Procedura insolvenţei

Conform art. 5 alin. 1 pct. 21 din Legea 85/2014, creditor cu creanţe curente sau creditor curent este acel creditor ce deţine creanţe certe, lichide şi exigibile, născute în timpul procedurii de insolvenţă, şi care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanţa, conform documentelor din care rezultă.

Prin Decizia civilă nr. 394/A/20.06.2018 Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a Civilă, a admis apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 38/08.02.2018 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. …, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că  a admis în parte contestaţia şi dispune anularea măsurilor practicianului în insolvenţă privind avizarea cererii de plată şi punerea în vedere debitoarei să plătească suma de 657666,33 lei. A menţinut în rest sentinţa.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de control judiciar a reţinut următoarele:

Prin sentinţa apelată s-a respins contestaţia  formulată de  societatea creditoare, în contradictoriu cu intimaţii, împotriva măsurilor întreprinse de practicianul în insolvenţă în cadrul procedurii insolvenţei debitoarei, prezentate în cadrul raportului de activitate nr. 582 din 5.09.2017, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. .., fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. ..,  a fost publicat de către administratorul judiciar al debitoarei, raportul de activitate nr. .., care cuprinde o prezentare a demersurilor întreprinse de către administratorul judiciar cu privire la cererea de plata a sumei de 1.146.400,64 lei comunicată către creditoarea S.C. Z(…) S.A., reprezentând contravaloarea facturilor fiscale nr. .., nr. … şi  nr. ...

Astfel, administratorul judiciar precizează în cuprinsul raportului de activitate nr. .. faptul că „analizând cererea de plată a constatat ca aceasta întruneşte condiţiile pentru a fi admisă la plata şi prin urmare a decis să recunoască creanţa în cuantum de 1,146,400,64 lei.”

Prin Adresa nr. .. în data de 12.09.2017, contestatoarea a solicitat administratorului judiciar să îi comunice care sunt documentele şi motivele pentru care a avizat cererea de plată a sumei de 1.146.400,64 lei formulată de către SC Z(…), iar prin Adresa nr. 591 din data de 13.09.2017, administratorul judiciar i-a comunicat documentele care au stat la baza deciziei de a accepta la plată suma de 1.146.400,64 lei, precizând totodată faptul că obligaţia de plată s-a născut ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, facturile fiind emise şi acceptate de debitor, ca urmare a continuării activităţii curente, că facturilor în cauză li se aplică prevederile art. 75 alin. 3 şi 4 raportat la art. 102 alin. 6 din Legea 85/2014.

Potrivit art. art. 75*) din Legea 85/2014 : (3) Nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin.(1) acţiunile judiciare pentru determinarea existenţei şi/sau cuantumului unor creanţe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. Pentru astfel de acţiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observaţie şi de reorganizare, cerere de plată ce va fi analizată de către administratorul judiciar cu respectarea prevederilor art. 106 alin.(1), care se aplică în mod corespunzător, fără ca aceste creanţe să fie înscrise în tabelul de creanţe. Împotriva măsurii dispuse de către administratorul judiciar se va putea formula contestaţie cu respectarea art. 59 alin. (5), (6) şi (7).  (4) Titularul unei creanţe curente, certe, lichide şi exigibile ce a fost recunoscută de către administratorul judiciar sau de către judecătorul-sindic potrivit alin.(3) şi al cărei cuantum depăşeşte valoarea-prag poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observaţie deschiderea procedurii de faliment al debitorului, dacă aceste creanţe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii de către administratorul judiciar sau a hotărârii instanţei de judecată. Prevederile art. 143 alin. (2) şi (3) se vor aplica în mod corespunzător.

Potrivit  art. 102 din Legea 85/2014 : (6) Creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute după data deschiderii procedurii de faliment.

Judecătorul-sindic analizând facturile fiscale în discuţie şi  avizele de însoţire a mărfii emise de către  creditoarea SC Z(…). a constatat că acestea sunt ulterioare datei deschiderii procedurii - 25.05.2017, şi  deşi nu poartă semnături sau ştampile, au fost acceptate de debitoare şi înscrise în contabilitate, împrejurare necontestată de părţi.

Astfel, cu privire la factura nr. ..4 emisă de S.C. Z(…)., judecătorul sindic a constatat că factura nr. … în cuantum de 657.66,33 lei a fost emisă în data de 29.05.2017, după 4 zile de la data pronunţării în dosarul nr. .. a sentinţei civile nr. .. de deschiderii procedurii insolvenţei a debitoarei (25.05.2017), că cererea de comandă pentru achiziţionarea produselor facturate a fost formulată de către administratorul statutar anterior deschiderii procedurii insolvenţei a debitoarei, iar produsele au fost livrate debitoarei de către S.C. Z(…)  prin intermediul societăţii A, în data de 10.05.2017, 11.05.2017, respectiv în data de 17.05.2017, aşa cum rezultă din  avizelor de însoţire a mărfii.

În ceea ce priveşte  avizul de expediţie a mărfii nr. .. întocmit de creditoarea S.C. Z(…)  pentru care a emis factura  în discuţie nr. ..,  s-a constatat că acesta a fost întocmit la data de 29.05.2017, deci la data întocmirii acestei fiscale,  ulterior datei la care produsele au fost efectiv livrate către debitor.

Împrejurarea că societatea S.C. Z(…)a emis factura ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, deşi atât cererea de comandă cât şi livrarea produselor s-a produs anterior deschiderii procedurii  insolvenţei, nu este de natură a îndeplini condiţiile prevăzute de art.5 alin. 21 din Legea 85/2014 pentru a fi considerată creanţă curentă, născută după data deschiderii procedurii aşa cum a reţinut administratorul judiciar în raportul de activitate ….

Cu privire la acest aspect, potrivit art.5 pct.2 din Legea 85/2014, activităţile curente reprezintă acele activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii şi operaţiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare, în cursul normal al activităţii sale, cum ar fi:

a) continuarea activităţilor contractate şi încheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate;

b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora;

c) asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente, deci şi lit. a) continuarea activităţilor contractate şi încheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate.

Potrivit art. 5 pct. 21  din Legea 85/2014, creditor cu creanţe curente sau creditor curent este acel creditor ce deţine creanţe certe, lichide şi exigibile, născute în timpul procedurii de insolvenţă, şi care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanţa, conform documentelor din care rezultă.

Judecătorul sindic în acest sens, a constatat din înscrisurile analizate, respectiv facturi fiscale, avize de însoţire a mărfii şi avize de expediţie, că mărfurile au fost achiziţionate de către debitoare de la creditoarea SC  Z(…) în perioada  mai - august 2017,  rezultând că  debitoarea a continuat o activitate care era începută (era în derulare) la momentul deschiderii procedurii, respectiv 25.05.2017, astfel încât achiziţiile s-au făcut ca urmare a continuării activităţii curente a debitoarei - efectuarea de lucrări agricole - fiind necesare pentru recolta de sfeclă din toamna anului 2017.

Întrucât nu s-au încheiat contracte de vânzare-cumpărare în formă scrisă, care să specifice momentul transferului de proprietate asupra bunurilor şi momentul naşterii obligaţiei de plată, judecătorul-sindic a apreciat că  data emiterii  facturii constituie momentul naşterii creanţei de plată, iar data emiterii avizului de însoţire a mărfii constituie momentul transferului de proprietate asupra acestor bunuri, ca atare,  momentul transferului de proprietate asupra bunurilor achiziţionate şi momentul naşterii creanţei de plată sunt ulterioare deschiderii procedurii - 29.05.2017, ceea ce  înseamnă că creanţa născută ca urmare a emiterii facturii nr. …, în cuantum de 657.666,33 lei, este o creanţă născută ulterior deschiderii procedurii şi trebuie achitată conform actelor din care rezultă, potrivit art. 102 alin. 6 din Legea 85/2014.

Cu privire la facturile nr. … din data de 30.05.2017 şi nr. .. din data de 07.08.2017 emise de S.C. Z(…),  judecătorul-sindic a constatat că acestea au fost emise ulterior deschiderii procedurii insolvenţei debitoarei, în baza unor cereri de comandă formulate de administratorul special, sens în care S.C. Z(…)  a furnizat către debitoare  produse pentru care a emis facturile nr. .. din data de 30.05.2017 şi nr. .. din data de 07.08.2017,

Potrivit dispoziţiilor art. 87 alin. 1 din Legea 85/2014 – „în perioada de observaţie, debitorul va putea să continue desfăşurarea activităţilor curente şi poate efectua plăţi către creditorii cunoscuţi, care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente, a) sub supravegherea administratorului judiciar”,  iar potrivit dispoziţiilor prevăzute de art. 5 alin. 66 din Legea 85/2014 - „supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat cel puţin cu privire la următoarele operaţiuni; b) încheierea contractelor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare.”

Referitor la motivul din contestaţie, că suma solicitată reprezentând contravaloarea produsele pentru care au fost emise facturile nr. … şi nr. .. în cuantum total de 488.734,31 lei, nu poate fi avizată la plată de către administratorul judiciar,  atât timp cât anterior administratorul special nu a solicitat avizarea prealabilă, în baza unui raport în care să se menţioneze şi faptul că au fost verificate şi că sunt îndeplinite condiţiile privind realitatea şi oportunitatea achiziţionării produselor, neexistând nici avizul prealabil acordat cel puţin cu privire încheierea contractului în perioada de observaţie pentru achiziţionarea produselor pentru care S.C. Z(…)  a emis facturile nr. .. şi nr. …, judecătorul-sindic a reţinut că, potrivit art. 5 alin. 66 din Legea 85/2014 - supravegherea exercitată de administratorul judiciar, în condiţiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constă în analiza permanentă a activităţii acestuia şi avizarea prealabilă atât a măsurilor care implică patrimonial debitorul, cât şi a celor menite să conducă la restructurarea/reorganizarea acesteia; avizarea se efectuează având la bază o raportare întocmită de către administratorul special, care menţionează şi faptul că au fost verificate şi că sunt îndeplinite condiţiile privind realitatea şi oportunitatea operaţiunilor juridice supuse avizării. Supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat cel puţin cu privire la următoarele operaţiuni:

a) plăţile, atât prin contul bancar, cât şi prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecărei plăţi, fie prin instrucţiuni generale cu privire la efectuarea plăţilor;

b) încheierea contractelor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare;

c) operaţiunile juridice în litigiile în care este implicat debitorul, avizarea măsurilor propuse privind recuperarea creanţelor;

d) operaţiunile care implică diminuarea patrimoniului, precum casări, reevaluări etc.;

e) tranzacţiile propuse de către debitor;

f) situaţiile financiare şi raportul de activitate ataşat acestora;

g) măsurile de restructurare sau modificările contractului colectiv de muncă;

h) mandatele pentru adunările şi comitetele creditorilor ale societăţilor aflate în insolvenţă la care societatea debitoare deţine calitatea de creditor, precum şi în adunările generale ale acţionarilor la societăţile la care debitorul deţine participaţii;

i) înstrăinarea de active imobilizate din patrimoniul societăţii la care debitorul deţine participaţii sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesară, pe lângă avizul administratorului judiciar, şi parcurgerea procedurii prevăzute de art. 87 alin. (2) şi (3);

Potrivit prevederilor art. 87 alin. 1 din Legea 85/2014,  în perioada de observaţie, debitorul va putea să continue desfăşurarea activităţilor curente şi poate efectua plăţi către creditori cunoscuţi care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente.

 Potrivit textului, respectivele activităţi urmează a se desfăşura a) sub supravegherea administratorului judiciar în situaţia în care acestuia nu i-a fost ridicat dreptul de administrare şi b) sub directa conducere a acestuia în situaţia în care debitorului i-a fost ridicat dreptul de administrare în cauză  debitoarea aflându-se în situaţia de la litera a) menţionată,  nefiindu-i ridicat dreptul de administrare.

Specific perioadei de observaţie, aspect confirmat de textul de lege analizat, este faptul că debitoarea, indiferent cine îi conduce activitatea, va putea să îşi continue desfăşurarea activităţilor curente şi să efectueze plăţi către creditorii cunoscuţi. Acest lucru este de altfel firesc având în vedere că debitoarea, dar şi administratorul judiciar ori unul sau mai mulţi creditori sunt îndreptăţiţi inclusiv a propune un plan de reorganizare şi care, în mod firesc, şi în primul rând se poate baza pe activitatea existentă în relaţia cu creditorii cunoscuţi ce se impune astfel să continue în aceleaşi condiţii. Or continuarea în aceste condiţii a activităţilor curente fireşti ale societăţii debitoare, cum este cazul în speţă, aprovizionarea cu materii prime şi materiale,  presupune implicit şi plata acestora.

În acelaşi sens, textul art. 5 pct. 2 din Legea 85/2014, prevede că  sunt  activităţi curente reprezintă acele activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii şi operaţiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare, în cursul normal al activităţii sale, cum ar fi:

a) continuarea activităţilor contractate şi încheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate;

b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora;

c) asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente;

Astfel, achiziţiile de erbicide ce au stat la baza emiterii facturilor ce fac obiectul contestaţiei nu s-au realizat ca urmare a unor contracte scrise, astfel că nu se putea acorda un aviz prealabil din partea administratorului judiciar.

În plus, debitoarea nu are ridicat dreptul de administrare,  activează în domeniul agriculturii iar  activitatea curentă pe care o desfăşoară presupune operaţiuni imediate şi luarea unor măsuri într-un termen cât mai scurt, deci debitorarea poate încheia operaţiuni juridice aferente activităţii curente şi fără avizul prealabil al administratorului judiciar atâta timp cât acestea nu exced limitele dreptului de administrare şi atâta timp cât acestea sunt prezentate ulterior administratorului judiciar care va putea proceda la confirmarea sau infirmarea acestora, cum este cazul în speţă, când orice viciu reprezentat de o lipsă prealabilă a avizului administratorului judiciar a fost acoperit ca urmare a acceptării la plată de către administratorul judiciar a facturilor emise ca urmare a achiziţionării de mărfuri de la societatea … S.A.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel creditoarea, solicitând modificarea în tot a sentinţei atacate, admiterea contestaţiei creditoarei-apelante, să se constate că admiterea cererii de plată a sumei de 1.146.400,64 lei formulată de către SC Z(…) nu respectă dispoziţiile art. 5 pct. 21 L. 85/2014 şi, în consecinţă, să se dispună anularea măsurilor întreprinse de practicianul în insolvenţă cu  încălcarea dispoziţiilor legale, astfel cum acestea au fost prezentate în cuprinsul raportul de activitate nr. .. publicat în BPI nr. .., constând în avizarea cererii de plată a sumei de 1.146.400,64 lei, cu respectarea termenului prevăzut de art. 75 alin. 4 din Legea 85/2014.

În motivare, arată că în data de 25.05.2017 Tribunalul Arad a pronunţat sentinţa civilă nr. 383 în dosarul nr, .. prin care s-a deschis procedura insolvenţei debitoarei.

În Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. .. a fost publicat de către administratorul judiciar al debitoarei raportul de activitate nr. .., care cuprinde o prezentare a demersurilor întreprinse cu privire la cererea de plată a sumei de 1.146.400,64 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale nr. .., nr. .. şi .. emise de SC Z(…).

În respectivul raport de activitate s-a precizat că administratorul judiciar a admis la plată cererea formulată de SC Z(…)şi a pus în vedere debitoarei să achite această sumă cu respectarea termenului prevăzut de art. 75 alin. 4 din Legea 85/2014.

Din corespondenţa purtată cu administratorul special al societăţii, ulterior publicării acestui raport şi anexată contestaţiei la data de 14.09.2017, acesta a comunicat faptul că produsele pentru care SC Z(…)a emis factura nr. … au fost în fapt livrate la datele de 10.05.2017, 11.05.2017 şi 17.05.2017, deci înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, direct debitoarei, prin intermediul societăţii A, în urma unei cereri de comandă formulată de debitoare către SC Z(…).

Având în vedere informaţiile astfel obţinute,  creditoarea-apelantă a formulat contestaţie împotriva măsurilor dispuse de administratorul judiciar prin raportul de activitate nr. .. publicat în BPI nr. .., prin care a solicitat instanţei să anuleze măsura admiterii cererii de plată a sumei de 1.146.400,64 lei, întrucât aceasta nu respectă dispoziţiile art. 5 pct. 21 din L 85/2014.

Prin sentinţa civilă nr. 38 din 08.02.2018 judecătorul-sindic a respins contestaţia, menţinând măsura administratorului judiciar. Această sentinţă este netemeinică şi nelegală.

Din analiza facturii nr. .., se observă că aceasta a fost emisă la data de 29.05.2017, deci la patru zile după intrarea în insolvenţă. La aceeaşi dată a fost emis  şi avizul de expediere a mărfii nr. ... Data livrării, astfel cum apare indicată în avizul de expediere a mărfii, document nesemnat şi neopozabil părţilor, nu este însă conformă cu realitatea.

În realitate, atât acordul părţilor, cât şi expedierea mărfurilor au intervenit înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, astfel cum rezultă din probele depuse la dosarul contestaţiei.

După cum a precizat, produsele au fost livrate direct debitoarei prin intermediul societăţii A, în data de 10.05.2017, 11.05.2017 şi, respectiv, 17.05.2017. Această chestiune rezultă cu certitudine din corespondenţa electronică purtată cu administratorul special. Este foarte important de precizat că acest aspect nu a fost contestat, ci dimpotrivă, a fost chiar confirmat şi de către administratorul judiciar al debitoarei în cadrul dezbaterilor orale.

Livrarea produselor anterior deschiderii procedurii insolvenţei rezultă si din bonurile de consum emise de debitoare, anexate apelului, care atestă că aceste produse fuseseră deja utilizate în procesul de producţie al debitoarei, anterior deschiderii procedurii insolvenţei, în perioada 19-24.05.2017.

Or, contrar celor reţinute de instanţă în considerentele hotărârii atacate, momentul naşterii creanţei nu poate coincide cu momentul emiterii facturii, aceasta fiind doar un document justificativ pentru înscrierea în contabilitate a dreptului de creanţă a creditorului faţă de debitor.

Creanţa se naşte la momentul la care debitorul îşi exprimă consimţământul în mod valabil. Pentru actele a căror valabilitate nu este condiţionată de forma scrisă, momentul este dat de data întâlnirii acordului de voinţe (principiul consensualismului).

In speţă, este evident că naşterea obligaţiei a avut loc anterior deschiderii procedurii, comanda şi livrarea bunurilor fiind efectuată înainte de acest moment, aspect pe care l-a confirmat şi administratorul judiciar. Au fost administrate dovezi că transferul dreptului de proprietate, prin individualizarea unor bunuri de gen şi, ulterior, predarea acestora şi chiar folosirea lor, s-a efectuat anterior deschiderii procedurii.

Prin urmare, nu există niciun motiv pentru care creanţa creditorului SC Z(…) să fie considerată creanţă curentă, având în vedere că nu s-a făcut dovada că părţile ar fi amânat momentul naşterii creanţei (de exemplu, prin stipularea unei condiţii suspensive).

Ar fi inechitabil ca momentul, naşterii creanţei să fie lăsat la latitudinea creditorului care, anticipând intrarea în insolvenţă a debitoarei, ar putea amâna momentul emiterii facturii fiscale, pentru a-şi crea o situaţie mai favorabilă în cadrul procedurii, având în vedere faptul că plata creanţelor curente beneficiază de prioritate faţă de plata creanţelor înscrise în tabel.

Prin urmare, momentul emiterii facturii nu poate să reprezinte momentul naşterii creanţei, aceasta fiind născută cei mai târziu la momentul transmiterii dreptului de proprietate asupra bunurilor şi cu certitudine anterior momentului utilizării lor de către debitoare.

În speţa de faţă, creanţa s-a născut anterior deschiderii procedurii insolvenţei, prin simplul acord al părţilor (prin comandă telefonică), aspect confirmat şi de către administratorul judiciar.

Conform art. 1674 C. civ., cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă. De asemenea, conform art. 1678 C. civ., atunci când vânzarea are ca obiect bunuri de gen, inclusiv bunuri dintr-un gen limitat, proprietatea se transferă cumpărătorului la data individualizării acestora prin predare, numărare, cântărire, măsurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura bunului.

Or, momentul predării bunurilor nu este, în realitate data de emitere a facturii şi a avizului de expediţie.

Prin urmare, proprietatea fiind transferată anterior deschiderii procedurii, nu poate fi negat că momentul naşterii obligaţiei de plată este şi el anterior deschiderii procedurii, chiar dacă, în mod formal factura ar fi fost emisă ulterior acestui moment.

Faţă de aceste considerente, solicită a se constata că creanţa în cuantum de 657.666,33 lei, reprezentând contravaloarea facturii nr. .. a societăţii Z(…)este o creanţă, născută anterior deschiderii procedurii insolvenţei.

Astfel s-a procedat practic la încheierea unor noi contracte între debitoare şi acest creditor, în perioada de observaţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 87 alin, (1) din L 85/2014, suma reprezentând contravaloarea acestor facturi nu putea fi avizată la plată de către administratorul judiciar, aceste contracte fiind încheiate fără avizul prealabil al administratorului judiciar.

În speţă, administratorul judiciar nu a verificat dacă sunt îndeplinite condiţiile privind oportunitatea achiziţionării acestor produse, neexistând avizul prealabil obligatoriu conform legii insolvenţei.

De asemenea, acest raţionament este aplicabil inclusiv în cazul facturii … menţionate la punctul 1 supra, adiţional argumentelor enumerate mai sus cu privire la nelegalitatea avizării la plată a acesteia.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata debitoare. prin administrator special a solicitat admiterea apelului, modificarea hotărârii şi, în rejudecare, anularea măsurilor dispuse de administratorul judiciar prin raportul de activitate nr. .. cu privire la creanţa societății Z(…).

În motivare, arată aceeaşi situaţie de fapt ca şi apelanta.

În mod greşit a reţinut instanţa în sentinţa atacată că momentul naşterii creanţei ar coincide cu momentul emiterii facturii. Factura este doar un document justificativ, necesar pentru înscrierea în contabilitate a dreptului de creanţă a creditorului faţă de debitor, dar momentul emiterii facturii nu coincide cu momentul naşterii creanţei.

În conformitate cu prevederile art. 1178 Cod civil, contractul se încheie prin simplul acord al părţilor.

De asemenea, conform art. 1674 Cod civil, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă.

Atunci când vânzarea are însă ca obiect bunuri de gen, inclusiv bunuri dintr-un gen limitat, proprietatea se transferă cumpărătorului la data individualizării acestora prin predare, numărare, cântărire, măsurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura bunului.

Prin urmare, bunurile fiind predate înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, creanţa este evident născută anterior deschiderii procedurii insolvenţei. Obligaţia de plată a preţului s-a născut cel târziu la momentul transferului proprietăţii bunurilor către cumpărător, neexistând nici o dovadă că părţile ar fi amânat momentul naşterii creanţei (de exemplu, prin stipularea unei condiţii suspensive).

Prin urmare, nu există niciun motiv pentru care creanţa creditorului Z(…)să fie considerată creanţă curentă şi ar fi inechitabil ca momentul naşterii creanţei să fie lăsat la latitudinea creditorului care, anticipând intrarea în insolvenţă a debitoarei, ar putea amâna momentul emiterii facturii fiscale, pentru a-şi crea o situaţie mai favorabilă în cadrul procedurii, având în vedere că, potrivit legii, creanţele curente beneficiază de prioritate la plată, în detrimentul creanţelor înscrise în tabel.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Prin prezentul demers judiciar apelanta-creditoare a solicitat anularea măsurilor practicianului în insolvenţă privind avizarea cererii de plată şi punerea în vedere debitoarei să plătească suma de 1146400,64 lei către S.C. Z(…), contestând faptul că aceasta ar fi destinată achitării unor creanțe curente.

Potrivit art. 5 alin. 1 pct. 2 din Legea 85/2014, activităţi curente reprezintă acele activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii şi operaţiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare, în cursul normal al activităţii sale, cum ar fi:

a) continuarea activităţilor contractate şi încheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate;

b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora;

c) asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente.

Conform art. 5 alin. 1 pct. 21 din Legea 85/2014, creditor cu creanţe curente sau creditor curent este acel creditor ce deţine creanţe certe, lichide şi exigibile, născute în timpul procedurii de insolvenţă, şi care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanţa, conform documentelor din care rezultă.

Art. 75 alin. 3 din Legea 85/2014 prevede că nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) acţiunile judiciare pentru determinarea existenţei şi/sau cuantumului unor creanţe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii; pentru astfel de acţiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observaţie şi de reorganizare, cerere de plată ce va fi analizată de către administratorul judiciar cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, fără ca aceste creanţe să fie înscrise în tabelul de creanţe; împotriva măsurii dispuse de către administratorul judiciar se va putea formula contestaţie cu respectarea art. 59 alin. (5), (6) şi (7).

Potrivit art. 102 alin. 6 din același act normativ, creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute după data deschiderii procedurii de faliment.

Cu privire la factura fiscală nr. … în valoare de 657666,33 lei, spre deosebire de prima instanță, Curtea apreciază că aceasta nu se referă la o creanță curentă.

Deși este adevărat că această factură fiscală este emisă la câteva zile după deschiderea procedurii insolvenței, nu se poate ignora faptul că din înscrisurile aflate la dosar rezultă că în realitate comanda mărfii de către debitoare și livrarea acesteia de către creditoarea S.C. Z(…) s-au realizat anterior deschiderii procedurii insolvenței, care s-a produs prin sentința civilă nr. 383/25.05.2017 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. ...

Or, atunci când se analizează data nașterii unei creanțe, prezintă relevanță momentul încheierii convenției din care s-a născut aceasta, respectiv cel al individualizării bunurilor de gen, iar nu data emiterii facturii fiscale.

Pe cale de consecință, creanța în valoare de 657666,33 lei nefiind una curentă, este nelegală măsura practicianului în insolvenţă privind avizarea cererii de plată şi punerea în vedere debitoarei să plătească suma respectivă.

În schimb, în privința facturilor fiscale nr. .. din data de 30.05.2017 în valoare de 232412,09 lei și nr. .. emise de către S.C. Z(…), în mod judicios prima instanță a stabilit că acestea vizează creanțe curente, care se achită potrivit prevederilor legale menționate mai sus.

Apelanta-creditoare a contestat faptul că aceste contracte au fost încheiat fără avizul administratorului judiciar.

Potrivit art. 87 alin. 1, 2 din Legea 85/2014, (1) în perioada de observaţie, debitorul va putea să continue desfăşurarea activităţilor curente şi poate efectua plăţi către creditorii cunoscuţi, care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente, după cum urmează:

a) sub supravegherea administratorului judiciar, dacă debitorul a făcut o cerere de reorganizare, în sensul art. 67 alin. (1) lit. g), şi nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;

b) sub conducerea administratorului judiciar, dacă debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.

(2) Actele, operaţiunile şi plăţile care depăşesc condiţiile prevăzute la alin. (1) vor putea fi autorizate în exercitarea atribuţiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o şedinţă a comitetului creditorilor în vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, în termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia. În cazul în care o anumită operaţiune care excedează activităţii curente este recomandată de către administratorul judiciar, iar propunerea este aprobată de către comitetul creditorilor, aceasta va fi îndeplinită obligatoriu de administratorul special; în cazul în care activitatea este condusă de către administratorul judiciar, operaţiunea va fi efectuată de către acesta cu aprobarea comitetului creditorilor, fără a fi necesară cererea administratorului special.

Din textul legal indicat rezultă că, în situația în care nu a fost ridicat dreptul de administrare al debitoarei, aceasta își va putea desfășura activitatea curentă fără a fi necesară avizarea în mod expres a fiecărei operațiuni de către administratorul judiciar.

În caz contrar, derularea activității debitoarei ar fi una anevoioasă, ceea ce este contrar scopului procedurii insolvenței.

Doar în măsura în care se pun în discuție acte care nu se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente, intervin condiții suplimentare, precum avizarea expresă de către administratorul judiciar sau aprobarea de către comitetul creditorilor.

În speță, contractele respective se încadrează în activitatea curentă a debitoarei, astfel că nu era necesară avizarea prealabilă de către administratorul judiciar.

Față de cele de mai sus, Curtea a admite apelul şi a pronunţat soluţia mai sus menţionată, fără cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare