Plângere contravenţională

Dosar nr. XX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SĂVENI

Sentinţa civilă Nr. ..

Şedinţa publică de la .....

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE ..

GREFIER …

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant SC …..SRL şi pe pârât ANAF - DIRECŢIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ SUCEAVA, pârât AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, având ca obiect plângere contravenţională P/V DGSF NR 0079993/25.03.2017.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică de la data de 18.04.2018, care au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acel termen, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea, până la data de 30.05.2018,  când,

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea de chemare în judecata înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 30.03.2017, petentul SC … SRL, în contradictoriu cu pârâtul ANAF - DIRECŢIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ SUCEAVA şi AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, a formulat plângere contravenţională împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare contravenţie seria DGAF nr. 0079993/25.03.2017.

În motivare, petenta a arătat, că cele două contravenții reținute în procesul verbal la pct. 1 și 2 sunt identice, astfel că apreciază că a fost sancționată de două ori pentru aceeași contravenție, considerând că în conformitate cu disp. art. 16 din OG2/2001, încadrarea juridică greșită a contravenției echivalează cu lipsa încadrării juridice, ce încalcă prevederile imperative ale dispozițiilor legale anterior menționate.

In esenţă, a arătat petenta că, la controlul efectuat de către reprezentanții ANAF a fost prezentat raportul Z, numărul XXX din XXX, care arata suma de 3874,24, iar in sertar se afla aceeaşi suma. Tot în sertar se aflau și doua avize respectiv nr. XXX în valoare de 300 lei si nr. XXXin valoare de 200 lei, ambele din aceeaşi data 25.03.2017, având prinse de ele cu o clema sumele de 300 lei, respectiv 50 lei, întrucât, arată petenta, suma de 150 lei a folosit-o pentru a achiziţiona nişte produse alimentare. Arată petenta că reprezentanții ANAF nu au inteles regimul avizelor care sunt documente fiscale, personalizate - XX - cu număr si serie, înregistrate la momentul controlului in raportul de gestiune, urmând ca ulterior să fie emise în baza acerstora şi facturi fiscale. Precizează că a procedat în această manieră întrucât se confruntă cu un deficit de personal şi pentru emiterea facturii este nevoie de prezenţa contabilei în sediul unităţii. În acelaşi sens arată că are o convenţie cu SC XXX Srl, care plăteşte marfa pe loc, iar facturarea se face la sfarsit de luna in baza unui cumul a avizelor, facturandu-se o singura data. Mai arată petenta faptul ca un cumpărător poate cumpără in baza bonului fiscal sau in baza facturii si a chitanţei aferente.  În ceea ce priveşte ce-a de a treia contravenţie, arată petenta că organele de constatatoare au efectuat un control în toată incinta societăţii în speranţa că vor găsi ceva compromiţător, context în care au descoperit în biroul administratorei societății nişte pachete de ţigări de proveniență Rep.Moldova ce-i aparţineau,  fiind achiziționate pentru consumul propriu, fiind fumătoare, precum și pentru a fi oferite persoanei care se ocupă de curățenie la sediul societății.

Mai arată petenta că la stabilirea sancțiunilor contravenționale și a măsurilor complementare organele de control nu au ținut seama de împrejurările în care a fost săvârșită presupusa faptă, de modul de săvârșire dși de amploarea acesteia, de scvopul urmărit și urmarea produsă, de circumstanțele personale ale societății, precum și de gradul de pericol social al contravenției săvârșite, aplicând sancțiuni și măsuri complementare exagerate, de natură să perturbe grav activitatea societății. A mai arătat  petenta că amenda aplicată este foarte mare raportat la vânzările și profitul realizat de societate.

În concluzie a solicitat anularea procesului verbal ca nelegal și netemeinic și înlăturarea măsurii complementare a suspendării activității.

În drept, reclamantul a invocat prevederile OG nr. 2/2001.

Cererea a fost legal timbrată, potrivit OUG nr. 80/2013, cu suma de 20 lei, taxă judiciară de timbru.

Intimata Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala a depus întâmpinare solicitând respingerea acţiunii.

În motivarea întâmpinării depuse, intimata a arătat că la controlul operativ si inopinat efectuat în data de 25.03.2017 la punctul de lucru situat în XXXX, judeţ Botoşani, apartinând SC …. SRL s-au constatat următoarele:

1)Agentul economic nu a respectat prevederile art. 4, alin (12), lit. h) din OUG 28/1999 republicată, care a determinat existenta sumei de 350,76 lei ca fiind nejustificată. Suma a rezultat ca diferenţă din numerarul din incinta punctului de lucru (4.225 lei) si încasările în numerar înscrise în raportul zilnic emise de aparatul de marcat (3.874,24 iei) si nu a putut fi justificată prin date înscrise în Registrul Special, chitanţe sau dispoziţie de încasare. Conform notei explicative date de administrator suma este rezultată din vânzare de carburant, conform avizelor nr. XX si XX din XXX pentru a căror încasare nu s-au emis bonuri fiscale, chitanţe sau alte documente de încasare.

2)Agentul economic deţinea la data si ora controlului suma de 350,76 lei ce nu a putut fi justificată prin documente emise de aparatul de marcat, prin datele înscrise în Registrul special sau prin chitanţe.

3)Agentul economic deţinea la data si ora controlului în sertarul unui birou din încăperea din spatele magazinului, încăpere unde sunt depozitate actele si documentele contabile, următoarele cantităti de produse accizabile nemarcate conform Legii 227/2015: 4 (patru) pachete de tigări marca KENT SILVER NANOTEK de provenienţă Republica Moldova si 2 (două) pachete de ţigări marca "MARBLE” nemarcate cu timbru de acciză.

Societatea XX SRL a fost sancţionată contravenţional prin procesul-verbal de sancţionare şi contestatare a contravenţiilor seria XX astfel:

a)Fapta descrisă la punctul 1 întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 10, lit. (d) din OUG 28 /1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind sanctionată cu amendă contravenţională în cuantum de 17.500 lei în baza art. 11, alin. (1), lit. (e), pct. (iv) din OUG 28 / 1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii, respectiv suma de 8.750 lei (sancţiune principală).

b)Fapta descrisă la punctul 2 întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute la art. 10, lit. g) din OUG 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind sancţionată cu avertisment scris conform art. 5 - 7 din OG 2 / 2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar conform art. 11, alin. 1, lit. a, pct. (i) din OUG 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a dispus sancţiunea complementară de confiscarea a sumei de 350,76 lei.

c)Fapta descrisă la punctul 3 întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute la art. 449, pct. (2), lit. (k) din Legea 227 / 2015 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind sancţionată cu avertisment scris conform art. 5 - 7 din OG 2 / 2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind aplicate si următoarele măsuri complementare: conform art. 449, alin. (3), lit. (a) din Legea 227 / 2015 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a dispus confiscarea produselor amintite în fapta de la punctul 3, precum si conform art. 449, alin. (3), lit. (c) din Legea 227 / 2015 republicată, cu modificările şî completările ulterioare, s-a dispus suspendarea activităţii de comerţ cu amănuntul a produselor accizabile pe o perioadă de 1 (una) lună de zile în punctul de lucru verificat.

Menţionează intimata faptul că urmare a controlului efectuat, a fost întocmit si procesul verbal nr. XXX, în cuprinsul căruia sunt descrise alte două contravenţii ce au fost sancţionate în momentul controlului cu avertisment verbal respectiv: neîntocmirea documentului justificativ dispoziţie de plată pentru suma de 1.000 lei eliberată din casieria societăţii către administrator ca avans pentru plăti diverse si implicit neînregistrarea operaţiunii în Registrul de casă, precum si neînregistrarea în evidenta gestionară si contabilă a diferentelor cantitative (minusuri) de carburanţi rezultate din perioada ianuarie - martie 2017, fapte ce constituie contravenţii conform prevederilor art. 41, pct. (2), lit. (c) din Legea 82 /1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu privire la prima faptă contravenţională arătă intimata că în urma comparării sumei constate faptic în unitatea de vânzare, respectiv suma de 4.225 lei, cu sumele de bani înscrise în raportul zilnic nr. XXX, a cărui valoare indica la rubrica numerar suma de 3.874,24 lei, a rezultat o diferenţă nejustificată în valoare de 350,76 lei pentru care societatea nu a întocmit document justificativ la introducerea acesteia în unitate.

Conform explicaţiilor date de administrator prin nota explicativă nr. 894/5/25.03.2017, suma de 350,76 lei a rezultat astfel: ”500 lei reprezintă încasări pt. avizele nr. 4757 si 4756 / 25.03.2017, iar diferenţa de 150 lei i-am luat eu pt. achitarea unor produse urmând să îi aduc din casă să îi pun înapoi în gestiune”. La întrebarea nr. 2 prin care echipa de control a întrebat dacă pentru încasarea sumei de 500 lei au fost emise bonuri fiscale sau alte documente de încasare (chitanţă sau dispoziţie de încasare), administratorul a răspuns cu ”NU - întrucît urma să se întocmească ulterior factura si chitanţa deoarece am lipsă de personal si nu putem efectua imediat livrările si actele necesare. Avizele s-au emis la ora 11 si imediat urma să facem facturile si chitanţele dar a intervenit în acelaşi timp si controlul ANAF.” La întrebarea nr. 3 prin care echipa de control a întrebat dacă a fost întocmit vreun document pentru suma de 150 lei eliberată din sertarul casei de marcat către doamna administrator răspunsul este: ”Nu am document de la gestionar, deoarece intenţionam să îi aduc imediat din casă să îi pun în gestiune.”

Mai arată intimata că au fost încălcate prevederile art. 4 alin. (12), lit. h) din OUG 28/1999 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform căruia: ”Utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale sunt obligaţi:... h) să întocmească documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele înscrise în registrul special, după caz, precum si pentru sumele extrase din unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele utilizate pentru a acorda rest clientului în sensul prezentei ordonanţe de urgentă, prin unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor se înţelege suprafaţa destinată accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/serviciului, expunerii/prelucrării/ depozitării produselor oferite, prestărilor serviciilor, încasării contravalorii acestora si circulaţiei personalului angajat pentru derularea activităţii”.

Precizează intimata că, prin nerespectarea prevederilor art. 4, alin. (12), lit. h) din OUG 28/ 1999 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societatea a săvârşit contravenţia prevăzută de art. 10, lit. d) din aceeaşi ordonanţă de urgentă: "Constituie contravenţie următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni: d) nerespectarea de către utilizatori a obligaţiei prevăzute de art. 4, alin. (12), lit. (h), care determină existenta unei sume nejustificate. în sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înţelege suma pentru care nu s-au întocmit documente justificative conform art. 4, alin. (12), lit. (h)." Sancţiunea a fost aplicată conform art. 11, alin. (1), lit. (e), pct. (iv) din aceeaşi ordonanţă, deoarece suma nejustificată este cuprinsă între 300 lei si 1000 lei, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal si / sau în registrul special ia data st ora controlului (3.874,24 iei).

Cu privire la cea de a doua faptă contravenţională arată intimata că suma de 350,76 lei găsită în plus în unitatea de vânzare nu a putut fi justificată prin datele înscrise în documentele emise cu AMEF, în registrul special şi/sau în chitanţe, întrunind astfel elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute la art. 10, lit. g din OUG 28/1999, iar din aceeaşi notă explicativă reiese faptul că pentru suma găsită în plus nu s-au întocmit documente justificative (chitanţă sau dispoziţie de plată). Conform preverilor art. 5 - 7 din OG nr, 2/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, această contravenţie a fost sancţionată cu avertisment.

Cu privire la această faptă a fost aplicată sancţiunea complementară a confiscării sumei de 350,76 lei, conform prevederilor art. 10, alin. (1), lit. a), pct. (i) din OUG 28 /1999 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Privitor la cea de a treia contravenţie a arătat intimata că în urma controlului efectuat în data de 25.03.2017, s-a constatat că agentul economic deţinea în sertarul unui birou din încăperea din spatele magazinului (cu acces din magazin), încăpere unde erau depozitate actele si documentele contabile, 4 pachete de ţigări marca "KENT SILVER NANOTEK” de provenienţă Republica Moldova si 2 pachete de ţigări marca "MARBLE” nemarcate cu timbru de acciză. Fapta constituie contravenţie conform art. 449, alin. (2), lit. (k) din Legea 227 / 2015 republicată, cu modificările şi completările ulterioare: "Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii infracţiuni: k) deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit art. 421, alin. (3), fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute ia art. 452, alin. (1), iit. (h).” si conform prevederilor art. 5 - 7 din OG 2 / 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost sancţionată cu avertisment. Tot cu privire la această faptă au fost aplicate două măsuri complementare, respectiv cea de confiscare a produselor accizabile în cauză, conform prevederilor art 449, alin. (3), lit. (a) din Legea 227 / 2015 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, si măsura de suspendare a activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1 (una) lună, conform prevederilor art. 449, alin. (3), lit* (c) din aceeaşi lege. Precizează intimata că în ceea ce priveşte legalitatea procesului-verbal contestat, actul sancţionator a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute de art. 16 şi art. 17 din OG 2/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, neexistând nici o cauză de nulitate absolută a acestuia, având în vedere şi faptul că prin plângerea formulată se solicită anularea procesului-verbal ca nelegal, însă în motivare nu se regăsesc invocate aspecte care pot atrage constatarea nulităţii absolute.

 In ceea ce priveşte descrierea situaţiei de fapt, apreciază intimata că acesta respectă condiţiile referitoare la descrierea faptei contravenţionale prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind arătate toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube. În descrierea faptei contravenţionale nu există ambiguitate, din situaţia de fapt constatată rezultând că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenţiei aşa cum este prevăzută de actul normativ de reglementare şi sancţionare.

 Referitor la afirmaţia făcută prin plângerea contravenţională formulată de petentă, conform căreia încadrarea juridică a faptei este greşită în sensul că faptele de Ia punctul 1 si 2 sunt identice fiind sancţionate de două ori (o dată cu amendă si o dată cu avertisment) precizează intimata că, fapta de la punctul 1 reprezintă neîntocmirea unor documente justificative, iar cea de la punctul 2 reprezintă deţinerea unei sume de bani nejustificată.

Referitor la cele două avize de însoţire a mărfii invocă intimata prevederile OMFP 2634/2015 si arată că acestea nu au calitatea de document justificativ ce poate atesta încasarea unei sume de bani, calitate ce o pot avea (în cazul încasărilor cu numerar) doar chitanţa sau dispoziţia de încasare și, de asemenea, faptul că factura sau termenul de emitere a acesteia nu exonerează de obligaţia de a întocmi un document justificativ pentru orice sumă încasată, chiar dacă aceasta reprezintă contravaloarea unei facturi.

Referitor la fapta de la punctul 3, arată intimata că organul de control a retinut în sarcina petentei deţinerea respectivei cantităti de produse accizabile si nu comercializarea, acestea fiind identificate în sertarul unui birou si nu expuse la raft, iar sancţiunea a fost apreciată în raport cu gravitatea faptei fiind aplicat în acest caz avertismentul. Petenta nu a indicat elemente pertinente pentru a dovedi netemeinicia observaţiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora si nici nu a prezentat o explicaţie raţională a motivului pentru care agenţii constatatori ar fi întocmit procesul verbal cu consemnarea unei situaţii nereale, pentru a se ridica vreun dubiu cu privire la obiectivitatea acestora.

 Referitor la individualizarea sancţiunii amenzii aplicate petentei, arată intimata că se impune menţinerea acesteia, înlocuirea sa cu un simplu avertisment nefiind de natură să realizeze scopul preventiv şi represiv al sancţiunii, petenta primind deja un avertisment pe lângă sancţiunea amenzii.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu 2 martori, iar pentru pârât, proba cu înscrisuri considerând aceste probe sunt  admisibile și concludente.

Analizând cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant, instanţa reţine următoarele:

În fapt, în urma controlului efectuat la data de 25.03.2017, de către reprezentanți ai Direcției Regionale Antifraudă Fiscală nr. 1 Suceava, la punctul de lucru din XX al SC XXX SRL, s-a întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria DGAF nr. 0079993, prin care au fost aplicate petentei din prezenta cauză următoarele sancțiuni și măsuri complementare:

1. - amendă contravenţională în cuantum de 17.500 lei (sancțiune principală), în baza art. 11, alin. (1), lit. (e), pct. (iv) din OUG 28 / 1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru contravenţia prevăzută de art. 10 lit. (d) din OUG 28 /1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în nerespectarea prevederilor art. 4, alin (12), lit. h) din OUG 28/1999 republicată, care prevăd obligația utilizatorilor aparatelor de marcat de a întocmi documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele înscrise în registrul special, după caz, precum si pentru sumele extrase din unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele utilizate pentru a acorda rest clientului în sensul prezentei ordonanţe de urgentă, prin unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor se înţelege suprafaţa destinată accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/serviciului, expunerii/prelucrării/depozitării produselor oferite, prestărilor serviciilor, încasării contravalorii acestora si circulaţiei personalului angajat pentru derularea activităţii, determinând existenta în sediul punctului de lucru a sumei de 350,76 lei  fără a putea fi justificată, sumă ce a rezultat ca diferenţă între numerarul din incinta punctului de lucru (4.225 lei) si încasările în numerar înscrise în raportul zilnic emis de aparatul de marcat (3.874,24 iei) si nu a putut fi justificată prin date înscrise în Registrul special, chitanţe sau dispoziţie de încasare;

2. - avertisment scris (sancțiune principală), conform art. 5 - 7 din OG 2/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar conform art. 11, alin. 1, lit. a, pct. (i) din OUG 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a dispus sancţiunea complementară a confiscării sumei de 350,76 lei, pentru contravenţia prevăzute la art. 10, lit. g) din OUG 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,  constând în neînmânarea bonului fiscal clientului de către operatorul aparatului de marcat electronic fiscal și/sau neeliberarea facturii la solicitarea clientului, având în vedere că pentru anumite cantități de combustibil vândute în ziua controlului, pentru care a fost încasată suma totală de 500 lei, nu s-a emis nici bon fiscal și nici factură, banii fiind păstrați în sertar, împreună cu avizele de însoțire;

3.- avertisment scris (sancțiune principală), conform art. 5 - 7 din OG 2 / 2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare si  măsurile complementare conform art. 449, alin. (3), lit. (a) din Legea 227/2015 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a confiscării produselor și conform art. 449, alin. (3), lit. (c) din Legea 227 / 2015 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a suspendării activităţii de comerţ cu amănuntul a produselor accizabile pe o perioadă de 1 (una) lună de zile în punctul de lucru verificat, pentru contravenţia prevăzută la art. 449, pct. (2), lit. (k) din Legea 227 / 2015 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în deţinerea în afara antrepozitului fiscal  a produselor accizabile supuse marcării, potrivit art. 421, alin. (3), fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, având în vedere că  în sertarul unui birou dintr-o încăpere din spatele magazinului, încăpere unde erau depozitate actele si documentele contabile, au fost găsite 4 pachete de ţigări marca "KENT SILVER NANOTEK” si 2 pachete de ţigări marca "MARBLE” de provenienţă Republica Moldova, nemarcate cu timbru de acciză.

În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de contravenţie, pronunţându-se, de asemenea, şi cu privire la proporționalitatea sancţiunii aplicate de către agentul constatator prin acesta.

Astfel, sub aspectul legalităţii, instanţa constată că, în cauză,  nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei conţinând menţiunile privitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, descrierea faptelor săvârşite, data comiterii acestora şi semnătura agentului constatator.

Referitor la susținerile petentei privind faptul că la pct. 1 și 2 din procesul verbal de contravenţie au fost menționate 2 contravenții identice, fiind sancționată de două ori pentru aceeași faptă, instanţa reţine că astfel cum au fost descrise cele două contravenții menționate la pct. 1 și 2 din procesul-verbal se referă la fapte diferite și anume, prima contravenție reținută se referă la nerespectarea  obligației utilizatorilor aparatelor de marcat de a întocmi documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele înscrise în registrul special, după caz, precum si pentru sumele extrase din unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele utilizate pentru a acorda rest clientului, iar cea de a doua  se referă la  neînmânarea bonului fiscal clientului de către operatorul aparatului de marcat electronic fiscal și/sau neeliberarea facturii la solicitarea clientului, cele două contravenții aflându-se într-o strânsă legătură și interdependență, dar nefiind identice. 

Sub aspectul temeiniciei,  instanţa reţine că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din interpretarea art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenţiei face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept, bucurându-se de prezumţia relativă de legalitate şi de temeinicie până la proba contrară, probă ce revine petentului, în condiţiile art. 249 C.proc.civ.

Această situaţie nu este contrară art. 6 CEDO şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că materia contravenţională este asimilată unei acuzaţii în materie penală, în sensul art. 6 par. 2 CEDO.

Astfel, potrivit dreptului intern, regimul juridic al contravenţiilor este completat de dispoziţiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia obligaţia de prezentare a unei fapte revine celui care invocă această faptă (onus probandi incumbit actori).

În legătură cu acest aspect, CEDO a arătat în jurisprudenţa sa (cauza Anghel c. României, pct. 60, cauza Nicoleta Gheorghe c. României) că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (de altfel, în cauza Haiducu şi alţii c. României, Curtea a precizat că prevederile art. 6 par. 2 din Convenţie nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumţie relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumţie fără de care ar fi practic imposibil să sancţionezi încălcările legislaţiei care intră în competenţa poliţiei), în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare.

Potrivit art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional. 

De asemenea, trebuie reţinute şi Deciziile nr. 83/08.03.2002 şi nr. 197/2003 ale Curţii Constituţionale, prin care aceasta a arătat că dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 sunt în deplină concordanţă cu cerinţele art. 6 din Convenţie şi cu jurisprudenţa CEDO.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că petenta nu a contestat  că faptele reținute în procesul verbal corespund adevărului ci, a susținut că cele constatate de agentul constatator s-au datorat unei practici, unui mod de lucru, stabilit de către societatea petentă cu clienții obișnuiți ai punctului de lucru, constând în întocmirea de avize de însoțire de fiecare dată când respectivii clienți achiziționau combustibil, primirea sumelor de bani reprezentând contravaloarea combustibilului achiziționat și păstrarea avizelor și a sumelor de bani în sediul punctului de lucru până la o dată ulterioară, când pe baza mai multor avize de însoțire  se întocmea o singură factură, de regulă, lunar. Petenta a susținut că avizele de însoțire folosite erau documente fiscale personalizate, cu număr și serie, înregistrate în raportul de gestiune, aspecte de natură a o obliga la emiterea ulterioară a facturii și bonului fiscal. A mai susținut petenta că această modalitate de lucru era agreată și de către clienții obișnuiți ai punctului de lucru, cei care achiziționau des combustibil și care preferau emiterea unei facturi la sfârșitul lunii, procedura de lucru fiind determinată și de faptul că pe fiecare tură este de serviciu un singur casier, iar întocmirea facturilor întră în atribuțiile contabilului.

Cu privire la neîntocmirea de  documente justificative pentru suma de bani scoasă din din unitate de către administrator care a folosit-o în ineteres personal, pentru plata unor cumpărături, s-a susținut că urma să fie restituită într-un timp foarte scurt și s-a apreciat că nu mai este necesară întocmirea respectivelor documente justificative.

Referitor la deținerea  celor 4 pachete de ţigări marca "KENT SILVER NANOTEK” si 2 pachete de ţigări marca "MARBLE” de provenienţă Republica Moldova, nemarcate cu timbru de acciză, în sediul punctului de lucru, administratorul petentei a susținut că acestea îi aparțineau și erau pentru consumul propriu și pentru consumul persoanei care se ocupa de curățenie.

Toate aceste aspecte, care au fost susținute și de către martorii propuși de către petentă, audiați în cauză, martori care au calitatea de salariați la societatea petentă, nu sunt de natură a combate realitatea aspectelor constatate de către agentul constatator, ci sunt doar justificări și explicații cu privire la modul de lucru adoptat de către salariații petentei, care însă nu o pot exonera pe petentă de răspunderea contravențională pentru faptele constatate prin procesul – verbal.

 Faţă de considerentele mai sus expuse, instanţa constată că prezumţia de veridicitate de care se bucură procesul-verbal de contravenţie nu a fost răsturnată, probatoriul administrat nereliefând o altă situaţie de fapt decât cea reţinută de agentul constatator.

În ceea ce priveşte proporționalitatea sancţiunilor aplicate în cauză, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 „Sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite”. În plus, sancţiunea aplicată trebuie să fie proporţională cu scopul legitim urmărit.

Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancţiunea trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinând seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale petentului.

Instanţa apreciază că fapta reținută în sarcina petentei la pct. 1 din procesul verbal, reprezintă o faptă contravenţională ce aduce atingere valorilor sociale protejate de dispozițiile legale ce reglementează obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale – O.G. 28/1999, cu modificările și completările ulterioare,  al cărei scop  este de a obliga operatorii economici care încasează numerar sau prin substitute de numerar (carduri) să folosească aparatele electronice de marcat și prin intermediul acestora să elibereze în schimbul numerarului documente fiscale, respectiv, bonuri fiscale. 

Instanța reține că nerespectarea dispoziţiilor legale menţionate  este de natură să  producă consecințe grave în sfera stabilirii și plății taxelor și impozitelor datorate de petentă statului.

În plus, instanţa consideră că acest gen de fapte contravenţionale este din ce în ce mai des întâlnit şi că este necesară sancţionarea contravenţională cât mai adecvată pentru a se realiza scopul educativ şi preventiv (atât prevenţia specială, cât şi cea generală, prin descurajarea săvârşirii unor astfel de fapte şi de către alţi agenți economici) al sancţiunii contravenţionale.

Având in vedere cele menţionate, instanţa consideră că dispoziţiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancţiunii contravenţionale, amenda fiind proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite de către petentă, cuantumul amenzii prevăzute de  art. 11, alin. (1), lit. (e), pct. (iv) din OUG 28 / 1999, fiind unul fix (de 17.500 lei), raportat la suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției.

În ce privește sancțiunile cu avertisment scris pentru contravențiile menționate la pct. 2 și 3 din procesul-verbal instanța apreciază că acestea sunt proporționale cu  gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinând seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă.

De asemenea, pe deplin justificată și proporțională apreciază instanța că este sancţiunea complementară a confiscării pachetelor de tigări nemarcate cu timbru de acciză ce au fost găsite în sediul punctului de lucru, dată fiind împrejurarea că deținerea unor astfel de produse este ilegală.

Însă, referitor la sancţiunea complementară a suspendării activităţii de comerţ cu amănuntul a produselor accizabile pe o perioadă de 1 (una) lună de zile în punctul de lucru verificat, instanța apreciază că aceasta este disproporționată prin raportare la criteriile de apreciere prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, respectiv,  la gradul de pericol social al faptei săvârşite, la împrejurările în care a fost săvârşită fapta, la modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, la scopul urmărit, la urmarea produsă și, chiar și la  circumstanţele învederate de către administratorul societăţii, având în vedere şi aplicarea, ca sancţiune principală pentru contravenţia reţinută (deţinerea unui număr de 6 pachete de tigări fără timbru de acciză), a avertismentului scris, probabil în considerarea aceloraşi criterii, instanţa apreciind că această măsură ar afecta grav activitatea societăţii petente şi ar prejudicia şi pe salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţii, considerente pentru care o va înlătura.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite în parte plângerea contravenţională formulată de petenta S.C. XXX S.R.L.,  împotriva procesului – verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria DGAF nr. 0079993 din 25.03.2017, încheiat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală- Direcţia Generală Antifraudă Fiscală – Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava, va înlătura sancţiunea complementară privind suspendarea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1(una) lună şi va menţine celelalte sancţiuni principale şi complementare aplicate prin procesul – verbal contestat. 

În temeiul art. 453 C.proc.civ., se constată că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte plângerea formulată de petenta S.C. XXXS.R.L., în contradictoriu cu intimata AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTARE FISCALĂ, împotriva procesului – verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria DGAF nr. XXX din XXX, încheiat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală- Direcţia Generală Antifraudă Fiscală – Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava.

Înlătură sancţiunea complementară privind suspendarea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1(una) lună, prevăzută de art. 449 alin. 3 lit. c din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal- aplicată prin procesul – verbal contestat, pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 449 alin. 2 lit. k din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal.

Menţine celelalte sancţiuni principale şi complementare aplicate prin procesul – verbal contestat.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, eventuala cerere de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Săveni.

Pronunţată azi, 30.05.2018, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE, pt. GREFIER,

Domenii speta

Spete similare