Tentativă de omor. Diferenţă faţă de infracţiunea de loviri sau alte violenţe. Importanţa noţiunii de punere în primejdie a vieţii persoanei.

Decizie 1223 din 05.12.2018


Distincția dintre o infracțiune de tentativă de omor și o infracțiune contra integrității corporale sau sănătății o reprezintă atitudinea psihică a inculpatului cu privire la rezultatul produs ca urmare a acțiunii infracționale desfășurare. Caracteristic intenţiei este prevederea de către făptuitor a rezultatului faptei, reprezentarea mentală a rezultatului faptei. Făptuitorul acţionează cu intenţie nu numai atunci când prevederea rezultatului constituie însuşi scopul acţiunii sale, dar şi atunci când producerea rezultatului este privită ca un mijloc necesar sau însoţitor al rezultatului urmărit. În consecinţă, intenţia indirectă există atunci când făptuitorul care prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale, deşi nu urmăreşte producerea acelui rezultat, săvârşeşte fapta acceptând eventualitatea producerii lui. 

Astfel, în cazul infracțiunii de tentativă de omor inculpatul urmărește sau acceptă, ca urmare a acțiunii sale, posibilitatea producerii decesului unei persoane, rezultat care nu se produce independent de voința acestuia, însă, în cazul unei infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății persoanei, inculpatul urmărește sau acceptă doar vătămarea integrității corporale ori a sănătății unei persoane ca urmare a acțiunii sale infracționale.

Pentru determinarea acestei  atitudini psihice,  jurisprudența și doctrina de specialitate au stabilit o serie de criterii care delimitează o infracțiune contra vieții de una îndreptată împotriva integrității corporale sau sănătății, respectiv: obiectul vulnerant folosit (instrument apt ori nu de a produce moartea), regiunea corpului vizată (o zonă vitală sau nu), numărul loviturilor (o singură lovitură ori mai multe lovituri), intensitatea acestora (lovituri aplicate cu o forță ridicată sau mai puțin puternice), urmările produse (numărul mai mare sau mai mic de zile de îngriji medicale, pierderea au nu a unui organ, punerea sau nu în primejdie a vieții), atitudinea inculpatului.

Cele două noţiuni de „punere în primejdie a vieţii” şi aceea de „tentativă de omor” sunt total diferite, prima depinzând de aspectele medicale, cea de-a doua de contextul juridic al producerii faptei sub aspectul tentativei.

Decizia penală nr. 1223/A/05.12.2018 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 273 din data de 06.06.2018, pronunţată de Tribunalul Galați în dosarul nr. 1101/121/2017, în baza art. 386 din N.C.pr.pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei penale reţinută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului major ..., din infracţiunea de tentativă la omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188 alin. 1 din N.C.pen, în infracţiunea de loviri sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 din N.C.pen.

În noua încadrare  juridică a faptei penale, a fost condamnat inculpatul ... la o pedeapsă principală de 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de loviri sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 din N.C.pen.

A fost condamnat inculpatul major ...,  la o pedeapsă principală de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracţiunii de loviri sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 din N.C.pen.

În baza art. 89 din N.C.pen, s-a dispus anularea amânării aplicării pedepsei pentru pedeapsa rezultantă de 7 luni şi 10 zile închisoare, aplicată de Judecătoria Galaţi  prin sentinţa penală nr. 872/2016 a Judecătoriei Galaţi, definitivă la 28.09.2016.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 7 luni şi 10 zile închisoare aplicată inculpatului ... prin sentinţa penală nr. 872/2016 a Judecătoriei Galaţi, în pedepsele principale componente de 4 luni închisoare şi respectiv 6 luni închisoare.

În baza art. 89 din N.C.pen. în ref. la art. 38-39 lit. b din N.C.pen, au fost contopite cele trei pedepse principale de mai sus şi s-a dispus ca inculpatul major ..., să execute pedeapsa mai grea de 1 an închisoare, sporită la 1 an, 3 luni şi 10 zile închisoare.

Conform art. 91-92 din N.C.pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale  aplicate inculpatului ... (3 ani) şi ... (1 an, 3 luni şi 10 zile închisoare) pe durata termenelor de încercare de 4 ani pentru inculpatul ...  şi de 3 ani pentru inculpatul ...

S-a dispus ca supravegherea suspendării pedepselor aplicate celor doi inculpaţi să fie executată prin Serviciul de Probaţiune Galaţi şi în baza art. 93 din N.C.pen., au fost obligaţi inculpaţii ...  şi ..., ca pe durata termenelor de supraveghere stabilite mai sus pentru fiecare în parte, să respecte următoarele dispoziţii:

- să nu părăsească limitele teritoriale ale României;

- să presteze inculpatul ... un număr de 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, la dispoziţia Primăriei ..., jud. ... sau la o unitate şcolară de pe raza acestei comune.

- să presteze inculpatul ... un număr de 85 zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii la dispoziţia Primăriei ..., jud. ... sau la o unitate şcolară pe raza acestei comune;

- să se prezinte ambii inculpaţi la Serviciul de Probaţiune şi să respecte planul de supraveghere;

- să primească fiecare inculpat vizitele consilierului de probaţiune desemnat de serviciu;

- să anunţe fiecare inculpat schimbarea locuinţei, a domiciliului sau a deplasărilor care depăşesc 5 zile;

- să anunţe fiecare inculpat schimbarea locului de muncă;

- să comunice fiecare inculpat informaţii de natură a putea fi verificate mijloacele de existenţă şi veniturile;

I s-a atras atenţia fiecărui inculpat  asupra consecinţelor prev. de art. 96 din N.C.pen.

În baza art. 67 şi 65 din N.C.pen., i s-a aplicat fiecărui inculpat de mai sus, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b şi h C.pen., pe o durată de 2 ani fiecare, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr. 872/2016 a Judecătoriei Galaţi  (...) care nu contravin prezentei sentinţe penale.

În baza art. 19 din N.C.pr.pen. în ref. la art. 1349 din Codul Civil, a fost obligat inculpatul ...  la plata sumei de 2911,62 lei RON, cu titlu de cheltuieli de spitalizare, către partea civilă Spitalul Judeţean ... şi suma de 10.000 lei RON, cu titlu de daune morale, către partea vătămată/civilă ...

Au fost respinse ca nefondate celelalte despăgubiri civile solicitate în cauză.

În baza art. 273 din N.C.pr.pen., suma de 660 lei RON, reprezentând costul avizării medico-legale, a fost avansată de Ministerul Justiţiei (Tribunalul Galaţi) în contul IML „Mina Minovici” Bucureşti (aviz nr. .../3686/2018) cont ... – Trezoreria Sector 4 Bucureşti.

În baza art. 272 şi 274 din N.C.pr.pen., a fost obligat inculpatul ...  la plata sumei de 1800 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul ..., la plata sumei de 1000 lei RON către stat cu acelaşi titlu.

Pentru a pronunţa această sentinţă penală, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul cu numărul 278/P din 16.03.2017, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, au fost trimiși în judecată penală, în stare de libertate, inculpații majori ..., pentru comiterea tentativei la infracțiunea de omor, prev. de art. 32 raportat la art. 188 alin. (1) din N.c.pen., și ..., pentru comiterea infracțiunii de loviri și alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen.

În fapt, prin actul de sesizare al instanței s-au reținut următoarele:

Inculpatul ... este tatăl inculpatului ... și ambii locuiesc în comuna ..., jud. ..., iar în ultimii ani de zile, inculpatul ... a folosit un grajd al fostului CAP ..., pentru adăpostirea animalelor proprii, având acceptul conducerii Primăriei ..., jud. ...

În urma unei licitații publice din anul 2011, persoana vătămată ... a câștigat dreptul de folosință și posesie a unui grajd din fostul CAP ..., jud. ..., și conform celor stabilit la data de 11.01.2016, persoana vătămată a mers la fața locului pentru a vedea grajdul câștigat și pentru a-l evolua și lua în posesie.

La data de 11.01.2016, au mers în zona grajdurilor CAP ... mai multe persoane, printre care și inculpatul ...; persoana vătămată ...; fratele acesteia, ...; un expert imobiliar, dar și unele persoane din conducerea Primăriei ..., jud. ...

La un moment dat, martorul ... a vizitat grajdul câștigat de fratele său, s-a arătat nemulțumit de felul în care se afla, acuzând pe inculpatul ... că l-ar fi deteriorat și între cei doi a început o ceartă și o altercație fizică.

Văzând că inculpatul ... este agresiv, martorul ... l-a chemat telefonic pe fratele său, persoana vătămată ... și între aceasta din urmă și inculpatul ... a început o altercație fizică, soldată la jigniri și loviri reciproce.

La un moment dat, altercația fizică s-a intensificat, persoana vătămată a fost trântită la pământ și inculpatul ... i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, în diferite zone ale corpului.

Inculpatul ..., fiul inculpatului ..., se afla în apropiere și când a văzut că tatăl său se lovise reciproc cu persoana vătămată, a mers la mașina proprie, a luat o crosă de golf, s-a apropiat de zona conflictului  și a lovit-o pe persoana vătămată ...  în zona capului, cu crosa de golf.

La un moment dat, inculpatul ... s-a ridicat de la pământ, a luat crosa de golf din mâna fiului său, ..., și l-a mai lovit de câteva ori pe ..., în zona picioarelor și în zona spatelui.

Mai multe persoane din zonă au intervenit pentru aplanarea conflictului și, întrucât persoana vătămată ...  se simțea foarte rău, aceasta a fost urcată într-un autoturism și transportată urgent la spital de către fratele său, martorul ...

Conform raportului medico–legal efectuat în cauză, persoana vătămată ... prezenta evidente leziuni traumatice, inclusiv în zona capului, care au fost produse prin lovire cu corpuri contondente, dar nu au pus în primejdie viața persoanei vătămate ...

Leziunile grave produse de ... au necesitat pentru vindecare 45 – 50 zile de îngrijiri medicale, iar celelalte leziuni cauzate persoanei vătămate ...  de către inculpatul ... au necesitat pentru vindecare circa 3 – 4 zile de îngrijiri medicale.

În cauză nu au fost luate măsuri preventive față de cei doi inculpați, iar dosarul a fost înregistrat pentru judecare, pe rolul Tribunalului Galați, la numărul ... din 20.03.2017.

Atât în procedura de cameră preliminară, cât și în faza de judecată, cei doi inculpați au fost asistați de apărător ales, precum și persoana vătămată ...

Prin încheierea motivată din 21.04.2017, Tribunalul Galați a finalizat procedura de cameră preliminară și a constatat că în cauză nu au fost formulate cereri și excepții de către părți.

În baza art. 342 – 346 din N.c.pen., Tribunalul Galați a constatat că este legal sesizat cu prezenta cauză penală, privindu-i pe inculpații majori ... și ..., și că în faza de urmărire penală au fost respectate drepturile procesuale ale părților, iar mijloacele de probă au fost administrate în mod legal și temeinic.

Încheierea de finalizare a camerei preliminare din 21.04.2017, a Tribunalului Galați, nu a fost contestată de către părți și s-a dispus judecarea cauzei pe fond.

Persoana vătămată ...  s-a constituit parte civilă în cauză, în prezența apărătorului ales, iar la termenele de judecată acordate, cei doi inculpați nu s-au prevalat de procedura simplificată de soluționare a cauzei, motiv pentru care s-a dispus efectuarea cercetării judecătorești pe fondul cauzei.

Audiată fiind, persoana vătămată ...  a arătat că în luna ianuarie 2016 a existat o altercație fizică între el și inculpații ... și ..., generată de unele neînțelegeri cu privire la preluarea unui grajd din comuna ..., jud. ...

Persoana vătămată a arătat că, inițial, conflictul fizic a fost cu inculpatul ..., care a lovit-o cu pumnii și picioarele, după care a venit fiul inculpatului ..., inculpatul ... și a lovit persoana vătămată cu o crosă în zona capului.

Persoana vătămată a mai arătat că era căzută la pământ când a fost lovită în zona capului de către ..., a fost în stare de inconștiență, iar când s-a ridicat, ... a luat crosa de la fiul său și a mai lovit-o peste picioare.

Din declarația martorului  ..., rezultă că victima ...  a fost lovită și în zona capului cu o crosă, sângera în zona capului și a văzut pe ambii inculpați lângă persoana vătămată, iar inculpatul ... avea în mână crosa de golf.

La rândul său, martorul ...  a arătat că a văzut o parte a conflictului fizic din ianuarie 2016, când s-au lovit reciproc ... și ..., și la un moment dat acesta din urmă sângera în zona capului, se simțea foarte rău și a fost dusă la spital.

Același martor a mai arătat că în apropierea persoanei vătămate ...  se afla și inculpatul ..., și la un moment dat l-a văzut și pe ..., fratele victimei.

Martora ...  a arătat că a fost în data de 11.01.2016 la grajdurile din comuna ..., pentru a efectua o expertiză tehnică, a văzut la un moment dat o altercație fizică între inculpatul ... și persoana vătămată ..., și în apropiere se afla și inculpatul ...

Aceeași martoră a mai arătat că un inculpat lovise victima cu o bâtă în zona capului și a spatelui și că victima ... își proteja capul cu mâinile.

Din declarațiile martorului ...  rezultă că, inițial, persoana vătămată a fost lovită de către inculpatul ..., după care a intervenit fiul acestuia, ... și a lovit victima în zona spatelui și a capului, după care inculpatul ...  a fugit de la fața locului.

S-a mai arătat că la un moment dat și ... a luat bâta și a lovit-o pe victima ...  în zona picioarelor și a spatelui.

Martorul ... a arătat că, inițial, s-au lovit reciproc inculpații ... și persoana vătămată ..., după care a intervenit și inculpatul ...  și a lovit cu o crosă persoana vătămată, în zona capului.

Din declarațiile martorilor ... și ... rezultă că doar inculpatul ... avea în mână o crosă de golf, cu care ar fi fost lovită persoana vătămată în zona capului și aceasta a fost lovită când era căzută la pământ.

Martorul ... a arătat că persoana vătămată era murdară de sânge în zona capului, inițial aceasta a fost lovită de inculpatul ..., dar a văzut la fața locului și pe ..., care avea în mână o bâtă.

Audiat fiind, inculpatul ... a recunoscut în general că a lovit-o pe victima ...  și a arătat că tot conflictul a început de la unele reproșuri făcute de frații „...”, în sensul că inculpatul ... ar fi degradat în parte un grajd al fostului CAP ...

Inculpatul a mai arătat că fiul său ...  a lovit-o pe persoana vătămată cu o crosă în zona capului, când aceasta era căzută la pământ, după care a luat și el crosa de la fiul său și a lovit persoana vătămată peste picioare și în zona șezutului.

La rândul său, inculpatul ...  a arătat că inițial, conflictul fizic era între tatăl său, ... și persoana vătămată, ..., după care a intervenit și el și a lovit persoana vătămată, când aceasta era căzută la pământ.

Inculpatul ...  a mai arătat că a lovit cu o crosă persoana vătămată, în zona capului, dar a dorit să o lovească doar în spate, și când aceasta se ridica de la pământ, din eroare a lovit-o în cap, o singură dată.

Inculpatul ...  a precizat că victima ..  sângera în zona capului, după ce a fost lovită de el cu crosa și este de acord să o despăgubească civil, cu o sumă rezonabilă.

La solicitarea instanței de judecată, Comisia Superioară Medico-Legală ... a comunicat „avizul medical” prin care a arătat că leziunile mai grave, constatate pe corpul persoanei vătămată ..., au necesitat pentru vindecare 25 – 30 zile de îngrijiri medicale și nu au pus în primejdie viața persoanei vătămate.

La termenul de judecată din 22.05.2018, reprezentantul Parchetului a solicitat condamnarea celor doi inculpați la pedeapsa închisorii pentru faptele comise, iar apărătorul inculpatului ...  a arătat că se impune schimbarea încadrării juridice din tentativă la omor în infracțiunea de lovire prev. de art. 193 alin. (2) din N.C.pen., având în vedere probele administrate în cauză și în faza de judecată.

Analizând materialul probator administrat în cauză, în faza de urmărire penală și în faza de judecată, s-a constatat că faptele penale există, au fost comise cu vinovăție de către ambii inculpați, dar se impune schimbarea încadrării juridice a faptei de tentativă la omor, reținută greșit prin rechizitoriu, în infracțiunea de lovire și alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) din N.C.pen., față de inculpatul ...

Materialul probator administrat în cauză confirmă faptul că inculpatul ...  nu a comis o tentativă la omor față de persoana vătămată ..., ci infracțiunea de lovire și alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen., motiv pentru care au fost aplicate în cauză disp. art. 386 din N.C.p.pen.

Astfel, inculpatul ...  a recunoscut că la data de 11.01.2016 a lovit o singură dată cu o crosă persoana vătămată ..., în zona capului, dar intenția inculpatului a fost să lovească victima doar în zona spatelui.

Martorii audiați în cauză și inculpatul ... au arătat, în majoritate, că persoana vătămată ...  a fost lovită o singură dată, în zona capului, cu o crosă de golf, și au constatat că persoana vătămată sângera în zona capului.

Inculpatul ..., așa cum a precizat, nu a avut intenția să lovească victima în zona capului, ci a dorit să o lovească în spate, și, când aceasta s-a ridicat de la pământ, a fost lovită din greșeală în zona capului.

Corpul contondent folosit de inculpatul ...  nu era apt să cauzeze decesul victimei, deoarece era o crosă de golf din țeavă foarte ușoară, care se contorsionează (îndoaie) la cea mai mică lovire de un corp mai dur.

Foarte relevant în cauză este ultimul act medico-legal din luna mai 2018, solicitat de instanța, deoarece celelalte patru acte medico-legale anterioare erau neclare și contradictorii, în care se arată clar că nu s-a pus în primejdie viața persoanei vătămată ..., iar leziunile constatate pe corpul acesteia, în zona capului, au necesitat doar 25 – 30 zile de îngrijiri medicale.

Altfel spus, ultimul act medico-legal comunicat la instanță, în luna mai 2018, de către Comisia Superioară Medico-Legală ..., confirmă leziunile persoanei vătămate din zona capului, dar acestea nu au fost grave și nu puteau să genereze decesul persoanei vătămate ...

S-a mai constatat că inculpatul ...  a recunoscut că a lovit persoana vătămată ..., a fost de acord să o despăgubească pe aceasta cu o sumă rezonabilă, este foarte tânăr, nu este o persoană violentă și nu are antecedente penale.

Față de cele reținute mai sus, în baza art. 386 din N.c.p.pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru inculpatul major ...  din infracțiunea de tentativă la omor în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen.

În drept, fapta inculpatului ..., care la data de 11.01.2016, pe fondul unei altercații, a aplicat persoanei vătămate ...  o lovitură cu o „crosă de golf” în zona capului, fără să-i pună în primejdie viața și i-a cauzat leziuni traumatice pentru vindecarea cărora au fost necesare 25 – 30 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen.

Și cu privire la inculpatul ... a fost demonstrată infracțiunea de lovire, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen., atât cu declarațiile acestuia, relativ sincere, dar și cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, precum declarațiile martorilor, declarațiile persoanei vătămate ..., certificatul de constatare medico-legal a victimei, planșe foto, coroborate cu celelalte mijloace de probă administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată.

Audiat fiind în fața instanței, inculpatul ... a recunoscut că inițial s-a îmbrâncit cu persoana vătămată ...  și s-au lovit reciproc, iar după ce victima a fost lovită de fiul său, ..., cu crosa, a luat crosa din mâinile fiului său și a lovit persoana vătămată și el, în zona picioarelor și a șezutului.

În drept, fapta inculpatului ..., care la data de 11.01.2016 a lovit cu pumnii și picioarele persoana vătămată ..., dar și cu o crosă în zone nevitale ale corpului, cauzându-i leziuni traumatice mai puțin severe, pentru care au fost necesare 3-4 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen.

Pentru faptele comise, ambii inculpați de mai sus au fost pedepsiți penal.

La dozarea și individualizarea pedepselor aplicate ambilor inculpați pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen., au fost luate în considerare criteriile generale prev. de art. 74 din N.c.pen., și în primul rând gravitatea concretă a fiecărei infracțiunii în parte și consecințele produse.

S-a luat în considerare faptul că inculpații nu sunt recidiviști, s-au prezentat la fiecare termen de judecată, au recunoscut și regretat faptele comise, inculpatul ... fiind de acord să o despăgubească pe persoana vătămată, cu o sumă rezonabilă.

Având în vedere cele de mai sus și activitatea faptică concretă a fiecărui inculpat în parte, pedepsele aplicate au fost diferențiate ca și cuantum, inculpatul ... primind o pedeapsă principală în cuantum mai ridicat și totodată a fost obligat la o durată mai mare să presteze muncă în folosul comunității, conform art. 93 din N.c.pen.

Instanța a apreciat că scopul educativ al pedepselor principale pentru ambii inculpați se poate realiza și fără privare de libertate efectivă, pedepsele aplicate au fost suspendate sub supraveghere conform art. 91 – 92 din N.c.pen., iar supravegherea să fie efectuată prin Serviciul de Probațiune ...

Inculpatul ... are antecedente penale, urmând ca acestea să fie soluționate conform art. 89 și art. 38 – 39 din N.c.pen., iar pedeapsa rezultantă stabilită prin prezenta a fost suspendată sub supraveghere conform art. 91 – 92 din N.c.pen.

Conform art. 93 din N.c.pen. au fost aplicate fiecărui inculpat mai multe obligații pe durata suspendării sub supraveghere a pedepselor aplicate, inclusiv obligația de a nu părăsi teritoriul României și aceea de a presta muncă neremunerată în folosul comunității în comuna lor de domiciliu.

Au fost aplicate inculpaților ...  și ... pedepse complementare și accesorii, conform art. 67 și 65 din N.c.pen., și s-a atras atenția inculpaților asupra consecințelor prev. de art.  96 din N.c.pen.

Pe latură civilă, s-a constatat că persoana vătămată ...  a solicitat de la inculpatul ..., cel care i-a cauzat leziuni mai grave, 10.000 lei RON despăgubiri materiale și 10.000 lei RON daune morale.

Instanța a apreciat că daunele morale sunt justificate în totalitate și au fost acordate persoanei vătămate ..., având în vedere suferința fizică și psihică cauzată de inculpatul ...  acesteia, prin agresiunea fizică, dar și faptul că inculpatul ...  a fost de acord să despăgubească victima cu  o sumă rezonabilă. Nu au fost acordate despăgubirile materiale solicitate de persoana vătămată ..., deoarece aceasta nu a dovedit cu niciun mijloc de probă aceste pretenții civile invocate.

Conform art. 19 din N.c.p.pen. și art. 1349 din Codul civil, inculpatul a fost obligat și la cheltuielile de spitalizare solicitate și dovedite de partea civilă Spitalul Județean ..., aceste cheltuieli fiind generate doar de inculpatul ...

Fiind în culpă infracțională fiecare inculpat, a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat, conform art. 272 și 274 din N.c.p.pen.

Împotriva acestei sentinţe penale, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, inculpații ... și ... și partea civilă ...

Parchetul a arătat că în mod greșit s-a schimbat încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de lovire sau alte violenţe, fapta inculpatului ... constituind infracțiunea de tentativă de omor, având în vedere natura obiectului folosit la agresiune, zona corporală vizată şi intensitatea loviturii, solicitând condamnarea inculpatului pentru această infracțiune.

Totodată, față de gravitatea faptei, împrejurările comiterii ei, urmările produse, a solicitat majorarea pedepselor aplicate ambilor inculpaţi  și executarea efectivă a acestora.

Partea civilă ... critică sentinţa apelată sub aspectul greşitei schimbări a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului ..., arătând că deşi a fost lovit cu o crosă de golf, acest obiect este suficient de dur şi i-a produs o fractură craniană şi nu o simplă zgârietură, astfel cum afirmă inculpatul.

Inculpatul ..., prin apărător ales, arată că în mod corect instanţa de fond a apreciat că infracţiunea săvârşită se circumscrie laturii obiective a infracţiunii de lovire şi alte violenţe, deoarece intenţia sa nu a fost aceea de a suprima viaţa persoanei vătămate, ci doar de a aplana conflictul dintre acesta şi tatăl său, inculpatul ... Critică sentinţa instanţei de fond sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate pe care o apreciază ca fiind prea mare şi solicită reducerea acesteia spre limita minimă specială.

Inculpatul ... apreciază cuantumul daunelor morale acordate părţii civile ca fiind prea ridicat şi solicită reducerea acestuia.

Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați  şi de partea civilă ...  sunt fondate.

Apelurile declarate de inculpaţii ... şi ...  sunt nefondate.

Examinând cauza prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de  drept, conform art.  417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea  constată că situaţia de fapt, în cea mai mare parte (cu precizările ce se vor arăta mai jos), şi vinovăţia inculpatului, pentru săvârşirea faptei penale deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză.

Însă, hotărârea primei instanţe este netemeinică cu privire la încadrarea juridică a faptei penale comise de inculpatul ...  și, implicit, cu privire la pedeapsa aplicată acestuia, care este prea redusă, precum și cu privire la modalitatea de executare.

 În ceea ce privește situaţia de fapt, din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv: declaraţiile persoanei vătămate ..., ale martorilor ..., ...,  ..., ..., ..., ..., ..., ..., certificat medico-legal, rapoarte şi suplimente la rapoartele de expertiză medico-legală efectuate în cauză, rezultă că în data de 09.01.2016 mai multe persoane printre care şi martorul ..., fratele persoanei vătămate, s-au deplasat la grajdurile fostului CAP ... pentru a efectua o expertiză tehnică judiciară asupra unora dintre imobilele care fac obiectul unui proces aflat pe rolul instanţelor civile.

Unul dintre grajduri era folosit de către inculpatul ..., iar la momentul la care acesta a deschis imobilul utilizat, martorul ...  i-a adresat reproşuri acestuia motivat de împrejurarea că din imobil lipsesc mai multe bunuri. Între cei doi a început o altercaţie, iar după acest moment martorul ... l-a apelat telefonic pe fratele său, persoana vătămată ... spunându-i să vină să îl ia deoarece a fost agresat de către ... După aproximativ 10 min la faţa locului a sosit persoana vătămată. Aceasta a întrebat care dintre cei prezenţi este ... (porecla inculpatului ...). Inculpatul ... şi ...  au început să se certe şi să se lovească reciproc cu pumnii şi picioarele, fără a folosi vreun alt obiect. În momentul în care în zonă a apărut inculpatul ..., văzând altercaţia dintre tatăl său  şi persoana vătămată, a luat o crosă de golf din maşina şi a aplicat o lovitură în zona capului persoanei vătămate. În urma loviturii aplicate, persoana vătămată a căzut într-un şanţ, iar inculpatul ... a luat crosa de golf din mâna fiului său şi a continuat să o lovească pe persoana vătămată în zona spatelui şi a coapselor. Persoana vătămată a fost ajutată de fratele său să se urce într-o maşină şi cei doi au plecat la spital.

Din cuprinsul certificatului medico-legal rezultă că persoana vătămată a suferit mai multe leziuni,  dintre care la nivelul occipito-temporal stâng, pe antebraţul drept, pe toracele posterior stâng şi pe coapsa dreaptă superioară. S-a mai reținut, conform primului certificat medico-legal, că leziunile din zona craniană au necesitat 40-45 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, iar celelalte leziuni de pe corpul persoanei vătămate au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale.

Susținerile inculpatului cum că lovitura aplicată persoanei vătămate nu a fost atât de gravă, nu a vizat zona capului şi a fost ca o reacţie de autoapărare la agresiunile persoanei vătămate, nu sunt reale întrucât nu se coroborează cu probele administrate în cauză, fiind contrazise de acestea.

Martorii oculari, ..., ... , ...  şi ...  au arătat că persoana vătămată a fost lovită cu o crosă de golf în zona capului de către inculpatul ...  şi urmare a loviturii primite, persoana vătămată a căzut la pământ. Toţi martorii prezenţi au afirmat că în urma loviturii primite în zona capului, persoana vătămată a leşinat şi a început să sângereze.

Afirmațiile inculpatului ...  cum că obiectul folosit în agresiune (crosă de golf) nu era apt să provoace vătămarea gravă a persoanei vătămate, precum şi că intenţia inculpatului nu a fost aceea de a lovi persoana vătămată în zona scapulului, nu pot fi primite deoarece sunt contrazise de ansamblul probator administrat în cauză.

Faptul că inculpatul ...  a folosit o crosă de golf cu care s-a înarmat special pentru agresarea persoanei vătămate, precum şi împrejurarea că acesta a lovit persoana vătămată cu crosa de golf în zona capului în partea din spate, provocând căderea acesteia şi sângerarea, rezultă din coroborarea declarațiilor persoanei vătămate cu declarațiile martorilor ..., ...,  ..., ..., ..., ..., concluziile certificatului medico-legal, care reține că persoana vătămată a fost internată la secţia Neurochirurgie în perioada 11.01.2016 – 19.01.2016 cu diagnostic fractură occipitală stângă cu minimă înfundare, plagă cranio-durală suturată pentru care necesită între 25-30 zile de îngrijiri medicale.

Cu privire la încadrarea juridică a faptei comise de inculpat, Curtea reține că aceasta este aceea de tentativă de omor și nu de lovire, cum greșit a reținut prima instanță, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Distincția dintre o infracțiune de tentativă de omor și o infracțiune contra integrității corporale sau sănătății o reprezintă atitudinea psihică a inculpatului cu privire la rezultatul produs ca urmare a acțiunii infracționale desfășurare. Caracteristic intenţiei este prevederea de către făptuitor a rezultatului faptei, reprezentarea mentală a rezultatului faptei. Făptuitorul acţionează cu intenţie nu numai atunci când prevederea rezultatului constituie însuşi scopul acţiunii sale, dar şi atunci când producerea rezultatului este privită ca un mijloc necesar sau însoţitor al rezultatului urmărit. În consecinţă, intenţia indirectă există atunci când făptuitorul care prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale, deşi nu urmăreşte producerea acelui rezultat, săvârşeşte fapta acceptând eventualitatea producerii lui. 

Astfel, în cazul infracțiunii de tentativă de omor inculpatul urmărește sau acceptă, ca urmare a acțiunii sale, posibilitatea producerii decesului unei persoane, rezultat care nu se produce independent de voința acestuia, însă, în cazul unei infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății persoanei, inculpatul urmărește sau acceptă doar vătămarea integrității corporale ori a sănătății unei persoane ca urmare a acțiunii sale infracționale.

Pentru determinarea acestei  atitudini psihice  jurisprudența și doctrina de specialitate au stabilit o serie de criterii care delimitează o infracțiune contra vieții de una îndreptată împotriva integrității corporale sau sănătății, respectiv: obiectul vulnerant folosit (instrument apt ori nu de a produce moartea), regiunea corpului vizată (o zonă vitală sau nu), numărul loviturilor (o singură lovitură ori mai multe lovituri), intensitatea acestora (lovituri aplicate cu o forță ridicată sau mai puțin puternice), urmările produse (numărul mai mare sau mai mic de zile de îngriji medicale, pierderea au nu a unui organ, punerea sau nu în primejdie a vieții), atitudinea inculpatului.

Revenind la prezenta cauză, se observă că inculpatul ..., observând conflictul dintre tatăl său, inculpatul ... şi persoana vătămată, s-a înarmat cu o crosă de golf pe care o avea în maşina sa şi a lovit cu acest obiect o singură dată cu putere persoana vătămată în zona capului, fiindu-i indiferent dacă victima îşi pierde viaţa.

Astfel, obiectul vulnerant folosit de inculpat, respectiv o crosa de golf, obiect de o duritate ridicată, confecţionat în principal dintr-un lemn de esenţă tare sau oţel, care este, prin natura lui, apt să producă decesul. Cu privire la zona corpului ce a fost vizată, se constată că inculpatul a aplicat o lovitură în zona capului, aceasta fiind o zonă vitală a corpului.

În ceea ce privește numărul loviturilor aplicate, intensitatea și urmările loviturilor, chiar dacă din certificatul medico-legal nu rezultă că ar fi foarte grave, persoana vătămată suferind leziuni care au necesitat pentru vindecare 25-30 zile de îngrijiri medicale și nu au pus în primejdie viața acesteia, nu trebuie trecut cu vederea faptul că persoana vătămată a căzut din picioare în urma loviturii aplicate de către inculpatul ...

Faţă de natura obiectului folosit în agresiune, zonele corporale vizate, numărul şi intensitatea loviturilor, nu se poate susţine că inculpatul nu a prevăzut posibilitatea producerii decesului persoanei vătămate, rezultat pe care cel puţin l-a acceptat şi care a fost evitat datorită rezistenței persoanei vătămate şi intervenţiei unora dintre martorii aflaţi la faţa locului.

În consecință, nu se poate reține infracțiunea de lovire întrucât, din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul a acționat cel puțin cu intenție indirectă, acesta dându-și seama că prin lovirea persoanei vătămate cu o crosă de golf se putea produce decesul acesteia, rezultat care, chiar dacă nu l-a urmărit, l-a acceptat. Curtea, apreciază că nu se poate reţine o altă concluzie asupra vinovăţiei inculpatului ..., decât cea a existenţei intenţiei indirecte de acceptare a posibilităţii ca victima să-şi piardă viaţa având în vedere că instrumentul folosit era apt să producă decesul, zona vizată era una vitală, lovitura a avut o intensitate deosebită, iar leziunile au fost destul de grave chiar dacă potrivit concluziilor finale ale rapoartelor de expertiză, nu ar fi pus în primejdie viaţa victimei. Nu poate fi primit nici raţionamentul instanţei de fond şi apărarea inculpatului cu privire la împrejurarea că leziunile cauzate persoanei vătămate nu au pus în primejdie viaţa victimei, întrucât cele două noţiuni de „punere în primejdie a vieţii" şi aceea de „tentativă de omor" sunt total diferite, prima depinzând de aspectele medicale, cea de-a doua de contextul juridic al producerii faptei sub aspectul tentativei.

Prin urmare, fapta inculpatului ..., descrisă mai sus, constituie infracțiunea de tentativă de omor, prev. de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal, astfel că schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de lovire, de către instanța de fond, este greșită.

Sentința apelată este netemeinică cu privire la pedeapsa principală aplicată inculpatului, acesta fiind prea blândă raportat la gravitatea faptei, importanța deosebită a valorilor sociale lezate, împrejurările în care a fost comisă infracțiunea, persoana acestuia.

În acest sens, fapta comisă de inculpat prezintă o gravitate deosebit de ridicată, acesta acționând în timp ce persoana vătămată era cu spatele fiind agresată de către tatăl inculpatului, fiind vizat cel mai de preț drept al omului, dreptul la viață.

Hotărârea apelată este netemeinică și în ceea ce privește modalitatea de executare, față de împrejurările comiterii faptei, gravitatea acesteia, persoana inculpatului, neimpunându-se suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, ci era necesară executarea efectivă a acesteia pentru atingerea scopului pedepsei și îndreptarea acestuia.

Persoana vătămată a criticat sentinţa apelată doar sub aspectul schimbării de încadrare juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului ..., aspect analizat în apelul formulat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi.

Inculpatul ... apreciază că pedeapsa aplicată de către instanţa de fond este excesivă prin raportare la gravitatea faptei şi împrejurările în care aceasta a fost săvârşită. Având în vedere considerentele menţionate anterior, Curtea va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul ...

În ceea ce priveşte apelul formulat de inculpatul  ..., procedând la reevaluarea criteriilor prevăzute de lege pentru individualizarea sancţiunilor, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, Curtea apreciază că se impune menţinerea pedepsei, în cuantumul stabilit de prima instanţă, considerând că aceasta, în cuantumul şi modalitatea de executare stabilită, este aptă să asigure atingerea scopului preventiv, educativ şi sancţionator al pedepsei.

Contrar susținerilor inculpatului, Curtea apreciază că – raportat la modalitatea concretă de săvârșire a faptei, la gravitatea acesteia, la urmările produse asupra persoanei vătămate, precum şi la conduita și persoana inculpatului  – în speță se impune sancționarea penală a acestuia, nefiind suficientă aplicarea unei pedepse în cuantum mai redus.

În privinţa criticii privind cuantumul ridicat al daunelor morale acordate persoanei vătămate, Curtea îl apreciază ca fiind nefondat, numărul zilelor de îngrijire medicală şi disconfortul fizic şi psihic cauzat persoanei vătămate, justifică şi în opinia instanţei de apel valoarea sumei acordate cu  titlu de daune morale.

Faţă de cele arătate mai sus, în baza dispoziţiilor art.  421  pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, va fi admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați şi de partea civilă ..., se va desfiinţa în parte sentinţa penală apelată, înlăturând dispozițiile privind schimbarea încadrării juridice a faptei  reţinute în sarcina inculpatului ...  în infracţiunea de loviri sau alte violențe, de condamnare a acestui inculpat, precum și de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei.

 În rejudecare, se va dispune condamnarea inculpatului ...  la o pedeapsă de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal, apreciind că astfel se va atinge scopul pedepsei, respectiv reeducarea făptuitorului în spiritul formării unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă, precum și prevenirea comiterii de noi infracțiuni, atât de către făptuitor (prevenție specială) cât și de alte persoane (prevenție generală).

La stabilirea pedepsei, Curtea a avut în vedere împrejurările comiterii faptei, prezentate mai sus, gravitatea acesteia, importanța deosebită a valorii sociale căreia i s-a adus atingere prin comiterea infracțiunii. 

În cauză nu se pot reține circumstanțe atenuate judiciare întrucât împrejurările cauzei nu conduc la diminuarea pericolului social al infracțiunii și nici la scăderea periculozității inculpatului.

Se mai constată că inculpatul nu a acordat vreun ajutor persoanei vătămate după comiterea faptei, ci doar martorul ..., fratele persoanei vătămate care a ajutat persoana vătămată să se deplaseze la spital.

Având în vedere natura şi gravitatea faptei săvârşite, împrejurările cauzei şi persoana inculpatului, acesta este nedemn să exercite dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, urmând să-i fie aplicată și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal pe o perioadă de 2 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării acelorași drepturi.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul ... în vederea introducerii profilului genetic în  Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

Vor fi respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de inculpații ... şi ...  împotriva sentinței penale nr. 273/06.06.2018 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. 1101/121/2017.

Văzând și dispoziţiile art. 275 alin. 2 şi 4 Cod procedură penală, vor fi obligaţi inculpaţii ... şi ...  la plata cheltuielilor judiciare către stat.