Calitate procesuala

Prin sentinţa civilă nr. X/18.04.2018, pronunţată de Judecătoria Caracal, în dosar nr. X/207/2017, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei G P, invocată de instanţă din oficiu.

S-a respins acţiunea formulată de reclamanta G P, în contradictoriu cu pârâţii D G, D D I, D D E, K M, D M, D A (G), D I, D F,  B D,  D E, D A L, D D, M I, D F, D P. I, D P. F, C P. F, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesual activă.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată la data de 11.12.2017 pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr.X/207/2017, reclamanta G (D) P a chemat în judecată pe pârâţii D G, D D I, D D E, K M, D M, D A (G), D I,  D F, B D, D E, D A L, D D, M I, D F, D P. ION, D P. F şi C P. F, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună ieşirea părţilor din indiviziunea în care se află asupra  suprafeţei de 3,92 ha teren intravilan şi extravilan situat pe raza corn. R, jud. Olt, conform  titlului de proprietate nr. X/57 din 25.09.2000 emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor O pe numele: D C, D M, D D, D P, D I, D F,  atribuindu-se fiecăruia loturile individualizate corespunzătoare cotei ce revine fiecărui indivizar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma excepţiei lipsei calităţii procesual active a reclamantului, excepţie de fond, absolută, peremptorie invocată de instanţă în conformitate cu prevederile art.247 Cod procedură civilă, instanţa  a reţinut următoarea situaţie de fapt si de drept.

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat precum şi între persona pârâtului şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii. Reclamantul fiind cel care porneşte acţiunea civilă, trebuie să justifice atât calitatea procesuală  activă, cât şi calitatea pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată.

Instanta a observat că obiectul prezentei cauze îl reprezintă o acţiune de partaj a  terenului în suprafaţa de  3,9200 ha teren ce aparţine autorului D M, individualizat conform Titlul de Proprietate nr. X/57/25.09.2000 emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor depus la dosarul cauzei fila 9.

Instanţa a constatat că în ceea ce o priveşte pe reclamanta G P(fostă D) aceasta nu figurează în titlul de proprietate în calitate de coproprietar al suprafeţei de teren a cărei partajare se solicită.

Instanţa a reţinut că deşi prin adeverinţa emisă la data de 21.01.2013 de Primăria Comunei R s-a specificat că numita G P este una şi aceeaşi persoană cu D F ce figurează în calitate de coproprietar în titlul de proprietate anterior menţionat, o astfel de adeverinţă nu poate produce efecte juridică în cauză.

Astfel instanţa a observat că prin dispoziţiile speciale ale art. 59 indice 1 din Legea nr. 18/1991, se reglementează o procedură specială pentru rectificarea titlurilor de proprietate, care urmează a fi făcută de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în temeiul unei hotărâri în acest sens a Comisiilor Judeţene de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Instanţa a constatat că această procedură specială şi exclusivă se aplică pentru corectarea erorilor de scriere, care sunt apreciate că ar putea viza orice elemente din cuprinsul titlului de proprietate.

Instanţa a reţinut aşadar că îndreptarea erorilor din titlurile de proprietate – dacă acestea se datorează transcrierii eronate pe titlul de proprietate a unora din informaţiile din procesul-verbal de punere în posesie sau din alte documente care au stat la baza punerii în posesie se efectuează potrivit art. 59 indice 1 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată şi completată şi art. 235 alin. 1 şi 2 din Ordinul ANCPI nr. 700/2014.

Articolul 235 alin. 1 din Ordinul ANCPI nr. 700/2014 enumeră asemenea posibile erori: erori de scriere a numelui şi prenumelui faţă de procesul-verbal şi anexe; erori cu privire la numărul de tarla/parcelă/unitate amenajistică/unitate de producţie; erori cu privire la vecinătăţi; erori cu privire la suprafeţele parcelelor, fără modificarea suprafeţei total atribuite, erori de identificare cadastrală – fără afectarea amplasamentului şi a suprafeţei – toate faţă de cele corect înscrise în documentele primare de reconstituire a dreptului.

Instanţa a apreciat că această procedură nu este una alternativă şi nu poate fi înlocuită cu o simplă adeverinţă prin care Unitatea Administrativ Teritorială să certifice existenţa unei erori cu privire la numele unui dintre coproprietari, pentru că, dacă s-ar considera a fi alternativă, ar dispărea însăşi raţiunea introducerii acestei noi proceduri.

Pe cale de consecinţă instanţa a apreciat că în ceea ce o priveşte pe reclamanta G P aceasta nu a făcut dovada calităţii de coproprietar cu privire la terenul a cărui partajare o solicită.

Având în vedere considerentele anterior expuse, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei, excepţie invocată de instanţă din oficiu şi a respins acţiunea formulată de reclamanta G P, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesual activă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta G P,  solicitând să se dispună în principal anularea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, iar în subsidiar anularea sentinţei şi judecarea în fond a cauzei, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

A arătat că hotărârea instanţei de fond este evident şi esenţial nelegală, deoarece soluţionarea cauzei s-a făcut cu încălcarea normelor de drept procesual civil şi de drept material care reglementează soluţionarea în fond a cauzelor deduse judecăţii.

Instanţa de fond a soluţionat prezenta cauză pe cale de excepţie, cu încălcarea normelor imperative prevăzute de art. 245-248 C.p.civ., în contradicţie evidentă cu materialul probator administrat în cauză, cu atitudinea procesuală a părţilor, dar mai ales a soluţionat cauza cu încălcarea disp. art. 233 C.p.civ, invocând din oficiu, în şedinţa publică, excepţia lipsei calităţii procesuale a subsemnatei motivat de faptul că nu au fost dezbătute succesiunile autorilor coproprietari ai suprafeţei asupra căreia s-a solicitat ieşirea din indiviziune, suprafaţă înscrisă în T.P. nr. X/57 din 25.09.2000 emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor O pe numele: D C, D M, D D, D P, D I, D F, iar în considerentele sentinţei a motivat soluţia pronunţată reţinând că, deşi prin adeverinţa nr. 411 emisă la data de 21.01.2013 de primăria corn. R, s-a specificat că G (fostă D) P, este una şi aceeaşi persoană cu D F, ce figurează în calitate de coproprietar în titlul mai sus menţionat, aceasta nu produce efecte juridice în cauză.

Însă, aşa cum a arătat, deşi dosarul se afla la al treilea termen de judecată, după faza de regularizare a cererii, instanţa nu a pus niciodată în discuţie acest motiv pentru care a invocat excepţia lipsei calităţii procesual active şi a respins acţiunea, nu i-a fost pus niciodată în vedere să facă dovezi suplimentare cu privire la faptul că este una şi aceeaşi persoană cu titulara coproprietară D F (deşi a făcut dovada că s-a căsătorit ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, în prezent purtând numele de G, prenumele de F fiind într-adevăr eronat menţionat aşa cum rezultă şi din adeverinţa nr. X/21.01.2013). În cazul în care instanţa ar fi considerat că înscrisurile depuse nu sunt suficiente pentru a face dovada că este una şi aceeaşi persoană cu cea înscrisă în titlul de proprietate, iar îndreptarea erorii materiale cu privire la prenumele subsemnatei trebuie efectuată conform art. 59 indice 1 alin 1 din Legea 18/1991 republicată şi completată precum şi a Ordinului ANCPI nr. 700/2014, fiind la al treilea termen de judecată, ar fi fost legal să-i pună în vedere mai întâi să îndeplinească acest deficient, în acest caz cauza urma să fie suspendată până la îndeplinirea obligaţiei care i-ar fi fost pusă în vedere (aşa cum de altfel s-a întâmplat anterior în cauza depusă de subsemnata pe rolul instanţei, având aceleaşi părţi şi acelaşi obiect, cauză care a fost iniţial suspendată pentru neplata onorariului de expert, ulterior intervenind perimarea - Dosar X/207/2013).

Aşa cum a arătat nu acesta a fost motivul pentru care, instanţa, în şedinţă publică a invocat excepţia lipsei calităţii procesual active a apelantei, aşa cum rezultă atât din preambulul sentinţei, la fila nr. 1, menţionând după consemnarea înscrisurilor depuse de apărătorul apelantei la dosar următoarele: „Instanţa având în vedere obiectul prezentei cauze, faptul că nu au fost dezbătute succesiunile autorilor D C, D Pică, D D D, D Ml, D I, instanţa invocă excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei”, dar acest motiv al invocării excepţiei instanţei poate fi ascultat şi în înregistrarea pe suport audio a şedinţei din data de 18.04.2018 (ataşată la cerere de apel).

Prin urmare, motivul pentru care instanţa a invocat din oficiu, în şedinţă publică excepţia lipsei calităţii procesuale active a apelantei, este în totală contradicţie cu motivarea sentinţei.

De asemenea, măsurile dispuse de instanţă în şedinţa publică, trebuie puse mai întâi în discuţia tuturor părţilor, prin aplicarea principiului contradictorialităţii, însă aşa cum rezultă din preambulul sentinţei şi din încheierile de şedinţă, până la termenul din data de 18.04.2018 nu a fost pusă în discuţia părţilor nicio excepţie de fond, instanţa nefăcând în şedinţă publică nicio referire sau menţiune expresă la natura acestei excepţii, la instituţiile juridice pe care se întemeiază, punându-o astfel într-o imposibilitate absolută de a se apăra sau de a administra probe în apărare faţă de această excepţie, încălcându-i dreptul la un proces echitabil. Doctrina juridică a stabilit, cu titlu de regulă generală, că atunci când instanţa este cea care iniţiază şi dispune punerea în discuţie a unei excepţii dirimante, iar părţile nu sunt toate prezente şi nu cunosc nimic în legătură cu excepţia, instanţa este obligată să comunice tuturor părţilor, prin citaţie, pentru un termen ulterior, acest aspect juridic, pentru a da posibilitatea atât părţilor prezente cât şi a celor lipsă, să se apere în mod documentat şi pentru a formula concluzii orale şi scrise în legătură cu excepţia invocată.

Pentru aceste considerente, a arătat că sentinţa instanţei de fond este nelegală, în totală contradicţie cu desfăşurarea procesului, şi a solicitat să se dispună în principal anularea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, iar în subsidiar anularea sentinţei şi judecarea în fond a cauzei, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Faţă de apelul promovat intimaţii pârâţi nu au formulat întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului Tribunalul reţine că motivul de apel este întemeiat pentru următoarele considerente:

Prin sentinţa civilă nr. X/18.04.2018, pronunţată de Judecătoria Caracal, în dosar nr. X/207/2017, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei G P, invocată de instanţă din oficiu şi s-a respins acţiunea formulată de reclamanta G P, în contradictoriu cu pârâţii D G, D D I, D D E, K M, D M, D A (G), D I, D F,  B D,  D E, D A L, D D, M I, D F, D P. Ion, D P. F, C P. F, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesual activă motivat de faptul că în ceea ce o priveşte pe reclamanta G P(fostă D) aceasta nu figurează în titlul de proprietate în calitate de coproprietar al suprafeţei de teren a cărei partajare se solicită. A mai reţinut instanţa că deşi prin adeverinţa emisă la data de 21.01.2013 de Primăria Comunei R s-a specificat că numita G P este un aşi aceeaşi persoană cu D F ce figurează în calitate de coproprietar în titlul de proprietate anterior menţionat, o astfel de adeverinţă nu poate produce efecte juridică în cauză.

Prin motivele de apel, apelanta-reclamantă G P a invocat faptul că instanţa nu a pus în discuţie motivul pentru care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active.

Din analiza practicalei sentinţei civile nr.X/18.04.2018 pronunţate în dosarul nr.X/207/2017 tribunalul reţine că, deşi a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei întrucât nu au fost dezbătute succesiunile autorilor D Pică, D C, D I, D D-D şi D Ml, succesori de gradul I ai defunctului D M şi colaterali de gradul al II-lea ai reclamantei, cu toate acestea, motivarea instanţei din cuprinsul considerentelor a vizat lipsa dovezii calităţii de coproprietar cu privire la terenul a cărui partajare se solicită.

Contradictorialitatea în procesul civil, ca garanţie a unui proces echitabil, presupune ca orice aspect privitor la litigiu să fie pus în discuţia părţilor, astfel încât să aibă posibilitatea de a-şi exprima opinia în legătură cu probleme de drept substanţial sau de drept procedural puse în discuţie.

Respectarea principiului contradictorialităţii prevăzut de art. 14 C. proc. civ., obliga prima instanţă ca, înainte de a hotărî asupra cauzei, chiar şi pe baza unei excepţii, să pună în discuţia contradictorie a părţilor motivele de fapt şi de drept pe care aceasta se întemeia.

Constatând, pe de o parte, că principiul de ordine publică nu a fost respectat iar, pe de altă parte, că instanţa nu a intrat în cercetarea fondului, având în vedere că s-a solicitat trimiterea cauzei pentru rejudecare la prima instanţă, în baza art. 480 alin.3 Cpc, tribunalul va admite apelul formulat de apelanta reclamantă G P (D), va anula sentinţa civilă şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.

În privinţa cheltuielilor de judecată solicitate de apelanta-reclamantă, faţă de soluţia de anulare cu trimitere pronunţată, acestea vor fi avute în vedere de instanţă, în rejudecare.

Data publicarii pe portal:05.12.2018

Domenii speta

Spete similare