Revendicare imobiliară

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2017:051.001847

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ...........Civil - revendicare imobiliară

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1847

Şedinţa publică de la 14 Noiembrie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE ................

Judecător ................

Grefier ................

Pe rol soluţionarea apelului civil declarat de apelantul reclamant ................ împotriva sentinţei civile nr. ................ pronunţată de Judecătoria Motru în dosar nr. ........... în contradictoriu cu intimaţii pârâţi ................, ................ şi ................, având ca obiect revendicare.

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în şedinţa publică din data de 07.11.2017, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 14.11.2017.

Deliberând, tribunalul pronunţă următoarea decizie:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin sentinţa civilă nr. ................ pronunţată de Judecătoria Motru a fost respinsă cererea formulată de reclamantul ................, în contradictoriu cu pârâţii ................, ................ şi ................, ca neîntemeiată.

În pronunţarea acestei hotărâri, analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor  art. 563 C.civ. proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept.

Acţiunea în revendicare imobiliară este acţiunea petitorie, reală şi imprescriptibilă prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.

Pentru admisibilitatea unei astfel de acţiuni se cer a fi întrunite cumulativ două condiţii şi anume: dovada calităţii de proprietar şi dovada că posesorul neproprietar ocupă fără drept  terenul proprietatea reclamantului.

În cauza de faţă, reclamantul solicită pârâţilor să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 1.000 m.p., teren situat în intravilanul satului Horăşti, cu vecinii identificaţi în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ................, o casă de locuit cu 4 camere, bucătărie, baie, hol şi sală deschisă, construită din cărămidă şi acoperită cu ţiglă şi o anexă cu două camere construită din cărămidă şi acoperită cu ţiglă, ambele situate pe terenul arătat anterior şi  un teren arabil în suprafaţă de 264 m.p. situat în satul Horăşti, tarlaua 12, parcela 287/2 cu vecini: nord – ................, est – rest proprietatea reclamantului, sud – ................, vest – .................

Din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză ( f. 82), instanţa a reţinut că terenul în suprafaţă de 1000 mp  este situat în T 12, P 287/1 şi 287/2 şi face obiectul TP  nr. ................ emis reclamantului.

S-a mai reţinut că, pe acest teren se află situată o casă C1 cu patru  camere ( patru camere conform actelor prezentate) precum şi anexa C2.

De asemenea, terenul în suprafaţă de 264 mp. revendicat de reclamant este inclus în suprafaţa de 1000 mp identificată, fiind situat în T12, P 287/2.

În privinţa pârâtului ................ s-a constatat că acesta deţine un teren în suprafaţă de 375 mp situat în T 12, p 286/1 , pentru care a fost emis TP nr. 440205/1995.

A concluzionat expertul că, reclamantul are în posesie o suprafaţă de teren mai mare decât cea deţinută conform actelor de proprietate, respectiv cu 340 mp. mai mare decât cea înscrisă în acte.

În privinţa ocupaţiunii, din depoziţiile martorilor ascultaţi în cauză coroborate cu concluziile raportului de expertiză, instanţa a reţinut că proprietăţile se învecinează, fiecare locuind în case separate.

S-a mai reţinut că, reclamantul se află în posesia terenului şi construcţiilor ce le revendică, pârâţii folosind terenuri şi case ce nu sunt proprietate reclamantului.

Pentru aceste considerente,  s-a constatat că  nu sunt îndeplinite  condiţiile  prev. de art. 563 Cod civil  deoarece,  în cauză, nu se face dovada ocupaţiunii terenului şi construcţiei revendicate de către reclamant, drept pentru care a fost respinsă acţiunea civilă în revendicare, ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, a declarat apel reclamantul ................, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând instanţei în temeiul art. 480 alin 2 si 3 Cod proc. civ., admiterea apelului, anularea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivare, s-a arătat că hotărârea pronunţată nu este nici precisă nici pertinentă şi că instanţa de fond reţinut o stare de fapt eronată, atunci când a motivat ca pârâţii nu ocupă terenul şi casa reclamantului.

Ocupaţiunea este o stare de fapt, iar dovada nu se poate face decât cu martori si interogatorii si nu o expertiza topografică, aşa cum au arătat pârâţii în întâmpinare şi cum de altfel și instanţa a reţinut-o ca probă a ocupaţiunii. Ba mai mult, expertul a arătat ca reclamantul este cel ce ocupă mai mult.

Apelantul a susţinut că nu s-a intrat în cercetarea fondului cauzei, astfel că se impune casarea şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se administra probe corecte, utile soluţionării cauzei si complete cu privire la ocupaţiunea terenului si a casei.

In speţă, deşi se impunea luarea unor interogatorii pârâţilor, nu au fost luate decât reclamantului. Martorii audiaţi nu au fost întrebaţi în mod concret cu privire la ocupaţiunea casei si terenului cu privire la care reclamantul a făcut dovada dreptului de proprietate.

Astfel declaraţia martorului ................, aflată la fila 62 din dosar, nu lămureşte in niciun fel starea de fapt. De asemenea, declaraţia martorului ................, aflată la fila 63 din dosar este irelevantă sub aspectul ocupaţiunii, deoarece declaraţia acestuia nu face referire la imobilul casa de locuit ce aparţine reclamantului prin raportare la vecinătăţile din act. Faptul că atât reclamantul cât şi pârâţii au case de locuit de la părinţii lor este irelevant din punctul de vedere al stării de fapt ce trebuia dovedită.  Nici declaraţia martorului ................, aflată la fila 66 nu lămureşte ocupaţiunea si nici cea a martorului ..........., fila 65.

Apelantul a susţinut că răspunsurile martorilor la întrebări trebuiau să vizeze terenurile si vecinătăţile acestuia, casa si terenul pe care este amplasată cu vecinătăţile, modul în care este construită casa, cu etaj sau nu. Expertiza efectuată în cauză nu a lămurit ocupaţiunea, deşi aceasta s-a lămurit. In realitate atât casa cat si terenul sunt ocupate efectiv de către pârâţi.

A mai susținut apelantul că hotărârea instanţei de fond nu se circumscrie exigenţelor art. 425 alin.1 lit. b CPC in condiţiile în care nu sunt analizate raporturile juridice dintre părţi, prin prisma susţinerilor părţilor, apărărilor şi probelor de la dosar, motivele de fapt si de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se motivele pentru care s-au admis cat si cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

În susţinerea motivelor de apel, apelantul a înţeles să uzeze de proba cu înscrisuri,  proba cu interogatoriul pârâților,  proba cu martori,  proba cu cercetarea la fata locului şi proba cu expertiza tehnica in specialitatea topografie cadastru.

La data de 25.05.2017, intimaţii ................ şi ................ au formulat întâmpinare, solicitând admiterea excepţiei netimbrării apelului şi anularea acestuia ca netimbrat, admiterea excepţiei tardivităţii şi respingerea apelului ca tardiv introdus, anularea apelului pentru lipsa semnăturii şi respingerea apelului ca nefondat cu menţinerea sentinţei de fond ca temeinică şi legală, precum şi obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

Apelul este netimbrat, nesemnat, tardiv şi nefondat, sentinţa instanţei de fond fiind legală, temeinică, iar motivarea hotărârii este extrem de precisă şi de pertinentă, instanţa reţinând corect starea de fapt, în baza tuturor probelor administrate la solicitarea părţilor, însă, faptul că reclamantul, deşi îi incumba sarcina probei, nu a fost în măsură să-şi dovedească cererea, nu-i poate fi imputat instanţei de judecată, deoarece instanţa nu poate să mistifice realitatea doar pentru a pronunţa o hotărâre care să fie pe placul reclamantului.

In realitate, apelantul critică în mod formal sentinţa instanţei de fond deoarece nimeni nu-i ocupă imobilele ce fac obiectul cererii de chemare in judecată, aceste imobile fiind în posesia reclamantului.

Astfel, prin cererea de chemare in judecată reclamantul a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să fie obligaţi intimaţii să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de teren de 1000 mp, teren situat în intravilanul satului Horăşti, cu vecinii identificaţi prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 12709 din 15 decembrie 1992 pe care se află o casă de locuit cu patru camere, bucătărie, baie, hol şi sală deschisă, construită din cărămidă şi acoperită cu ţiglă, o anexă cu două camere construită din cărămidă acoperită cu ţiglă, ambele situate pe terenul arătat anterior, un teren arabil în suprafaţă de 264 mp. situat în satul Horăşti, tarlaua 12, parcela 287/2, cu vecinii: la Nord - ................, la Est - rest proprietatea mea, la Sud - ................, la Vest - ................ (teren despre care a menţionat că face parte din suprafaţa de 1000 mp.), reclamantul arătând că deţine titlul de proprietate nr. 440214 din 07.03.1995, acesta susţinând că din 2006-2007 intimaţii ar fi pătruns în imobilele lui şi au refuzat să le mai părăsească, folosindu-le fără nici o îndreptăţire.

Reclamantul a depus la dosar înscrisuri, a propus doi martori care au fost audiaţi, a propus expertiză care a fost administrată şi nu a depus la dosar un interogatoriu pentru pârâţi, astfel încât, criticile apelantului sunt total nefondate. Din întregul material probator a reieşit starea de fapt care a fost reţinută în mod corect de către instanţa de fond, şi anume că imobilele revendicate sunt ocupate de reclamant, fapt pe care de altfel, nu l-au invocat prin întâmpinare.

Raportul de expertiză la care reclamantul nu a formulat obiecţiuni relevă că imobilul revendicat se află în posesia reclamantului şi că reclamantul ocupă mai mult decât are în proprietate în baza actelor depuse la dosar iar din depoziţiile martorilor audiaţi, coroborate cu concluziile Raportului de expertiză, rezultă că proprietăţile se învecinează, fiecare dintre părţi, locuind în case separate.

Instanţa a fost investită cu o acţiune în revendicare, acţiune care este de esenţă o acţiune a proprietarului neposesor îndreptată împotriva posesorului neproprietar, acţiunea de revendicare fiind o acţiune reală, prin care proprietarul care a pierdut posesia hunului său, cere restituirea acestui bun de la posesorul care exercită fără drept posesia asupra bunului său.

Altfel, prin acţiunea în revendicare, o persoană cere să i se recunoască în justiţie dreptul de proprietate asupra unui lucru de care a fost deposedată.

Este o acţiune petitorie, ce tinde să stabilească direct existenţa dreptului de proprietate, fiind diferită de acţiunea în evacuare.

Intimaţii au susţinut că nu ocupă niciun metru pătrat din terenul şi casa reclamantului şi nici nu ar avea cum, deoarece au gospodărie separată de gospodăria reclamantului, situate la o distanţă apreciabilă de terenul şi construcţiile menţionate de reclamant în acţiune, iar între intimaţi şi reclamant mai există o proprietate — respectiv proprietatea pârâtului ................, iar între proprietatea reclamantului ................ şi proprietatea pârâtului ................ există gard care delimitează proprietăţile lor.

Din schiţa depusă de reclamant la dosarul de fond rezultă clar faptul că cele 3 proprietăţi ale fraţilor ................ (reclamantul şi pârâţii ................ şi ................) sunt proprietăţi distincte.

In fapt, reclamantul ocupă terenul şi construcţiile la care face referire în acţiune şi nimeni nu-l tulbură pe acesta, iar relevant în speţa de faţă este faptul că intimaţii nu ocupă niciun metru pătrat din terenul indicat în acţiune şi nici construcţiile menţionate în acţiune - fapt relevat de întregul material probator.

De altfel, apelantul nici nu precizează în ce constă aşa-zisa ocupaţiune, precizând doar că a arătat că sunt ocupate efectiv deoarece atât literatura de specialitate cât şi practica judiciară au lămurit sintagma deplină proprietate şi liniştită posesie in sensul că orice atingere adusă dreptului de proprietate sub aspectul liniştitei posesii se poate soluţiona pe calea acţiunii in revendicare - omiţând să menţioneze care este minima atingere adusă dreptului său de proprietate, pe care, de altfel intimaţii nu l-au contestat şi mai mult cu cât, din raportul de expertiză rezultă că reclamantul ocupă cu 340 mp mai mult decât suprafaţa din actele prezentate.

Din aceste motive, intimaţii au arătat că în mod corect a reţinut instanţa că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 563 Cod Civil, deoarece în cauză nu se face dovada ocupaţiunii iar criticile apelantului sunt nefondate, neexistând niciun motiv de anulare a sentinţei instanţei de fond.

Privind administrarea de noi probe, intimaţii au arătat că nu sunt de acord cu administrarea de noi probe, deoarece ele duc doar la tergiversarea procesului, în condiţiile în care s-a efectuat un raport de expertiză de care reclamantul a fost mulţumit, nedepunând obiecţiuni la acesta iar prin cererea de apel nu precizează ce anume ar dori să dovedească cu o nouă expertiză.

Proba testimonială a fost administrată la fond iar prin cererea de apel nici nu precizează care sunt martorii propuşi şi ce ar dori să dovedească cu ei. Proba cu interogatoriul nu a fost valorificată la fond deoarece reclamantul nu a depus un interogatoriu.

Cu privire la proba cu cercetarea la faţa locului apelantul nu a arătat ce anume doreşte să dovedească cu ea. Cu privire la proba cu înscrisuri, intimaţii au arătat că înscrisurile ar fi trebuit să însoţească cererea de apel.

Din aceste motive, s-a solicitat respingerea probelor solicitate de apelant.

Intimaţii au înţeles să uzeze de următoarele probe: înscrisuri, interogatoriu, martori, cercetare la fata locului, iar propunerile de obiective se vor face  după ce va fi admisă proba cu expertiza iar apelantul va achita onorariul de expert.

Intimaţii au solicitat instanţei admiterea excepţiei netimbrării, cererea de apel nefiind timbrată, dacă se va trece peste această excepţie să admită excepţia tardivităţii şi să respingă apelul ca fiind tardiv introdus in raport de termenul de 30 zile, iar dacă se va trece peste acesta excepţie, să se anuleze cererea de apel pentru lipsa semnăturii iar dacă se va trece şi peste această excepţie, să respingă apelul ca nefondat, să menţină sentinţa instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală şi să-l oblige pe apelant la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, întâmpinarea s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 205-208 Cod Procedură Civilă.

La data de 26.05.2017, intimatul ................ a formulat întâmpinare, solicitând instanţei admită excepţia netimbrării, cererea de apel nefiind timbrată, dacă se va trece peste această excepţie să admită excepţia tardivităţii şi să respingă apelul ca fiind tardiv introdus in raport de termenul de 30 zile, iar dacă se va trece peste acesta excepţie, să se anuleze cererea de apel pentru lipsa semnăturii iar dacă se va trece şi peste această excepţie, să respingă apelul ca nefondat, să menţină sentinţa instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală şi să-l oblige pe apelant la plata cheltuielilor de judecată.

Intimatul a reiterat toate apărările formulate de intimaţii ................ şi ................ prin întâmpinarea depusă la data de 25.05.2017.

La data de 16.06.2017, apelantul ................ a răspuns la întâmpinările formulate, solicitând admiterea apelului formulat, arătând că instanţa de fond nu a cercetat fondul cauzei, astfel că se impune trimiterea cauzei la rejudecare ca probele admise în cauză să se administreze având în vedere obiectul cererii deduse judecăţii şi susţinerile părţilor.

Într-o acţiune în revendicare, dovada dreptului de proprietate este esenţială - şi în cauză apelantul reclamant a făcut dovada dreptului său de proprietate atât pentru teren cât şi pentru construcţii cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.12709 din 15.12.1992 şi titlul de proprietate nr. 440214/07.03.1995.

În ceea ce priveşte ocupaţiunea, intimaţii s-au limitat la a susţine prin întâmpinarea formulată că ei au propriile lor gospodării. Această susţinere nu reprezintă un argument suficient iar probatoriul trebuie administrat pentru dezlegarea pretenţiilor reclamantului.

Nici argumentul expertului în sensul că reclamantul are în posesie o suprafaţă de teren mai mare decât cea deţinută în acte, nu este de natură a demonstra că pârâţii nu ocupă bunurile reclamantului. Martorii audiaţi trebuiau întrebaţi pentru a lămuri în concret ocupaţiunea terenului şi a construcţiilor revendicate.

Nu a fost făcută nicio referire la vreo declaraţie care să justifice soluţia, reţinând că în  privinţa ocupaţiunii, din depoziţiile martorilor ascultaţi în cauză coroborate cu concluziile raportului de expertiză, instanţa a reţinut că proprietăţile se învecinează, fiecare locuind în case separate.

Prin încheierea de şedinţă din data de 05.09.2017, instanţa de apel i-a pus în vedere apelantului să îşi expliciteze în scris pretenţiile de la prima instanţă în sensul de a indica în concret imobilele revendicate, teren şi casă, locul situării fiecărui imobil, actul justificativ de proprietate pentru fiecare imobil.

La data de 25.09.2017, intimatul a răspuns solicitărilor instanţei, arătând că prin cererea dedusă judecăţii a revendicat imobilele teren şi construcţii cumpărate de acesta de la ................ şi ................ ................ prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .................

A susținut astfel că pârâţii intimaţi ocupă casa de locuit compusă din 4 camere, bucătărie, baie, hol şi sală deschisă cu anexe cu două camere, ambele situate pe terenul în suprafaţă de 1000 mp. Ambele sunt plasate pe latura pe care vecin este uliţa satului. Casa în care locuieşte apelantul în prezent e construită de acesta pe terenul în suprafaţă de 1000 mp, pentru care i s-a constituit drept de proprietate, iar vecinul său de la nord este ................. Apelantul a susţinut că nu este adevărat ce susţine expertul în sensul că fiecare ar avea gospodăria sa.

Apelantul a mai susţinut că locuieşte în casa construită de acesta, iar pârâţii în casa cumpărată de apelant.

Instanţa de fond nu a intrat în cercetarea fondului cauzei în condiţiile în care nici obiectul cererii nu a fost lămurit, astfel că se impune casarea şi trimiterea cauzei la rejudecare.

Între casa construită de apelant şi cea cumpărată de apelant se mai află o construcţie pentru care ................ are un act, însă acesta nu locuieşte în acea casă, ci în casa cumpărată de apelant, care are parter şi etaj.

În apel au fost solicitate relații Comisiei Locale de Fond Funciar Motru și Primăriei Motru – Serviciul Urbanism, răspunsurile fiind comunicate cu adresele nr. 35034/12.10.2017 și nr. 38193/03.11.2017 emise de Comisia Locală Motru și adresa nr. 37385/30.10.2017 a Primăriei Motru.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, tribunalul  în raport de dispoziţiile art. 477 C.pr.civ., reţine apelul ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:

Apelantul ................ a învestit prima instanță cu o acțiune în revendicare formulată în  contradictoriu cu pârâții ................, ................ și ................, privind următoarele bunuri situate în Motru sat Horăști, jud. Gorj, și anume: suprafaţa de 1.000 m.p., teren situat în intravilanul satului Horăşti, cu vecinii identificaţi în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ................;  o casă de locuit cu 4 camere, bucătărie, baie, hol şi sală deschisă, construită din cărămidă şi acoperită cu ţiglă şi o anexă cu două camere construită din cărămidă şi acoperită cu ţiglă, ambele situate pe terenul arătat anterior; un teren arabil în suprafaţă de 264 m.p. situat în satul Horăşti, tarlaua 12, parcela 287/2 cu vecini: nord – ................, est – rest proprietatea reclamantului, sud – ................, vest – .................

Prima instanță a respins acțiunea în revendicare, reținând în esență că în privinţa ocupaţiunii, din depoziţiile martorilor ascultaţi în cauză coroborate cu concluziile raportului de expertiză, proprietăţile părților se învecinează, fiecare locuind în case separate, iar reclamantul se află în posesia terenului şi a construcţiilor ce le revendică, pârâţii folosind terenuri şi case ce nu sunt proprietatea reclamantului.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, susținând că probatoriul administrat în cauză nu a lămurit ocupațiunea, în realitatea atât casa cât și terenul revendicate  fiind ocupate efectiv de către pârâți.

Analizând criticile apelantului, tribunalul reține că apelul este fondat, prima instanță necercetând fondul cauzei, în condițiile în care, deși reclamantul a precizat că revendică o suprafaţă de teren de 1.000 m.p., teren situat în intravilanul satului Horăşti, cu vecinii identificaţi în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ................;  o casă de locuit cu 4 camere, bucătărie, baie, hol şi sală deschisă, construită din cărămidă şi acoperită cu ţiglă şi o anexă cu două camere construită din cărămidă şi acoperită cu ţiglă, ambele situate pe terenul arătat anterior și un teren arabil în suprafaţă de 264 m.p. situat în satul Horăşti, tarlaua 12, parcela 287/2 cu vecini: nord – ................, est – rest proprietatea reclamantului, sud – ................, vest – ................, prima instanță a analizat acțiunea în revendicare raportându-se la alte imobile decât cele în litigiu, respectiv la cele pe care  reclamantul le are în posesie.

Astfel, fiindu-i solicitate lămuriri în apel, reclamantul a precizat că a înțeles să revendice terenul și construcțiile cumpărate de la ................ și ................ ................ prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ................, susținând că este vorba despre imobilele situate pe latura pe care vecin este ulița satului, în timp ce casa în care locuiește în prezent a susținut că este construită de el pe terenul în suprafață de 1000 mp., pentru  care i s-a constituit dreptul de proprietate, iar vecinul pe partea de nord este ................. Având în vedere că apelantul a precizat că între casa construită și cea cumpărată de el se mai află o construcție pentru care ................ are un act însă locuiește în casa cumpărată de apelant, rezultă că de fapt reclamantul a înțeles să revendice construcțiile amplasate, conform schiței anexă la raportul de expertiză, pe latura pe care terenul se învecinează cu ulița satului, nefiind în litigiu construcțiile C1, C2 sau C3 din schița menționată.

Așadar, deși reclamantul a revendicat imobilele teren și construcții ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ................, instanța a analizat cererea considerând eronat și fără a se lămuri cu privire la adevăratul obiect al litigiului că de fapt reclamantul a revendicat terenul și casa pe care le folosește în prezent, casă pe care reclamantul a susținut că el însuși a construit-o.

Prin urmare, în această situație în care prima instanță a analizat îndeplinirea condițiilor acțiunii în revendicare cu privire la alte imobile decât cele care au făcut obiectul cererii de chemare în judecată, se poate concluziona că procesul s-a soluționat fără a se intra în judecata fondului, instanța pronunțându-se cu privire la altceva decât s-a cerut, pentru că, în mod evident, cererea pe care apelantul a adresat-o instanţei de fond nu a fost soluţionată prin sentinţa civilă apelată, întrucât considerentele acestei sentinţe se referă la alte imobile decât cele revendicate, analizându-se un obiect diferit de acela dedus judecăţii.

În considerarea celor expuse, tribunalul constată că apelul formulat este întemeiat, urmând ca în baza art. 480 Cod procedură civilă să fie admis. Cum prima instanţă  a  soluţionat cauza fără a cerceta fondul cauzei, iar apelantul reclamant solicită trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a se asigura părților accesul la dublul grad de jurisdicție, în baza art.480 al.3 teza II Cod procedură civilă va fi anulată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare.

Cu ocazia rejudecării, instanţa va analiza cererea de chemare în judecată prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, așa cum este lămurit prin notele de ședință de la fila 43 din dosar apel, în care sunt precizate imobilele revendicate cu referire la schița anexă la raportul de expertiză întocmit la prima instanță (fila 85). În această analiză, instanța va administra probatoriul specific acțiunii în revendicare prin raportare la imobilele revendicate de reclamant, inclusiv audierea de martori care să lămurească dacă reclamantul este proprietarul neposesor al imobilelor revendicate, respectiv al casei și terenului amplasate pe latura pe care vecin este ulița satului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul civil declarat de apelantul reclamant ................, domiciliat în comuna Horăşti, Motru, jud. Gorj, împotriva sentinţei civile nr. ................ pronunţată de Judecătoria Motru în dosar nr. ........... în contradictoriu cu intimaţii pârâţi ................, domiciliat în comuna Horăşti, Motru, jud. Gorj, ................ domiciliată în comuna Horăşti, Motru, jud. Gorj şi ................, domiciliat în comuna Horăşti, Motru, jud. Gorj.

Anulează sentinţa şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Cu recurs în termen de 30 de zile, recurs care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică de la 14.11.2017.

Preşedinte,

................Judecător,

................

Grefier,

................

Red. I.L.N. / teh. L.G.

 6 ex. J fond E.Ş.V.

Domenii speta

Spete similare