Anulare act administrativ

Sentinţă civilă 737/2017 din 22.03.2017


Titlu: anulare act administrativ

Domeniu asociat: SalarizareDosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa Nr. 737/2017

Şedinţa publică de la 22 Martie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE

 Grefier

Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe reclamanta A.F.L. în contradictoriu cu pârâta D.S.P., având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au lipsit părţile, reclamanta fiind reprezentată de avocat C.D., pârâtă fiind reprezentată de avocat F.S.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin serviciul registratură pârâta a depus răspunsul solicitat de instanță.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat C.D., pentru reclamantă solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Avocat F.Z. pentru pârâtă solicită respingerea acţiunii conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, tribunalul constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, la data de …………./2016,  sub nr. ……… reclamanta A.F.L. în contradictoriu cu pârâta D.S.P. a formulat contestaţie împotriva dispoziţiei nr. ………. din ………./2016 prin care solicită:

1. Admiterea contestaţiei, anularea in totalitate a dispoziţiei nr. ……../2016, si pe cale de consecinţa:

a. admiterea contestaţiei formulate împotriva dispoziţiei nr…………/2016, in sensul anularii acestei decizii in totalitate;

b. Anularea in totalitate a dispoziţiei nr. ............./2016 (act subsecvent emis in baza dispoziţii nr. ………./2016).- având in vedere ca desfiinţarea actului principal (dispoziţiei nr. ………./2016) atrage si anularea actelor subsecvente emise in baza acestei decizii anulate.

2. Ca in baza art. 15 din Lg. 554/2004 sa dispuneţi suspendarea executării actelor administrative emise, respectiv a deciziei nr. …………… si a deciziei nr. …………../2016.

În motivarea contestaţiei arată că prin decizia nr. ……. din /2016 au fost revocate în totalitate dispoziţiile nr. ………./2015, ……………/2015 si……./2015, decizii prin care i-a fost menținut sporul de control financiar preventiv (SCFP).

Arată că în anul 2015 şi până în prezent , a deţinut viza de control financiar preventiv si la momentul acordării vizei, i-a fost acordat SCFP, in baza art. 13 alin. 7 din Lg. 84/2003, spor care i-a fost menţinut prin dispoziţiile sus menţionate, pana in anul 2016, când prin dispoziţia nr. 69/2016,  acest spor i-a fost înlăturat din grila de salarizare, cu efect retroactiv, înlăturând sporul acordat din ianuarie 2015 pana in iulie 2016.

In baza deciziei nr. …../2016 s-a emis decizia nr. …………/2016, prin care s-a dispus recuperarea „prejudiciului instituţiei" pe perioada noiembrie 2014- iulie 2016 rezultat ca urmare a înlăturării sporului, prejudiciu considerat a fi în sumă de ……….. lei.

Sporul (SCFP), de 25%. corespunzător vizei de control financiar preventiv, nu a fost înlăturat prin nici o lege, el a fost menţinut atât prin legea 84/2003 cat si prin Ordonanţele 43/2016 si 20/2016, aşa încât nefiind o baza legala pentru înlăturarea vizelor, nu exista nici temei legal pentru înlăturarea sporului aferent acestei vize.

Conform OMFP nr. 522/2003, SCFP se acorda in condiţiile cap. 2 si 3 din acest act normativ, condiţii pe care reclamantul arată că le îndeplineşte si care nu au fost modificate si care au fost îndeplinite când i-a fost acordat sporul, si pana in prezent.

Mai mult decât atât, acelaşi act normativ, in capitolul 2 lit. b, arata care sunt condiţiile in care se înlătură, se suspenda sau se schimba acordarea sporului, respectiv: „suspendarea, schimbarea sau destituirea din activitatea de exercitare a atribuţiilor de control financiar preventiv propriu se face prin act de decizie interna a conducătorului entităţii publice, cu acordul entităţii publice ierarhic superioare ".

Cum in cazul său nu exista nici o decizie anterioara de suspendare, schimbare sau destituire din activitatea de exercitare a atribuţiilor de control financiar, se poate trage concluzia ca acest spor nu l-a pierdut niciodată, si ca atare el nu poate fi înlăturat in mod arbitral.

Ordonatorul principal de credite a avizat pozitiv, acordarea acestui spor, si nu 1-a ridicat nici pana in prezent.

Având in vedere cele menţionate mai sus, consideră ca in mod nelegal DSP-Gorj i-a înlăturat din grila de salarizare SCFP - ul.

Menţionează ca pentru activitatea exercitata in anul 2015 si 2016, a fost apreciata, de către Ministerul Sănătății - Direcţia Generala Buget  si Contabilitate, cu calificativul „Foarte bine"m ( adresa nr. ……/2016 si adresa nr………/2015).

In ceea ce priveşte decizia nr. ……/2016, arată ca aceasta este o dispoziţie de imputare, emisa in baza dispoziţiei nr. …………/2016, prin care i se imputa suma de 3734 lei, pe perioada Noiembrie 2014 - Iulie 2016, privind imputarea SCfp considerat a fi acordat nelegal.

Apreciază de asemenea ca si aceasta dispoziţie este nelegala, cu atât mai mult cu cat dispoziţia nr. …………./2016 era contestata, si pe cale de consecinţa suma imputata nu era certa, lichida si exigibila.

Nelegalitatea deciziilor contestate poate fi apreciata si prin prisma deciziei nr. …….../2015, pronunţata de ICCJ in dosarul nr. ……………/2015. prin care ICCJ. in completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a statuat cu caracter obligatoriu ca: ,,plata efectiva a drepturilor salariate urmează a se efectua potrivit art. 2 din Lg. 285/2010, prin raportare la nivelul de salarizare in plata, pentru funcţia similara, respectiv prin raportare la drepturile salariate acordate unei persoane cu acelaşi grad profesional si aceeaşi transa de vechime in munca si in funcţie si care a trecut in aceste transe de vechime, ulterior intrării in vigoare a Lg. 285/2010" - decizie obligatorie potrivit art. 521 alin. 3 din NCPC.

Învederează instanţei, ca aceasta nelegalitate se regăseşte numai în Gorj, întrucât alte Direcţii de Sănătate Publice din tara respecta dispoziţiile legale acordând un SCFP de 25% angajaţilor încadrați pe aceeași poziţie ca a sa.

Arată ca anexează prezentei dispoziţia nr. …….../2015 emisa de DSP-Alba, prin care instanţa poate observa ca SCFP este acordat in cuantum de 25%.

In ceea ce priveşte suspendarea executării dispoziţiilor atacate, considerate ca sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Lg. 554/2004, privind prevenirea unei pagube iminenta si a cazului bine justificat, având in vedere afirmaţiile din prezenta contestaţie.

Fata de cele menţionate solicită admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulata.

In dovedirea celor menţionate înțelege sa se folosesc de proba cu interogatoriu si proba cu înscrisuri.

În dovedire depune la dosarul cauzei, Dispoziţia nr. …………../2016; Dispoziţia nr. ………./2016; Dispoziţia nr. ……………./2016, Dispoziţia nr. …………../2015; Dispoziţia nr. ………../2015; Dispoziţia nr. …………/2015.

La data de …………….. pârâta D.S.P. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care solicită ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie respinsă contestaţia şi reclamantei şi să se menţină dispoziţiile atacate din următoarele motive:

In urma controlului efectuat de către auditorii publici externi din cadrul Camerei de Conturi ……….. in perioada …………. - ……………….. asupra contului anual de execuţie asupra contului anual de execuţie al bugetului de stat pe anul 2015 la instituția pârâtă, s-a constatat că reclamantei i-a fost stabilit eronat sporul pentru exercitarea controlului financiar-preventiv în procent de  25% la salariul de baza, in loc de aplicarea a 4 clase de salarizare succesive suplimentare a salariului de baza deţinut.

Decizia contestata a fost emisa pentru executarea masurilor stabilite de Camera de Conturi Gorj, prin decizia nr……………../2016, înregistrata la nr………./2016.

Fata de cele de mai sus solicită respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

În susţinerea celor de mai sus, înţelege sa se folosească de proba cu înscrisuri si anexează în copie următoarele documente: Decizia Camerei de Conturi nr……../2016; Procesul-verbal de constatare al Camerei de Conturi . înregistrat la nr……./2016; Extras din Raportul financiar al Camerei de Conturi înregistrat la nr………../2016; tea cu calcularea sumelor încasate necuvenit de reclamanta.

Analizând înscrisurile existente la dosarul cauzei, în raport cu acţiunea formulată, tribunalul reţine următoarele:

Prin decizia nr………………../2016 emisă de către pârâta D.S.P. au fost revocate în totalitate dispoziţiile nr………./.2015, ……………./2015 şi ……………/2015, decizii prin care i-a fost menţinut sporul de control financiar preventiv .

De asemenea, în baza acestei decizii, a fost emisă decizia de imputare nr.80/20016 prin care s-a dispus recuperarea prejudiciului instituţiei pe perioada noiembrie 2014 – iulie 2016, rezultat ca urmare a înlăturării sporului, prejudiciu considerat ca fiind în sumă de 3474 lei.

Reclamanta a urmat procedura administrativă  în sensul că a contestat cele două decizii la organul emitent, iar prin dispoziţia nr…………/2016 a fost respinsă ca nefondată contestaţia reclamantei.

Din cuprinsul dispoziţiilor  contestate rezultă că acestea au fost emise ca urmare a  deciziei nr…./...2016 a Camerei de Conturi Gorj, înregistrată la nr. ………../2016, din care rezultă că nu au fost respectate prevederile legale privind acordarea sporului pentru exercitarea controlului financiar preventiv.

Reclamanta susţine că sporul de 25% corespunzător vizei de control financiar preventiv nu a  fost înlăturat prin nicio lege, mai mult ele au fost menţinute atât prin Legea 84/2003, cât şi prin Ordonanţele 43/2016 şi 20/2016, astfel încât pârâta nu a  avut o bază legală pentru înlăturarea acestui spor.

Apărările pârâtei au fost în sensul că deciziile contestate au fost emise pentru executarea măsurilor stabilite de Camera de Conturi Gorj prin care s-a stabilit că reclamantei i-a fost acordat eronat sporul pentru exercitarea controlului financiar preventiv în procent de 25% din salariul de bază în loc de aplicarea a 4 clase de salarizare succesive suplimentare a salariului de bază deţinut.

Verificând atât susţinerile reclamantei, cât şi apărările pârâtei, tribunalul constată că susţinerile reclamantei referitoare la nelegalitatea deciziei …………… privind modificarea şi completarea dispoziţiilor ………………. şi a dispoziţiei …………… nu sunt fondate din următoarele considerente:

Această dispoziţie a fost emisă pentru punerea în executare a măsurilor dispuse de către auditorii din cadrul Camerei de Conturi Gorj care, la controlul efectuat în cadrul pârâtei, au constatat că reclamantei i-a fost în mod nelegal stabilit sporul pentru control financiar preventiv în procent de 25% la salariul de bază în loc de aplicarea a 4 clase de salarizare succesive suplimentare a salariului de bază deţinut.

Aceste constatări ale auditorilor externi sunt legale şi, implicit, dispoziţia nr.69 de punere în aplicare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi este legală întrucât odată cu intrarea in vigoare a Legii nr.284/2010 este abrogat alin. (7) al art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 301/2002, republicată în Monitorul Oficial al României,  Legea 330/2009 a abrogat orice prevedere contrară referitoare la salarizare .

Conform art.6 din OUG nr.1/2010, în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcţie de acestea.

Organizarea controlului financiar preventiv si condițiile de exercitare ale acestuia in cadrul instituțiilor publice sunt reglementate de la data de 30 decembrie 2010 de Legea nr. 284/2010, care a abrogat prevederile OG 119/1999 privind controlul intern/managerial si controlul financiar preventiv.

De la aceasta data au devenit aplicabile prevederile art. 20 alin. (4) din Legea nr.284/2010, care stabileşte că persoanele care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de majorarea salariului de baza cu 4 clase de salarizare succesive suplimentare.

Astfel că, raportând dispoziţiile legale mai sus menţionate la dispoziţia 69 prin care s-a stabilit salariul brut lunar al reclamantei, se constată că practic acest spor preventiv nu a fost înlăturat în totalitate prin dispoziţia care se contestă, ci doar s-a procedat la calcularea corectă a acesteia în raport de prevederile art.20 alin.4 din Legea 284/2010, fiind majorat salariul de bază cu 4 clase de salarizare succesive suplimentare,  diferenţa dintre două clase  de salarizare succesive este de 2,5% din salariul de bază, solda/salariul de funcție, indemnizaţia lunară de încadrare, utilizându-se rotunjirea la a doua zecimală a coeficienților de ierarhizare aferenţi claselor de salarizare (art. 10 alin. (5) din lege), singurele texte de lege care reglementează acordarea unui spor de CFP sunt prevederile art. 20 alin.(4) din Legea 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest context, tribunalul constată că dispoziţia 69/2016 este legală , salariul brut lunar al reclamantei fiind stabilit în mod corect prin această dispoziţie în raport cu prevederile art.20 alin.4 din Legea 284/2010 care este singurul text de lege, din succesiunea legilor salarizării,  care reglementează acordarea sporului de control financiar preventiv.

Referitor la dispoziţia 80/2016 prin care s-a dispus recuperarea prejudiciului instituţiei produs în perioada noiembrie 2014-iulie 2016, se constată că aceasta este o decizie de imputare, astfel că va fi analizată în raport de disp. art.84 şi 85 din Legea 188/1999.

Potrivit art. 84 lit. b din Legea 188/1999, răspunderea civilă a funcţionarului public se angajează pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit.

Conform art. 85 alin. 1 din acelaşi act normativ, repararea pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice în situaţia prevăzută la art. 84 lit. b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată.

Se observă că, pârâta a cunoscut existenţa prejudiciului produs în patrimoniul său că de la data de …………..2016 când a fost înregistrată decizia nr………../19.04.2016 a Camerei de Conturi, aşa cum rezultă din preambulul acestei dispoziţii.

Aşadar, în condiţiile în care existenţa pagubei era cunoscută încă de la data de ………..2016 aşa cum s-a arătat anterior, dispoziţia nr. ………/2016 apare ca fiind emisă tardiv , cu depăşirea termenului de 30 de zile de la data constatării pagubei.

În concret, ceea ce interesează sub aspectul respectării sau nerespectării termenului de 30 de zile prevăzut de art. 85 alin. 1 din Legea 188/1999 este momentul la care pârâta a cunoscut existenţa pagubei( prejudiciului) care, în cauza dedusă judecăţii, nu poate fi decât data de 25.04.2016, respectiv data înregistrării decizia nr.954/19.04.2016 a Camerei de Conturi Gorj, din care rezultă că nu au fost respectate prevederile legale privind acordarea sporului pentru exercitarea controlului financiar preventiv şi prin care s-au dispus măsurile ce trebuie luate pentru intrarea în legalitate.

Faţă de considerentele enunţate, tribunalul va admite în parte acţiunea  sub aspectul emiterii deciziei de impunere contestată şi va anula dispoziţia nr. ............./2016 emisă de emisă de Directorul executiv al D.S.P., ca fiind tardiv emisă , urmând a fi respinsă în rest acţiunea.

Cu privire la cererea de suspendare a executării actelor administrativ emise, prin încheierea de şedinţă din ……….2017 s-a luat act de renunţarea la această cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta A.F.L., în contradictoriu cu pârâta D.S.P..

Anulează Dispoziţia nr. ............./2016 emisă de Directorul executiv al D.S.P., ca fiind tardiv emisă.

Respinge în rest acţiunea.

Cu drept de recurs, care se va depune la Tribunalul Gorj, în termen de 15 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la ………….., la Tribunalul Gorj.

Domenii speta