Ordonanta de plata

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei  Caracal  sub nr...../207/2019, creditoarea  I.D.F. AG a formulat împotriva debitorului C.C.P., „ordonanţă de plată”, solicitand instanţei să dispună obligarea debitoarei la plata sumei 3357,71 lei, reprezentând 530,40 lei debit principal, constând în facturi neachitate; 64,12 lei penalităţi de întârziere; 2763,19, reprezentând daune pentru rezilierea contractului înainte de expirarea perioadei contractuale, calculate conform contractului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii,  se arată că între O.R. SA si debitorul C.C.P., s-a încheiat contractul de prestări servicii Orange 60086781/17.11.2015

În  temeiul acestor contracte, pentru serviciile prestate, O.R. SA a emis următoarele facturi:JAJ016689849/23.04.2016, JAJ016689847/23.04.2016, JAJ038821557/23.09.2016, JAJ025461175/23.06.2016,JAJ038821558/23.09.2016,JAJ016689848/23.04.2016, JAJ021064231/23.05.2016,JAJ021064232/23.05.2016,JAJ025461174/23.06.2016, JAJ021064233/23.05.2016

Conform prevederilor clauzelor contractuale, plata facturilor trebuie efectuată în maximum 14 zile calendaristice de la data emiterii. în situaţia în care facturile nu sunt achitate la data scadentă, clientul datorează penalităţi zilnice de întârziere în cuantum de 0,5 %, calculate la contravaloarea serviciilor neachitate până la achitarea debitului restant, conform clauzelor contractuale.

Daunele sunt percepute pentru rezilierea contractelor înainte de expirarea perioadei contractuale, pentru fiecare abonament în parte. încetarea contractelor s-a produs ca urmare a nerespectării obligaţiei de plată a sumelor datorate de către client fără punere în întârziere, fără preaviz, fără intervenţia instanţei judecătoreşti şi fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi, conform clauzelor contractuale

Astfel, debitul principal, respectiv contravaloarea serviciilor de care debitorul a beneficiat, rezultă din adunarea debitelor principale din facturile mai sus menţionate şi este în valoare de 530,40 lei.

Penalităţile de întârziere rezultă din adunarea penalităţilor de întârziere din facturile mai sus menţionate şi sunt în valoare de 64,12 lei. Modul de calcul al acestora este detaliat în cuprinsul facturilor.

Daunele pentru rezilierea contractului înainte de expirarea perioadei contractuale sunt în valoare totală de 2763,19 lei. Modul de calcul al acestora este detaliat în cuprinsul facturilor.

Se arata ca la data de 17.12.2017 a operat cesiunea de creanţă între O.R. SA şi IDF AG  creanţa deţinută împotriva debitorului CCP, aferentă codului de abonat .... împreună cu toate drepturile accesorii, garanţiile şi drepturile la acţiune rezultate din contract

Cesiunea a fost notificată în scris debitorului în temeiul art.1578 Cod Civil şi înregistrate la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare sub nr. 2017-00061541712990-GUL

Întrucât, debitorul nu a răspuns demersurilor creditorului cesionar şi nu a achitat debitul restant, în temeiul art.1015 N.C.P.C a fost comunicată debitorului o somaţie prin care i s-a pus în vedere să achite suma restantă în termen de 15 zile de la data primirii acesteia, insă fără rezultat.

Creanţa pe care creditorul cesionar o deţine împotriva debitorului CCP este o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.

Creanţa este certă, conform art. 663, alin 2 NCPC, întrucât existenţa ei rezultă atât din facturile care au fost emise de către O.R. SA pentru serviciile prestate şi acceptate de către debitor în temeiul raporturilor contractuale, cât şi din contracte.

Creanţa este lichidă, conform art. 663, alin 3 NCPC, întrucât cuantumul acesteia este determinat prin facturile acceptate de către debitor.

Creanţa este exigibilă, obligaţia de plată fiind scadentă, aşa cum rezultă din facturi şi din clauzele contractuale.

Prin urmare, având o creanţă certă, lichidă şi exigibilă ce reprezintă obligaţia de plată a unor sume de bani care rezultă din contract şi fiind îndeplinite astfel condiţiile prevăzute de art. 1.014 din N.C.P.C, solicităm admiterea cererii şi emiterea unei ordonanţe de plată prin care să dispuneţi obligarea debitorului CCP la plata sumei de 3357,71 RON.

În temeiul art. 223, alin. 3 NCPC, a solicitat judecarea în lipsă.

În dovedirea cererii, s-a depus la dosar facturi fiscale restante , contracte de abonament, extrase cont, anexă servicii contractate,  somaţia de plată, înştiinţare de plată, contract cesiune de creanţă, notificare cesiune creanţă, dovezi de comunicare.

Deşi legal citată, pârâta debitoare nu s-a prezentat în instanţă şi nu a formulat întâmpinare.

  Analizând îndeplinirea condiţiilor de formă ale cererii de chemare în judecată instanţa constată următoarele:

Între  O.R. SA si debitorul C.C.P., s-a încheiat contractul de prestări servicii Orange 60086781/17.11.2015, în baza căruia au fost emise următoarele facturi: JAJ016689849/23.04.2016,JAJ016689847/23.04.2016, JAJ038821557/23.09.2016, JAJ025461175/23.06.2016,JAJ038821558/23.09.2016,JAJ016689848/23.04.2016, JAJ021064231/23.05.2016,JAJ021064232/23.05.2016,JAJ025461174/23.06.2016, JAJ021064233/23.05.2016.

Se reţine de către instanţă că reclamanta creditoare a încercat rezolvarea amiabilă a situaţiei prin notificări, respectiv prin somaţia aflata la fila 7 însoţită de confirmarea de primire şi notificarea cesiunii de creanţă, prin intermediul BEJ I.M.D. i s-a pus în vedere debitoarei ca in termen de 14 zile să achite plata, insă aceasta  nu şi-a îndeplinit obligaţia.

Faţă de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanţa reţine că pârâta debitoare nu a achitat reclamantei creditoare debitul restant.

Constata instanţa că la data de 17.12.2017 a operat cesiunea de creanţă între O.R. SA şi IDF AG privind creanţa deţinută împotriva debitorului CCP, aferentă codului de abonat .... împreună cu toate drepturile accesorii, garanţiile şi drepturile la acţiune rezultate din contract

Cesiunea a fost notificată în scris debitorului în temeiul art.1578 Cod Civil şi înregistrate la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare sub nr. 2017-00061541712990-GUL

În ceea ce priveşte procedura ordonanţei de plată instanţa reţine că potrivit art.1013 alin.1 Cod pr.civ aceasta este aplicabilă creanţelor certe, lichide şi exigibile, care rezultă dintr-un contract civil constatat printr-un înscris.

Faţă de modalitatea de reglementare a procedurii somaţiei de plată instanţa reţine că această procedură este aplicabilă oricărui contract civil, indiferent de persoana părţilor contractante, obiectul contractului reprezentându-l obligarea la plata unei sume de bani. 

Având în vedere această dispoziţie legală, instanţa apreciază că procedura ordonanţei de plată este aplicabilă în cauza de faţă.

Instanţa constată că facturile au fost emise în baza unui înscris asumat de către părţi, respectiv contractul  de prestări servicii  nr. 60086781/17.11.2015, care este semnat de ambele părţi.

Potrivit art.1014 C.p.c. procedura ordonanţei de plată se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile, constând în obligaţii de plata a unor sume de bani, care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele  încheiate  între un profesionist şi autoritate contractantă , constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Creanţa pe care creditorul o deţine împotriva debitorului întruneşte condiţiile cerute de lege fiind certă, lichidă şi exigibilă.

Conform dispoziţiilor art.662 alin. 2 Cod pr.civ., creanţa este certă atunci când existenţa ei rezultă din chiar înscrisul constatator al creanţei, deci când existenţa acesteia este neîndoielnică.

Instanţa constată astfel că, facturile anexate, fac dovada împotriva debitoarei, atât cu privire la executarea prestaţiei de către creditoare, cât şi cu privire la termenul de plată.

Astfel, creanţa creditorului care constă într-o sumă de bani şi care reprezintă o obligaţie constatată prin contractul de prestări servicii, este certă, existenţa ei rezultând din convenţia părţilor şi facturile  fiscale depuse la dosar.

Potrivit art.662 alin.3 Cod pr.civ. creanţa este lichidă atunci când cuantumul acesteia este determinat prin înscrisul care o constată sau cel puţin este determinabil prin înscrisul respectiv ori prin alte înscrisuri care emană, sunt recunoscute sau sunt opozabile debitorului.

Instanţa constată îndeplinită şi această condiţie, creanţa creditorului este lichidă, câtimea ei fiind determinată prin facturile fiscale depuse la dosar şi care se referă la suma datorată de debitor pentru serviciile de furnizare gaze naturale prestate de către creditoare.

Creanţa este exigibilă, deoarece termenul în care debitorul trebuia să îşi achite obligațiile a expirat.

Conform prevederilor clauzelor contractuale, plata facturilor trebuie efectuată în maximum 14 zile calendaristice de la data emiterii. în situaţia în care facturile nu sunt achitate la data scadentă, clientul datorează penalităţi zilnice de întârziere în cuantum de 0,5 %, calculate la contravaloarea serviciilor neachitate până la achitarea debitului restant, conform clauzelor contractuale.

Astfel, debitul principal, respectiv contravaloarea serviciilor de care debitorul a beneficiat, rezultă din adunarea debitelor principale din facturile mai sus menționate şi este în valoare de 530,40 lei.

Penalitățile de întârziere rezultă din adunarea penalităților de întârziere din facturile mai sus menționate şi sunt în valoare de 64,12 lei, iar modul de calcul al acestora este detaliat în cuprinsul facturilor.

Relativ la capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 2763,19 lei cu titlu de despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului, instanța reține că potrivit art.1.16 clientul  va datora O.R.  despăgubiri în valoare egală  cu valoarea prejudiciului cauzat, în plus  în cazul  în care rezilierea are loc  înainte de expirarea perioadei  minime contractuale, clientul va fi obligat, pe lângă eventualele despăgubiri, conform prevederilor de mai sus,  la plata  unor despăgubiri  egale cu valoarea  abonamentului  înmulțită  cu numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale.

Această clauză trebuie interpretată prin prisma dispozițiilor Legii nr. 193/2000, privind clauzele abuzive în contractele încheiate între comercianți şi consumatori. Conform art. 1 alin. 3 din Legea nr. 193/2000, se interzice comercianților stipularea de clauze abuzive în înțelegerile realizate cu consumatorii.

Este considerată clauză abuzivă, potrivit art. 4 din același act normativ, orice prevedere contractuală care nu a fost  negociată direct, fără a se acorda posibilitatea consumatorului de a influența natura ei şi care creează un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligațiile părţilor în defavoarea consumatorului şi încălcând principiul bunei-credinţe.

Instanța reţine că, prevederile acestei clauzei încalcă cerinţele unei clauze conforme cu dispoziţiile legale şi cu principiul bunei-credințe. Pe de o parte, pârâtul nu a putut influenţa conţinutul acesteia, având în vedere că respectiva convenţie reprezintă un contract-tip, care conţine clauze prestabilite în mod unilateral de către reclamant.

De asemenea este creat un dezechilibru grav între situaţiile părţilor, în defavoarea pârâtului, căci stabileşte o răspundere unilaterală, obligându-o doar pe aceasta la plata de penalităţi în caz de reziliere, însă nu şi pe prestatorul de servicii. În aceste condiţii, observând şi dispoziţiile literei i) din anexa nr. 1 la Legea nr. 193/2000, care enumără cu titlul exemplificativ tipuri de clauze abuzive, printre care şi cea privind obligarea consumatorului la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către aceştia, comparativ cu pagubele suferite de comerciant, instanţa apreciază că obligaţia pârâtului de a plăti o taxă de reziliere reprezintă o clauză abuzivă.

Nerespectarea dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 193/2000, atrage nulitatea absolută totală a clauzei abuzive mai sus-menţionate, fiind norme imperative, de ordine publică.

Sancțiunea nulității are caracter virtual, dar rezultă în mod neîndoielnic din modul în care este redactată dispoziția legală, ca şi din rațiunea şi scopul acesteia.

Mai mult,  în acest sens, în hotărârea Pannon  C-243/08, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că protecţia recunoscută consumatorilor prin Directiva nr. 93/13 privind clauzele abuzive în contractele cu consumatorii presupune ca instanţa naţională să poată verifica din oficiu dacă o clauză a contractului dedus judecăţii are caracter abuziv.

Astfel, instanța apreciind că art. 1.16 alin. 1 din contract ,, Termeni şi condiţii generale pentru utilizarea abonamentelor ORANGE ",  reprezintă o clauză abuzivă, o va înlătura în totalitate .

Pe cale de consecință, instanța va respinge acordarea sumei 2763,19 lei, cu titlu de despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului, ca neîntemeiat.

Faţă de situaţia de fapt şi de drept anterior expusă instanţa va admite în parte cererea de emitere a unei ordonanţe de plată formulată de creditoarea Intrum Justitia Debt Finance AG împotriva debitorului C.C.P. şi va obliga debitorul să-i plătească creditoarei, în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei ordonanţe, suma totală de 594,52 lei, reprezentând 530,40 lei debit principal, constând în facturi neachitate; 64,12 lei penalităţi de întârziere.

Potrivit art.453 Cod pr.civ., va obliga debitoarea la plata către creditoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 100 lei reprezentând taxă judiciară de timbru. 

Postat 27.02.2019

Domenii speta

Spete similare