Loviri şi alte vătămări, Distrugere

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal nr. 1187/P/2013, din 20.03.2013, înregistrat la Judecătoria Caracal sub nr. 2308/207/2013 s-a pus în mişcare acţiunea penală şi a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul GN pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală, prev. de dispoziţiile art.181 alin.l Cp., lovire sau alte violenţe, prev. de art.180 alin.2 . şi distrugere, prev. de art.217 alin.l Cp., cu aplic, art.33 lit.a Cp., săvârşite în dauna părţilor vătămate RMFşi BGD.

În actul de sesizare s-a reţinut că inculpatul GN la data de 11.04.2009, în jurul orei 21, 30 a lovit-o pe partea vătămată RMF, cu pumnii, în zona feţei, ceea ce i-a produ s leziuni care au necesitat pentru vindecare 25-26 zile de îngrijiri medicale.

Din plângerea penală, înregistrată la Postul de Poliţie F, sub nr. 187/P/2009, din data de 13.04.2009 şi declaraţia părţii vătămate RMF rezultă că, la data de 11.04.2009, se deplasa cu bicicleta împreună cu martorul SMD, pe raza satului H.

În jurul orei 21,30 s-au oprit în faţa locuinţei martorei BRT, pentru a discuta cu aceasta, moment în care a apărut un autoturism din care au coborât 5 persoane printre care şi învinuitul GN.

Pe fondul unui conflict anterior determinat de existenţa unei înţelegeri privind repararea unei combine muzicale, încredinţată de inculpat fratelui părţii vătămate, prin intermediul martorilor OTPşi IC, GNl-a împins pe RMF, l-a tras în şanţ, apoi 1-a lovit cu pumnii în faţă, aspecte care rezultă şi din concluziile certificatului medico-legal nr.426/C/13.04.2009, emis de SML Slatina în care se arată că partea vătămată a suferit o fractură cominutivă cu înfundare arcadă zigomatică stângă şi hematom palpebral inferior ochiul drept, leziuni care au fost produse prin lovire cu corpuri dure şi necesită 25-26 zile de îngrijii medicale, de la data producerii leziunilor.

Se arată că situaţia de fapt expusă anterior este probată şi de declaraţiile martorilor oculari SMD, BRT, BVşi ZC.

Poziţia oscilantă a martorilor BRT şi SMD pe parcursul urmăririi penale, care iniţial au declarat că nu au observat incidentul, a fost determinată de atitudinea violentă şi ameninţările transmise de învinuit. Atât pe raza comunei F, cât şi a comunei F, inculpatul este cunoscut ca persoană cu un comportament violent, aspecte care rezultă şi din fişa sa de cazier judiciar, acesta fiind sancţionat cu amendă administrativă în cuantum de 1000 lei de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal la data de 06.09.2007 şi 25.09.2009 pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art.180 alin.2 Cp.

Totodată, din verificările efectuate rezultă că în dosarul penal nr.77/P/2010, inculpatul a fost cercetat pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art.180 alin.l c.p., fiind dispusă neînceperea urmăririi penale, în temeiul ap. 10 lit.h Cp.p; în dosarul nr.l355/P/2009, învinuitul GNa fost cercetat pentru infracţiunile prev. de art.192 alin.1, art.193 alin.1, art.194 alin.l, fiind dispusă neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 10 lit. h Cp.p.; în dosarul penal nr.789/P/2008, inculpatul a fost cercetat pentru infracţiunile prev. de art.193 alin.l, 321 alin.2 Cp. şi alin. 1 ind.l pct.l din Legea nr.61/1991.

Totodată, declaraţiile contradictorii iniţiale ale martorilor se datorează şi faptului că acestora le-au fost prezentate pentru recunoaştere, fotografiile inculpatul în care avea vârsta de 14 ani, însă ulterior, în cadrul procesului penal, fotografiile au fost actualizate astfel că, martorii l-au recunoscut pe inculpatul GN, ca fiind persoana care, în seara de 11.04.2009 l-a lovit pe RMF.

De asemenea, pe parcursul cercetărilor a fost identificat şi martorul BC, a cărei locuinţă se învecinează cu locuinţa martorei BRT, locul unde s-a derulat incidentul şi care arată că, în timp ce se afla la poarta martorei BRT, verişoara lui, a observat că a staţionat un autoturism din care a coborât învinuitul GN, dar şi alte 4 persoane. Martorul a observat că GNl-a tras în şanţ pe RMF, 1-a întrebat ceva şi a început să-1 îmbrâncească. întrucât atât SMD, care a fost coleg la liceu cu inculpatul, cât şi martora BRT care îl cunoaşte tot de la liceu, ştiau că învinuitul este o persoană violentă, au intrat în curte, fiindu-le frică de inculpat. Când au intrat în curte, SMD i-a relatat martorului ZC, tatăl lui BRT, că inculpatul GN îl bate pe RM.

Fiind audiat, la data de 02.02.2010, inculpatul GN arată că, în cursul anului 2009, prin intermediul martorului IC i-a dat o combină muzicală defectă pentru a fi reparată, lui RGM, fratele părţii vătămate însă, la data de 11.04.2009 nu s-a aflat pe raza comunei F, aspecte care sunt însă înlăturate de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu se întemeiază pe următoarele mijloace de probă: plângerea pârtii vătămată RMF, certificatul medico-legal nr.426/C/l3.04.2009, declaraţiile martorilor SMD, BRT, ZC, BC, MNC, OTP, IC, SM, PMM, MI, MC, SMC, SG, PDD.

Cu privire la partea vătămată BGD, s-a reţinut că la data de 04.12.2012, inculpatul GN a lovit-o pe aceasta, fapt ce i-a produs leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 8-9 de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.

În aceeaşi împrejurare inculpatul a distrus două mese şi un scaun aparţinând părţii vătămate, producând un prejudiciu în valoare de 240 lei.

Din cuprinsul declaraţiei părţii vătămate BGD, rezulta că în seara zilei de 04 decembrie 2012, în jurul orei 19,30 se afla la barul I.F. B.. A…l, din comuna F, al cănii administrator este. în jurul orei 20,30 când se pregătea de închidere, la bar a venit învinuitul GN, însoţit de martorii PAA, PIFşi SC, care au consumat băuturi alcoolice. În urma discuţiilor contradictorii dintre partea vătămată şi învinuit, GNa plecat acasă, venind ulterior cu o secure, împreună cu fratele său, GJ.

După ce a revenit în bar, GNa lovit-o cu pumnul în faţă pe partea vătămată, după care a început să lovească mesele din bar.

În acest moment în bar se mai aflau şi martorii IMI, CTşi JC, care l-au observat pe învinuit în timp ce lovea mesele.

Ulterior aceştia au plecat acasă, împreună cu SC. La bar au mai rămas PAA, P.. Ionel F.., GNşi GJ.

Leziunile suferite de partea vătămată rezultă şi din concluziile certificatului medico-legal nr.l479/C/05.12.2012, emis de SML Slatina în care se arată că partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au fost produse prin lovire cu corp dur şi corp înţepător şi necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale, de la data producerii leziunilor.

Fiind audiat la data de 29.01.2013 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, inculpatul GN arată că a avut o discuţie contradictorie cu partea vătămată întrucât aceasta a dorit să-l dea afară din local, moment în care s-au împins reciproc şi au căzut la podea.

Aceste aspecte sunt infirmate de declaraţiile martorilor oculari, PAA şi PIFdar şi de concluziile certificatului medico-legal întocmit în cauză care exclud leziunile de autoaccidentare.

Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu se întemeiază pe următoarele mijloace de probă: plângerea pârtii vătămată BGD, certificatului medico-legal nr.l479/C/05.12.2012, emis de SML Slatina, declaraţiile martorilor PAA, PIF, CTJC, SC, GJ şi declaraţie incuplat.

Audiate în şedinţa publică din 29.04.2013, părţile vătămate şi-au menţinut plângerile formulate împotriva inculpatului, partea vătămata RMFconstituindu-se parte civilă cu suma de 10.000 lei, din care 4.000 lei daune materiale şi 6.000 lei daune morale, iar partea vătămată BGD cu suma de 1.500 lei contravaloarea distrugeri provocate.

Audiat în şedinţa publică din 13.05.2013 inculpatul nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporala, ci doar pe cea de distrugere din data de 04.12.2012, săvârşită în dauna părţii vătămate BGD.

În cauză au fost audiaţi martorii menţionaţi în actul de sesizare al instanţei JC, OTP, ZC, PDD, MG, MI, SG, PM, BC, SM, SMC, PIF, CT, GJ, IMI.

De asemenea a fost audiat martorul propus in dovedirea laturii civile de partea vătămată RMF, respectiv RNşi martorii încuviinţaţi în apărare inculpatului DVşi PGI.

În şedinţa publică din 13.05.2013 s-a dispus introducerea în cauza a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, instituţie care prin cererea depusa la dosar la f. 89 a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 973,01 lei contravaloare spitalizare parte vătămată RMF.

Urmare a declaraţiilor contradictorii ale martorilor încuviinţaţi în apărare inculpatului, instanţa a dispus efectuarea unei adrese către Primăria Primăriei F prin care să comunice daca in cursul anului 2009 a fost oficiată căsătoria numitului CI( I) domiciliat în corn. F...

Primăria corn. F prin adresa nr. 1876/11.07.2013 ( f.176) a comunicat instanţei că în urma verificărilor efectuate în Registrul de căsătorii, s-a constat că in cursul anului 2009 nu a fost oficiată căsătoria numitului CI(Ionuţ) domiciliat în corn. F.

Examinând întreg material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele :

La data de 11.04.2009, în jurul orei 21, 30 inculpatul GNa lovit-o pe partea vătămată RMF, cu pumnii, în zona feţei, ceea ce i-a produs leziuni care au necesitat pentru vindecare 25-26 zile de îngrijiri medicale.

Din probele administrate rezultă că, la data de 11.04.2009, partea vătămată RMF se deplasa cu bicicleta împreună cu martorul SMD, pe raza satului H.

În jurul orei 21,30 s-au oprit în faţa locuinţei martorei BRT, pentru a discuta cu aceasta, moment în care a apărut un autoturism din care au coborât 5 persoane printre care şi inculpatul GN.

Pe fondul unui conflict anterior determinat de existenţa unei înţelegeri privind repararea unei combine muzicale, încredinţată de inculpat fratelui părţii vătămate, prin intermediul martorilor OTPşi IC, GNl-a împins pe RMF, l-a tras în şanţ, apoi l-a lovit cu pumnii în faţă, aspecte care rezultă şi din concluziile certificatului medico-legal nr.426/G/13.04.2009, emis de SML Slatina în care se arată că partea vătămată a suferit o fractură cominutivă cu înfundare arcadă zigomatică stângă şi hematom palpebral inferior ochiul drept, leziuni care au fost produse prin lovire cu corpuri dure şi necesită 25-26 zile de îngrijii medicale, de la data producerii leziunilor.

Situaţia de fapt expusă anterior este probată şi de declaraţiile martorilor oculari SMD, BRT, BVşi ZC.

Poziţia oscilantă a martorilor BRT şi SMD pe parcursul urmăririi penale, care iniţial au declarat că nu au observat incidentul, a fost determinată de atitudinea violentă şi ameninţările transmise de inculpat. Reţine instanţa că în cursul cercetării judecătoreşti cei doi martori au arătat că inculpatul a lovit-o pe partea vătămată.

Atât pe raza comunei F, cât şi a comunei F, inculpatul este cunoscut ca persoană cu un comportament violent, aspecte care rezultă şi din fişa sa de cazier judiciar, acesta fiind sancţionat cu amendă administrativă în cuantum de 1000 lei de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal la data de 06.09.2007 şi 25.09.2009 pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art.180 alin.2 Cp.

Totodată, declaraţiile contradictorii iniţiale ale martorilor se datorează şi faptului că acestora le-au fost prezentate pentru recunoaştere, fotografiile inculpatului în care avea vârsta de 14 ani, însă ulterior, în cadrul procesului penal, fotografiile au fost actualizate astfel că, martorii l-au recunoscut pe inculpatul GN, ca fiind persoana care, în seara de 11.04.2009 1-a lovit pe RMF.

Săvârşirea infracţiunii rezultă şi din declaraţia martorului BC, a cărei locuinţă se învecinează cu locuinţa martorei BRT, locul unde s-a derulat incidentul şi care a arătat că, în timp ce se afla la poarta martorei BRT, verişoara lui, a observat că a staţionat un autoturism din care a coborât inculpatul GNdar şi alte 4 persoane. Martorul a observat că GNl-a tras în şanţ pe RMF, l-a întrebat ceva şi a început să-l îmbrâncească. întrucât atât SMD, care a fost coleg la liceu cu învinuitul, cât şi martora BRT care îl cunoaşte tot de la liceu, ştiau că inculpatul este o persoană violentă, au intrat în curte, fiindu-le frică de acesta. Când au intrat în curte, SMD i-a relatat martorului ZC, tatăl lui BRT, că inculpatul GNîl bate pe RM.

Cu privire la partea vătămată BGD, reţine instnţa că la data de 04.12.2012, inculpatul GNa lovit-o pe aceasta, fapt ce i-a produs leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 8-9 de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.

În aceeaşi împrejurare inculpatul a distrus două mese şi un scaun aparţinând părţii vătămate, producând un prejudiciu în valoare de 240 lei.

Rezultă din probele administrate că în seara zilei de 04 decembrie 2012, în jurul orei 19,30 se afla la barul I.F. B..A.., din comuna F, al cărui administrator este. în jurul orei 20,30 când se pregătea de închidere, la bar a venit inculpatul GN, însoţit de martorii PAA, PIFşi SC, care au consumat băuturi alcoolice. În urma discuţiilor contradictorii dintre partea vătămată şi inculpat, GNa plecat acasă, venind ulterior cu o secure, împreună cu fratele său, GJ.

După ce a revenit în bar, GNa lovit-o cu pumnul în faţă pe partea vătămată, după care a început să lovească mesele din bar.

În acest moment în bar se mai aflau şi martorii IMI, GTşi JC, care l-au observat pe învinuit în timp ce lovea mesele.

Ulterior aceştia au plecat acasă, împreună cu SC. La bar au mai rămas PAA, PIF, GNşi GJ.

Leziunile suferite de partea vătămată rezultă şi din concluziile certificatului medico-legal nr.l479/C/05.12.2012, emis de SML Slatina în care se arată că partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au fost produse prin lovire cu corp dur şi corp înţepător şi necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale, de la data producerii leziunilor.

De altfel, în declaraţia dată în faţa instanţei inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 c.pen.

Fapta inculpatului de a aplica lovituri părţii vătămate RMF, care i-au cauzat leziuni ce au necesitat pentru vindecare 25-26 zile îngrijiri medicale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe în varianta agravată prevăzută de art. 181 alin.1CP, potrivit căruia constituie această infracţiune lovirea sau actele de violenţă care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile.

Fapta inculpatului de a aplica lovituri părţii vătămate BGD care i-au cauzat leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe în varianta agravată prevăzută de art. 180 alin.2CP, potrivit căruia constituie această infracţiune lovirea sau actele de violenţă care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile.

Fapta inculpatului prin care a distrus în data de 04.12.2012 părţii vătămate BGD o masă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere prev. de 217 alin. 1 C.pen. potrivit cărora distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia constituie infracţiune.

Existând temeiul răspunderii penale a inculpatului, respectiv săvârşirea infracţiunii prevăzută în art. 181 alin. l C.pen., art. 180 alin. 2 C.pen. şi art. 217 alin. 1 C. pen. la stabilirea felului şi limitei pedepsei ce se va aplica,l a individualizarea acestei pedepse, instanţa urmează să aibă în vedere dispoziţiile generale ale codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a aceluiaşi cod pentru infracţiunile săvârşite şi gradul de pericolul social al faptelor, ţinând cont de importanţa valorii sociale lezată şi anume integritatea fizică , gravitatea acestei vătămări având în vedere numărul de zile de îngrijiri medicale, modalitatea în care a fost săvârşită şi zona unde au fost aplicate loviturile.

La alegerea pedepsei, precum si la individualizarea cuantumului acesteia, instanţa, conform art.72 Cp, va avea in vedere gradul de pericol social al faptelor săvârşite, modalitatea de săvârşire, precum si toate elementele ce caracterizează persoana inculpatului.

Astfel, instanţa va avea în vedere pe de o parte că acesta nu este la primul conflict cu legea penală, că nu a recunoscut şi regretat faptele, împrejurări, care chiar dacă nu vor fi reţinut ca şi circumstanţe agravante, întrucât dată fiind starea de fapt, e puţin probabil ca acesta să fi putut nega comiterea infracţiunilor.

Pe de altă parte, instanţa reţine că inculpatul este o persoană cu un comportament violent, iar faţă de gravitatea efectivă a faptelor, se apreciază că o pedeapsă mai îndepărtată de minimul special, este de natură să răspundă scopurilor prev. de art.52 Cp.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei rezultante, instanţa apreciază că inculpatul prezintă aptitudinea de a se îndrepta chiar fără executarea pedepsei, avându-se în vedere în acest sens, elementele obiective şi subiective ale cauzei, gravitatea faptelor, trecutul infractorului, vârsta acestuia, mediul în care trăieşte şi modul de comportare in societate.

Astfel, instanţa apreciază că inculpatul prezintă aptitudinea subiectiva de a se corija, de a se elibera de mentalitatea si de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea infracţiunii, prin eforturi făcute sub ameninţarea pedepsei la care a fost condamnat si de a cărei executare poate scăpa numai printr-o conduita corecta si deci prin autoreeducare.

Atât din datele ce privesc trecutul sau infracţional, cât şi din comportarea sa după comiterea infracţiunii, instanţa consideră că acesta are posibilitatea reală de îndreptare fără executarea efectiva a pedepsei în regim de detenţie.

Suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani şi 8 luni, ce constituie termen de încercare, impune condamnatului de a avea o comportare corectă în tot acest timp. Dacă a expirat termenul de încercare şi condamnatul a avut o purtare buna, el este reabilitat şi reintegrat fără vreo restrângere a drepturilor pentru fapta penală săvârşita. Dacă însă condamnatul nu are o bună purtare şi săvârşeşte, în termenul de încercare o altă infracţiune, suspendarea executării pedepsei se revocă, iar condamnatul este ţinut să execute atât pedeapsa a cărei executare fusese suspendată, cât şi pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.

Se va dispune astfel, suspendarea condiţionată a executării pedepsei in conformitate cu art.81-82 Cp., apreciind ca pedeapsa îşi poate atinge scopul si fără executarea sa efectiva, punând totodată în vedere inculpatului dispoziţiile a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiţionate.

În baza art.71 alin 2 Cp, se va dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a-c Cp, mai puţin dreptul de a alege ( avându-se în vedere practica CEDO şi infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în cauza de faţă, că se impune numai interzicerea drepturilor menţionate mai sus).

Totodată, având în vedere că s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în conformitate cu dispoziţiileart.71 alin 1 Cp se va dispune suspendarea şi acestor pedepse accesorii pe durata termenului de încercare (de 2 ani şi 8 luni).

Prin urmare, instanţa urmează ca în baza art. 181 alin. 1 Cp să condamne pe inculpatul GNla pedeapsa de 8 luni închisoare pentru fapta săvârşită la data de 11.04.2009 în dauna părţii vătămate RMF.

În baza art. 180 alin. 2 Cp sa condamne pe acelaşi inculpat la 4 luni închisoare pentru fapta săvârşită la data de 04.12.2012 în dauna părţii vătămate BGD.

În baza 217 alin. 1 Cpen. să condamne pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru fapta săvârşită la data de 04.12.2012 în dauna părţii vătămate BGD.

Instanţa urmează ca în baza art. 33-34 Cp, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 luni închisoare.

În baza art.71 alin 2 Cp dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b Cp - mai puţin dreptul de a alege - pe durata executării pedepsei.

În baza art. 81- 82 Cp, dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani şi 8 luni, ce reprezintă termen de încercare.

În baza art. 71 alin. 5 Cp pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

Faţă de probele administrate în baza art. 346 Cpp, raportat la art. 14 Cpp şi art. 1.357 Noul Cod civil, instanţa urmează să admită cererea părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova şi obligă pe inculpat la plata sumei de 973, 01 lei despăgubiri civile către aceasta.

Cu privire la cererea părţilor civile RMF şi BGD, având în vedere disp. art.. 346 Cpp, raportat la art. 14 Cpp şi art. 1.357 Noul Cod civil, instanţa le constată întemeiate şi urmează să admită în parte cererea părţii civile RMF şi să oblige pe inculpat la plata sumei de 3.000 lei, din care 1.500 lei daune materiale şi 1.500 lei daune morale, către aceasta.

Reţine instanţa că acordarea sumei de 1.500 daune materiale corespunde prejudiciului material suferit, respectiv contravaloare zile medicale atât pe perioada spitalizării, cât şi ulterior până la vindecare. Apreciază instanţa că declaraţia martorului părţii vătămate nu poate fi obiectivă în totalitate, având în vedere gradul de rudenie existent între acesta şi partea vătămată.

În ceea ce priveşte cuantificarea prejudiciului moral, este de reţinut că aceasta nu este supusă unor criterii legale de determinare. In acest caz, cuantumul daunelor morale se stabileşte, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanţa de judecată a criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cel în cauză în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs victimei.

În speţă, instanţa apreciază, având în vedere natura faptei săvârşite, în raport de gravitatea atingerii aduse părţii civile, că aceasta a suferit cu siguranţă un prejudiciu nepatrimonial, respectiv suferinţele psihice cauzate prin lezarea sentimentelor provocate prin fapta inculpatului i-a produs traume psihice.

Suma de bani care urmează să fie acordată cu titlu de daune morale, trebuie, pe de o parte, să aibă efecte compensatorii, şi pe de altă parte, să nu constituie nici o amendă excesivă pentru autorul daunelor, nici venituri nejustificate pentru cei care le-au suferit.

Principiul fundamental al justiţiei, este de a repara orice leziune deoarece numai în acest fel se poate ajunge la acel echilibru de interese care este condiţia primară a unei vieţi sociale, principiul regăsit în adagiul „just est reali set personalis homenis ad hominem proportio quae sevanta sevat societate, corrupta corrumpit".

Apreciază instanţa că obligarea inculpatului la 1.500 lei daune morale corespunde prejudiciului nepatrimonial suferit.

În ceea ce priveşte pe partea vătămată BGD, instanţa urmează să-l oblige pe inculpat la plata sumei de 500 lei daune materiale reprezentând contravaloare distrugere masă.

În baza art. 193 c.p.p. obligă pe inculpat la 1.500 lei cheltuieli de judecată către partea vătămată RMF, reprezentând onorariu avocat.

În baza art. 191 al. 1 c.p.p. obligă pe inculpat la plata în favoarea statului a sumei de 350 lei reprezentând cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu, sumă avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Postat 30.09.2013

Domenii speta

Spete similare