operaţiei, spre a face să se aplice singurul contract ce corespunde voinţei reale a părţilor cu care însă instanţa nu a fost sesizată.", a mai arătat judecătoria.

Prin decizia civilă nr. .........., Tribunalul a tranşat definitiv litigiul dintre părţi, confirmând concluziile la care a ajuns prima instanţă de fond prin sentinţa civilă nr. ............

Astfel, Tribunalul a reţinut că reclamanta a invocat în motivarea în fapt a cererii introductive că acordul de voinţă materializat în înscrisul sub semnătură privată denumit „chitanţă de mână” încheiat la data de ............. ascunde un împrumut cămătăresc pe care nu l-a putut achita, dar că niciunul dintre mijloacele de probă administrate în cauză nu dovedesc aceste aspecte.

Se mai arată că, în acord cu prima instanţă, instanţa de apel apreciază că probele administrate susţin încheierea unei convenţii de vânzare cumpărare având ca obiect imobilul construcţie cu destinaţie de locuinţă şi terenul aferent situat în ............. Astfel, potrivit recunoaşterii provocate a reclamantei, obţinute cu ocazia administrării interogatoriului propus de pârât, părţile au negociat înstrăinarea prin vânzare a imobilului încă din luna ianuarie a anului 2013, dată de la care pârâtul a intrat în posesia acestuia.

Primirea preţului imobilului în cuantum de 5200 euro de către vânzătoare este confirmată de mărturisirea extrajudiciară a reclamantei consemnată în cuprinsul înscrisului, potrivit căreia preţul a fost achitat în întregime, probă care nu a fost combătută prin nicio altă probă administrată în cauză.

În sfârşit, instanţa de apel a înlăturat apărarea apelantei-reclamantei ………. potrivit căreia a avut reprezentarea încheierii unui contract de împrumut în condiţiile în care părţie convenţiei au fost identificate ca “vânzător” şi “cumpărător”, iar ………. a menţionat că a vândut o casă de locuit şi terenul intravilan aferent acestei locuinţe cu suma de 5200 euro. A fost stabilită validitatea antecontractului încheiat şi din perspectiva reprezentării naturii juridice a convenţiei.

Aşadar, din hotărârile judecătoreşti la care s-a făcut referire mai sus, rezultă că natura juridică a convenţiei materializate în înscrisul sub semnătură privată de la data de ……… a fost stabilită ca fiind aceea de promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, statuările în acest sens ale instanţelor intrând în puterea lucrului judecat.

În cauza de faţă, acţiunea are ca obiect juridic simulaţia, prin care reclamanta urmăreşte să demonstreze caracterul nereal al operaţiei (promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare imobile) redate în cuprinsul înscrisului sub semnătură privată din data de ………. şi caracterul real al unei alte convenţii încheiate de fapt între părţi, care este convenţia de împrumut.

Or, în litigiul anterior, s-a stabilit fără echivoc faptul că la data de ………, părţile au convenit să vândă şi să cumpere, iar nu să împrumute cu acordarea de garanţii, astfel că este inadmisibilă o nouă cercetare asupra voinţei reale pe care acestea au avut-o.

Reţinem că nu a existat un contraînscris în înţelesul de instrumentum probationis care să poată fi depus la dosar, în susţinerea tezei caracterului simulat al convenţiei de la ……….

 De asemenea, mai este de reţinut că dacă înţelegerea cu pârâtul ………. ar fi avut conţinutul juridic invocat de către reclamantă, atunci aceasta ar fi recurs încă de la început la acţiunea în simulaţie şi nu ar fi riscat să-şi risipească argumentele într-o acţiune în nulitate pentru cauză ilicită şi vicii de consimţământ.

Înscrisul sub semnătură privată de la data de ……….. a fost încheiat de către reclamantă cu pârâtul ………. şi a avut ca obiect promisiunea de vânzare-cumpărare a casei şi a terenului aferent, aceleaşi imobile care au făcut obiectul convenţiei de la data de ………...

Aşa cum rezultă din înscris, părţile au inserat interdicţia de vânzare a casei până la data de ………., data la care apelanta Ioniţă Iuliana se obliga să restituie suma de 5200 euro primită în avans.

Apelanta susţine că această menţiune dovedeşte caracterul simulat al convenţiei încheiate la data de …….. şi că adevărata voinţă a părţilor a fost aceea de a incheia un contract de împrumut.

Avand în vedere răspunsul reclamantei la interogatoriu la termenul din ……….., conform căruia în luna ianuarie 2013 a negociat cu ……… vânzarea imobilului din ………… pentru preţul de 5200 euro, că pârâtul ……….. a achitat această sumă în numele pârâtului ………, iar pentru garantarea restituirii sumei de către …….. lui ………., s-a încheiat chitanţa de la ………, rezultă cu evidenţă faptul că din punctul de vedere al apelantei-reclamante, convenţia de la data de ………… a fost tot una de înstrăinare prin vânzare a imobilului.

Împrumutul a existat între ……….., însă reclamanta s-a angajat faţă de aceştia la vanzare, iar nu la împrumut.

Nici substituirea promitentului cumpărător în cuprinsul actului sub semnătură privată de cel care i-a pus la dispoziţie suma plătită cu titlul de preţ al vânzării, respectiv de ………, nu dovedeşte simulaţia (sub forma actului deghizat, căci despre aceasta este vorba în cauză), fiind expresia unui raport juridic născut între cei doi pârâţi, fără legătură cu reclamanta.

De asemenea, faptul că se menţionează că suma de 5200 euro a fost primită "în avans", nu răstoarnă natura juridică de act de vânzare-cumpărare a convenţiei, părţile fiind libere să stabilească dacă preţul se achită integral într-o singură tranşă, sau cu plata unui avans. Mai degrabă noţiunea de "avans" poate fi corelată cu noţiunea de preţ care este specifică vânzării, decât cu cea de împrumut.

Aşa cum a fost redactat inscrisul de la data de ………., acesta apare mai degrabă ca atestând o promisiune de vânzare cu pact de răscumpărare, însă în niciun caz un împrumut de bani.

De altfel, cătă vreme cu privire la convenţia de la data de ………., s-a stabilit cu titlu definitiv că îmbracă caracteristicile unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare între apelanta ……. şi pârâtul ………. şi aceasta produce efecte juridice, demersul apelantei de a demonstra că înţelegerea de la data de ………. ascunde în realitate un împrumut între ea şi ……… (căci ……… nu figurează decât ca martor în înscris), este lipsit de finalitate practică.

Din perspectiva acestei convenţii, dacă a existat un împrumut, acesta a avut loc între pârâţi, iar reclamanta nu are calitatea de a interveni în raporturile dintre aceştia.

În sfârşit, reţinem că din nou apelanta-reclamantă a dat dovadă de inconsecvenţă, invocând în apel, prin cererea depusă la dosar, nulitatea convenţiilor de la …….. şi de la ……… pentru lipsa totală a consimţământului (s-a înscris în fals -tardiv, de altfel, -  în ceea ce priveşte semnătura de pe cele două înscrisuri), care a susţinut că nu îi aparţine.

Pentru considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 480 C.pr.civ, Tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat, iar în baza art. 453 C.pr.civ, urmează să o oblige pe apelantă la plata către intimatul ......... a sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel (onorariu de avocat redus), apreciind că suma de 4760 lei evidenţiată în chitanţa nr. ......... depusă la fila nr. 47 a dosarului este disproporţionat de mare faţă de activitatea avocatului în legătură cu apărarea din acest apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă ..........  împotriva sentinţei civile nr. ........, pronunţată de Judecătoria Segarcea, în dosarul nr. ........., în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi .........., ca nefondat.

Obligă apelanta să-i plătească intimatului .......... suma de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel (onorariu de avocat redus)

Cu recurs în termen de 30 de zile, recurs care se va depune la Tribunalul Dolj.

Pronunţată în şedinţa publică de la ..............

Domenii speta

Spete similare