Cerere in anulare

Prin încheierea nr. 1235 din data de 26.10.2018, pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. .../4/2018, avand ca obiect ordonanță de plată,  s-a respins cererea  formulata de creditoarea Centrul European de Despăgubiri  S.R.L. (CEDE), în contradictoriu cu debitorul C.M..

Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 București sub nr. ..../4/2018, creditoarea Centrul European de Despăgubiri SRL, a solicitat în contradictoriu cu debitorul C.M., emiterea unei ordonanței de plată şi obligarea acestuia la plata sumei de 5950 euro. Totodată, aceasta a solicitat şi obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că părțile au încheiat contractul pentru urmărirea obținerii de despăgubiri nr. 007306/8/2017/0001/21/3/9/3/1 din 13.07.2017, pentru daunele suferite de către debitor în urma evenimentului din data de 25.07.2017, produs din pe raza localității Potlogeni, Jud. Olt.

În virtutea obligațiilor contractuale asumate, creditoarea a făcut demersuri pe lângă Poliția oraşului Corabia în data de 23.08.2017 şi a fost comunicat un răspuns privind dinamica accidentului rutier.

Se mai arată că s-a adresat Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia pentru a studia şi fotocopia dosarul.

Cu toate acestea, creditoarei i-a fost comunicată de către debitor declarația de revocare a împuternicirii, autentificată sub nr. 2278/19.07.2017. În lipsa posibilităţii de soluţionare pe cale amiabilă, la data de 09.01.2018 creditoarea a transmis debitorului somaţia de plată prin care a solicitat achitarea debitului în termen de 15 zile de la data primirii, însă debitorul nu a dat curs acestei somaţii. Creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

În drept, creditoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 1014-1025 C.pr. civ.

În dovedirea cererii, aceasta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 lei conform art. 6 alin. (2) din O.U.G nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Au fost anexate următoarele înscrisuri: contractul de mandat pentru urmărirea obţinerii de despăgubiri din data de 13.07.2017, adresa din data de 20.11.2017, adresa din data de 14.11.2017, adresa din data de 05.10.2017, adresa din data de 05.09.2017, adresa din data de 24.08.2016, adresa din data de 23.08.2017, adresa din data de 06.09.2017, somaţia din data de12.12.2017, notificarea din data de 27.02.2017, procura nr. 2278/19.07.2017, Certificat constatator ONRC, copie C.I debitoare.

Debitoarea C.M., deşi legal citată nu a depus întâmpinare.

Prin sentinţa civilă nr. 6319 din 11.05.2018, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, având în vedere domiciliul debitoarei C.M., a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate de  aceasta prin întâmpinare şi a dispus declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Corabia.

Dosarul a fost înregistrat la data de 12.07.2018 pe rolul Judecătoriei Corabia sub nr. .../4/2018.

La termenul din data de 16.10.2018, creditoarea a depus un set de înscrisuri reprezentând cheltuieli judiciare cu onorariu avocat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prima instanţa a reţinut următoarele:

Între debitoarea C.M., în calitate de client şi creditorul CENTRUL EUROPEAN DE DESPĂGUBIRI S.R.L., a fost încheiat contractul de mandat pentru urmărirea obţinerii de despăgubiri nr. 007306/8/2017/0001/21/3/9/3/1.

Prin acest contract, debitoarea l-a mandatat pe creditor să o reprezinte în vederea obţinerii despăgubirilor legale ce i se cuvin, ca urmare a prejudiciului suferit în urma accidentului auto din data de 25.06.2016 produs pe raza localităţii Potlogeni, judeţul Olt, în urma căruia a decedat tatăl debitoarei.

Instanţa reţine că, la data de 28.11.2017, debitoarea a revocat contractul de mandat încheiat cu creditoarea, aşa cum reiese din procura generală  depusă la dosar.

Potrivit clauzei de la pct.  VII, pct.2 din contractul de mandat încheiat între părţi: „în cazul rezilierii de către client a prezentului contract, după ce evenimentul a fost raportat către instituţia/entitatea responsabilă de achitarea despăgubirilor/societatea de asigurări, dar înainte de primirea ofertei de despăgubire din partea instituţiei/entităţii responsabile de achitarea despăgubirilor/societăţii de asigurări, clientul este obligat să plătească CEDE suma de 5000 euro plus TVA,  la cursul BNR din ziua plăţii precum şi toate cheltuielile înaintate de CEDE, dovedite şi realizate în legătură cu administrarea cazului”.

În ceea ce priveşte procedura ordonanţei de plată instanţa reţine că potrivit art. 1013 alin.1 Cod pr.civ., aceasta este aplicabilă creanţelor certe, lichide şi exigibile, care rezultă dintr-un contract civil constatat printr-un înscris.

Faţă de modalitatea de reglementare a procedurii somaţiei de plată instanţa reţine că această procedură este aplicabilă oricărui contract civil, indiferent de persoana părţilor contractante, obiectul contractului reprezentându-l obligarea la plata unei sume de bani. 

Având în vedere această dispoziţie legală, instanţa apreciază că procedura ordonanţei de plată este aplicabilă în cauza de faţă.

Potrivit prevederilor art.1041 din codul de procedură civilă, aceste prevederi se aplica creanţelor certe, lichide si exigibile constând în obligaţii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de parţi prin semnătura ori în alt mod admis de lege.

Prin urmare conform acestui text pentru admisibilitatea ordonatei de plată trebuie îndeplinite două condiţii principale: una referitoare la temeiul obligaţiei de plată şi cealaltă referitoare la calităţile creanţei, să reprezinte o sumă de bani, să fie certă, lichidă şi exigibilă.

În privinţa primei condiţii, obligaţia de plată trebuie să rezulte fie dintr-un contract scris, fie din statut, regulament sau alt înscris care să fie însuşit de debitor prin semnătură ori să fie opozabile acestuia în baza unei prevederi legale.

Instanţa a constatat că prima condiţie este îndeplinită în baza unui înscris asumat de către părţi, respectiv contractul de mandat pentru urmărirea obţinerii de despăgubiri nr. 007306/8/2017/0001/21/3/9/3/1 încheiat în data de 13.07.2017, care este semnat de ambele părţi, prin care creditoarea se obligă să facă toate demersurile necesare în vederea obţinerii pentru debitoare, despăgubirile cuvenite pentru daunele morale suferite în urma accidentului auto. În cadrul contractului este inserată la art. VII pct.2 obligaţia de plată a sumei de 500 euro fără TVA, rezultată din activarea unei clauze penale. Prin urmare între părţi există un contract scris care conţine obligaţia de plată din partea debitorului, de natura  a face obiectul acţiunii.

Cu privire la cea de-a doua condiţie prevăzută de art. 1041 Cod procedură civilă care stabileşte că o creanţă trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă, caractere definite de art.663 cod proc civilă (1) Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. (2) Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu. (3) Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui.(4) Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata.

În acest sens instanţa a reţinut că într-adevăr obligaţia constă în plata unei sume de bani care este determinată, fiind astfel lichidă, însă caracterul cert şi exigibil al obligaţiei nu este lămurit. Caracterul cert al creanţei vizează existenţa neîndoielnică a acesteia, ceea ce nu se poate reţine în privinţa obligaţiei ce face obiectul acţiunii, acesta fiind reprezentată de o clauză penală şi nu de obligaţii ce intră în obiectul principal al contractului. Această sumă este datorată numai în anumite circumstanţe, existenţa sa fiind astfel ca ea nu este neîndoielnică. Chiar dacă creditoarea invocă activarea clauzei penale şi justifică această împrejurare prin declaraţia de revocare a procurii, aceasta nu echivalează cu rezoluţiunea contractului. Procura a fost emisă în executarea contractului şi tot în executarea acestui contract se poate înlocuii cu altă procură, cauzele care duc la revocarea procurii nu sunt identice cu cele care duc la rezoluţiunea contractului, chiar dacă între acestea poate exista o strânsă legătură.

Prin urmare caracterul cert al creanţei este îndoielnic, nu a fost clar lămurit prin probele administrate, nu este dovedită activarea clauzei penale şi nici caracterul exigibil al sumei nu poate fi reţinut, mai ales că în contract nu este prevăzut nici un termen pentru plata sumei care face obiectului prezentului litigiu.

Totodată instanţa a apreciat că modalitatea de activare sau nu a clauzei penale, condiţiile în care a avut sau nu loc rezoluţiunea contractului, caracterul abuziv sau al clauzei, sunt chestiuni care necesită o amplă analiză şi administrarea unui probatoriu în baza unui litigiu conform dispoziţiilor art.1021 alin.2 cod procedură civilă.

Prin încheierea nr. 1235 din  26 Octombrie 2018 judecătoria, Corabia a respins cererea de emitere a unei ordonanţe de plată formulată de creditorul CENTRUL EUROPEAN DE DESPĂGUBIRI SRL  împotriva debitoarei C.M.

Împotriva acestei încheieri, reclamanta-creditoare Centrul European de Despăgubiri S.R.L. ( CEDE), a formulat cerere in anulare, care a fost  înregistrată pe rolul Judecătoriei Corabia sub nr. ..../213/2018,  în contradictoriu cu pârâtul-debitor C.M.,  solicitând  anularea ordonanţei de plată pronunţată de Judecătoria Corabia prin încheierea nr. 1235 din  26 Octombrie 2018 in dosarul nr. .../4/2018, cu consecința obligării debitorului la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 21.11.2018  doamna judecător P.I.M., din cadrul Judecătoriei Corabia, a formulat cerere de abţinere arătând  că  a soluţionat ordonanţa de plată din dosarul nr..../4/2018 împotriva căreia s-a formulat cererea în anulare care face obiectul prezentei cauze.

Prin încheierea nr. 35/ 13.12.2018 Tribunalul Olt a admis declaraţia de abţinere a doamnei judecător  P.I.M.şi a constatat că sunt îndeplinite dispoziţiile art. 41 alin. 1 din codul de procedură civilă, încheierea  nr.1235/26.10.2018, prin care a fost soluţionată cererea privind emiterea unei ordonanţe de plată fiind pronunţată de judecătorul care a formulat cererea de abţinere, membru al completului CD2 învestit cu soluţionarea cererii în anulare, motiv pentru care a admis cererea de abţinere formulată şi a  trimis cauza spre soluţionare la Judecătoria Caracal, această instanţă fiind la distanţa cea mai mică faţă de domiciliul debitorului care a formulat cererea în anulare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal iar prin rezoluţia din data de 21.12.2018 s-a fixat primul termen de judecată, pentru când s-a dispus citarea părţilor, cu  menţiunea pentru creditoare dea depune taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.

În fapt,  creditoarea a  arătat ca prin sentința a cărei anulare o solicită, instanţa a constatat ca  in afara probei cu înscrisuri încuviinţata, in aceasta este necesară o amplă analiză şi administrarea unui probatoriu, în baza unui litigiu conform art. 1021 slin. 20Cpc.

Reclamanta -creditoare reiterează faptul  că intre părti a intervenit contractul pentru urmărirea obţinerii de despăgubiri, pentru daunele suferite de către debitoare in urma evenimentului rutier in care a survenit decesul mamei acesteia.

 In conformitate cu prevederile art.2 a) din contract: ,, CEDE se obliga sa îndeplinească aciţuni legale, formalităţi de orice natura,  civile, penale, administrative, fiscale, in faţa oricărei instituţii de stat, persoane juridice de drept public si sau privat in încercarea de a obţine pentru client despăgubiri legale de la Societatea de Asigurare Biroul Asigurătorilor de autovehicule din România Fondul de Protecţie al Victimelor Străzii, responsabile de achitarea despăgubirilor pentru daunele suferite in urma evenimentului.”

In  virtutea obligațiilor asumate de către creditoare conform contractului susmenționat, conform documentelor ataşate la cererea introductiva, s-au prestat activitățile detaliate in cererea de chemare in judecata.

Cu toate acestea,  i-a fost comunicata de către debitor rezilierea unilaterala a contractului de mandat acordat Centrului European de Despăgubiri SRL, precum si revocarea procurii aferente, în acest mod debitorul incalcand clauzele contractuale menționate la punctul 10.

Potrivit cu prevederile art. 1013 din Codul de procedură civila, prevederile titlului IX sunt aplicabile creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, constatată printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însuşit de părţi prin semnătură, ori în alt mod admis de lege.

Aşadar, din economia textului de lege reţinem ca acesta condiţionează incidenţa sa şi, în consecinţă, admisibilitatea cererii de emitere a ordonanţei de plată, de câteva condiţii esenţiale, in primul rând, trebuie să existe o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, ceea ce înseamnă că aceasta sa trebui să îndeplinească în mod cumulativ condiţiile prevăzute de art. 662 al. 2. 3 şi 4 C. pr. civ. Astfel, creanţa este certă atunci când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu. De asemenea, caracterul cert al creanţei mai constă şi în faptul că asupra sa nu există nicio situaţie litigioasă, iar potrivit uzanţei certitudinea creanţei se demonstrează şi prin însuşirea sau recunoaşterea actului care o constată de către debitor, ori prin emanarea actului chiar de la acesta din urmă.

Considera ca desi creanţa a fost contestată, instanţa de judecată trebuia sa faca aplicarea art. 1020 C. pr. Civ, fara ca aceasta contestare sa conducă neapărat la respingerea cererii, judecătorul având posibilitatea, per a contrario, de a nu-şi însuşi apărările debitorului şi de a continua judecarea cererii în procedura specială a ordonanţei de plată.

Pe de altă parte, faţă de prevederile art, 1014 C. pr. eiv.. ce instituie obligativitatea parcurgerii unei proceduri prealabile constând în comunicarea către debitor a unei somaţii de plată, premergător înaintării cererii de emitere a ordonanţei de plată la instanţa de judecată, intervalul de 15 zile acordat prin somaţie debitorului pentru efectuarea plăţii este unul suficient şi pentru formularea si comunicarea unei contestaţii către creditor, ea răspuns eu privire la creanţa în discuţie, fapt care l-ar determina pe acesta din urmă să îşi decidă cu mai multă uşurinţă conduita, şi în consecinţă să aleagă calea dreptului comun în vederea obţinerii unui titlu executoriu.

Pasivitatea debitorului aflat în termenul prevăzut prin somaţie subliniaza reaua credinţă a acestuia din urmă, fară a-i înlătura dreptul fundamental la apărare, în special atunci când contestarea creanţei este absolut neîntemeiată. In fond, aceasta este şi raţiunea pentru care legiuitorul a instituit parcurgerea procedurii prealabile astfel descrise, având în vedere că faza judiciară efectivă a procedurii ordonanţei de plată se desfăşoară cu celeritate, astfel încât aceasta excede încuviinţării de alte probe ce să susţină apărări întemeiate. însă inadmisibile potrivit prevederilor titlului IX Cod procedură civilă.

Creanţa este exigibilă , obligaţia debitorului fiind ajunsa la scadenţă, sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată. în general, exigibilitatea creanţei în cazul procedurii speciale a ordonanţei de plată depinde în mare măsură de prevederile contractuale agreate de către părţi prin convenţia din care ar decurge creanţa. Cu toate acestea, prin cuprinsul dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 72/2013 se prevede că termenul contractual de plată nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice în cazul contractelor încheiate între profesionişti, iar prin excepţie, sub rezerva ca o astfel de clauză să nu poată 11 considerată abuzivă, părţile pot stipula un termen de plată mai mare.

In al doilea rând, creanţa trebuie să constea obligatoriu într-o obligaţie de plată a unei sume de bani, sumă care trebuie să decurgă dintr-un contract civil, inclusiv cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă. În sfârşit, contractul trebuie să fie constatat printr-un înscris, ori să fie determinai printr-un statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Astfel,  obligaţia debitorului trebuie să constea în a da o sumă de bani astfel încât în această materie devin incidente prevederile art. 1488 C. civ. privitoare la condiţiile plăţii, în lipsa unei stipulaţii contrare conţinute de dispoziţiile contractului intervenit între părţi. Pe de altă parte temeiul juridic al obligaţiei de a da suma de bani ce revine debitorului trebuie să aibă natură contractuală.

Considera ca desi instanţa a constatat legalitatea înscrisului asumat de către parti, respectiv contractul de mandat susmenţionat, nu a făcut aplicarea art.1013 C.pr.Civ. si nu a avut în vedere reglementările speciale prevăzute în cuprinsul art. 1016 al. 1 din acelaşi act normativ citat, ce impun creditorului arătarea sumei ce reprezintă obiectul creanţei, temeiul de fapt şi de drept al obligaţiei de plată, perioada la care se referă aceasta, termenul la care plata trebuia făcută şi orice alt element necesar în vederea stabilirii sau determinării datoriei, obligaţii legale pe care creditorul le-a îndeplinit si sutinut cu documente ataşate.

In acest sens, pentru motivele expuse mai sus, solicita admiterea  cererii si anularea ordonanţei de plata pentru considerentele arătate.

In drept, a invocat dispoziţiile art. 1024 C.pro.civ., iar în conformitate cu dispoziţiile art 583 Cpc a solicitat judecarea şi în lipsă.

În  dovedirea cererii,a solicitat  proba cu înscrisurile de la dosar si practica judiciara.

Analizând încheierea prin prisma motivelor de anulare invocate, judecătoria reţine următoarele:

Prin încheierea nr. 1235 din data de 26.10.2018, pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. .../4/2018, avand ca obiect ordonanţă de plată,  s-a respins cererea  formulata de creditoarea Centrul European de Despăgubiri  S.R.L. (CEDE), în contradictoriu cu debitorul C.M..

Împotriva acestei încheieri, s-a formulat cerere în anulare de către reclamanta creditoarea Centrul European de Despăgubiri  S.R.L. (CEDE), invocandu-se motive de nelegalitate si netemeinicie ale hotarârii atacate.

Prin incheierea nr. 1342 din 23.11.2018, pronunțata de Judecatoria Corabia in dosarul nr. ..../213/2018, s-a constatat imposibilitatea constituirii completului de judecata, dosarul a fost înaintată la Tribunalul Olt pentru soluționarea cererii de abținere formulata de judecătorul care a soluționat fondul cauzei, iar Tribunalul Olt în baza încheierii nr. 35 din 13.12.2018, pronuntata in dosar nr. ...../104/2018, a admis cererea de abținere si a trimis cauza spre competenta soluționare la Judecatoria Caracal.

Potrivit disp. art.  1.024  alin. 1 Cpc., împotriva ordonanţei de plată prevăzute la art. 1.022 alin. (1) şi (2) debitorul poate formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia, conform alin. 2 cererea în anulare putând fi introdusă de creditor împotriva încheierilor prevăzute la art. 1.021 alin. (1) şi (2) Cpc, precum şi împotriva ordonanţei de plată prevăzute la art. 1.022 alin. (2) Cpc, tot în termenul de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.

Articolul 1024 alin. 3 Cpc, stabilește că prin cererea în anulare se poate invoca numai nerespectarea cerințelor prevăzute de prezentul titlu pentru emiterea ordonanței de plată, precum şi, dacă este cazul, cauze de stingere a obligației ulterioare emiterii ordonanței de plată iar dispozițiile art. 1.021 Cpc se aplică în mod corespunzător.

Reţine, instanța completului colegial, ca între părţi a fost încheiat contractul de mandat nr.  007306/8/2017/0001/21/3/9/3/1 din 13.07.2017, pentru daunele suferite de către debitor în urma evenimentului din data de 25.07.2017, produs pe raza localităţii Potlogeni, Jud. Olt.

La data de  09.01.2019, debitorul a revocat contractul de mandat încheiat cu creditoarea, aşa cum reiese din procura  autentificata sub nr. 2278/19.07.2017, depusă la dosar.

Potrivit dispozițiilor art.1014 Cod procedură civilă, procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Potrivit dispoz. art.1015 C.p.c. dacă debitorul nu plătește în termenul prev. la art.1014 al.1, creditorul poate introduce cererea privind ordonanța de plată la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.

Creditoarea a somat debitorul să plătească suma de 5950 euro, reprezentând comision datorat creditoarei, în conformitate cu art. 1.015 C.proc.civ., însă acesta din urmă nu şi-a executat obligația.

Potrivit clauzei de la art. VII din contractul de mandat încheiat între părţi: „în cazul rezilierii de către client a prezentului contract, după expirarea termenului prevăzut la art. VII pct. 1, dar înainte de primirea ofertei de despăgubire din partea instituției/entității responsabile de achitarea despăgubirilor/societății de asigurări, clientul este obligat să plătească CEDE suma de 5.000 euro plus TVA, curs BNR din ziua plăţii, precum şi toate cheltuielile înaintate de CEDE, dovedite şi realizate în legătură cu administrarea cazului”.

Se are în vedere că procedura ordonanței de plată se  aplicabilă creanțelor certe, lichide şi exigibile, care rezultă dintr-un contract civil constatat printr-un înscris.

Instanța constată că facturile au fost emise în baza unui înscris asumat de către părţi, respectiv contractul de mandat pentru urmărirea obținerii de despăgubiri nr. 007306/8/2017/0001/21/3/9/3/1 din 13.07.2017, care este semnat de ambele părți.

Potrivit 1021 alin. 2 din același text de lege, dacă  apărările formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât înscrisurile atașate, iar acestea ar fi admisibile potrivit legii, în procedura de drept comun, instanța va respinge cererea creditorului privind ordonanța de plată prin încheiere. 

Se reține că  debitorul  a contestat creanța pe care creditoare o afirmă împotriva sa, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei invocând lipsa caracterului cert al carenței  precum şi  caracterul abuziv al clauzei de la punctul 10 din contractul încheiat de părți învederând în esență faptul că această clauză contractuală nu a fost negociată, având un caracter prestabilit şi producând un dezechilibru semnificativ în defavoarea sa în condițiile în care în nu a fost prevăzută o obligație corelativă în sarcina creditoarei. 

Se invoca de asemenea: contractul are un caracter prestabilit, fiind de fapt un formular tipizat, astfel este evident ca nu a existat nici o negociere in ceea ce privește clauzele contractuale, cu atât mai puțin in ceea ce privește clauza referitoare la,, taxa de reziliere,, . 

Totodată, instanța reține că  debitorul a invocat că reclamanta creditoare  nu şi-a  onorat obligațiile stabilite  prin contractul de mandat, şi din acest motiv l-a denunțat contractul.

Având în vedere apărările invocate de debitor prin întâmpinare , instanța apreciază că în afara probei cu înscrisuri încuviințată în  primă fază procesuală,  în această cauză ar mai fi necesară şi administrarea altor probe ( pentru dovedirea caracterului cert al carenței, clauzei abuzive  precum  şi stabilirea culpei în  nerespectarea obligațiilor contractuale ), motiv pentru care, în temeiul art. 1024 alin. 2 Cod pr.civ., va respinge cererea in anulare,  formulata de reclamanta - creditoare Centrul European de Despăgubiri S.R.L. ( CEDE),  în contradictoriu cu pârâta-debitoare C.M..

Postat 27.02.2019

Domenii speta

Spete similare