Calcul drepturi salariale

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr. ……………..

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 579

Şedinţa publică din  29  iunie  2018

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE:  ………………

GREFIER: ………………

Pe rol se află, în pronunţare, acţiunea în contencios administrativ formulate de reclamanţii  S.M.I., V.R., S.E.G., R.V.I., R.A.C., M.F.V., B.C.V., F.B.A., B.C.E., în contradictoriu cu  pârâţii UNITATEA  MILITARĂ …. –INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN COVASNA şi CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect calcul drepturi salariale.

Se constată că dezbaterile asupra fondului  au avut loc în şedinţa publică din 8 iunie  2018,  aşa cum s-au consemnat în încheierea de şedinţă din acea zi –parte integrantă din prezenta sentinţă,  pronunţarea fiind amânată la data de 22  iunie  2018, apoi la 29 iunie 2018.

TRIBUNALUL

Constată că prin cererea înregistrată la data de 20.07.2017 sub numărul de dosar  1196/119/2017, reclamanţii S.M.I., V.R., S.E.G., R.V.I.,  R.A.C., M.F.V., B.C.V., F.B.A. şi  B.C.E. au chemat în judecată pârâţii  Unitatea  Militară … –Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Covasna şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând a se dispune obligarea pârâtei Unitatea  Militară …. –Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Covasna  la acordarea drepturilor salariale ce li se cuvin, defalcate pe fiecare lună, prin calcularea soldei funcţiei de bază şi a sporurilor pentru perioada 09.04.2015-01.04.2015 potrivit art. 1 alin.5 indice 1 din OUG nr. 83/2014, în forma aprobată cu modificările aduse prin Legea nr. 71/2005 la nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare, respectiv includerea în solda de funcţie a sumelor  compensatorii  corespunzătoare  soldei de merit/salariului de merit de 20% din solda în funcţie pentru perioada 09.04.2015-31.07.2016 şi includerea în solda de funcţie a 10% din sumele compensatorii corespunzătoare  soldei de merit/salariului de merit din solda în funcţie pentru perioada 01.08.2016-01.04.2017, diferenţele salariale rezultate urmând a fi actualizate cu rata inflaţiei, defalcate pe fiecare lună de la data  scadenţi fiecărei sume şi până la plata efectivă a sumelor datorate.

Au mai solicitat obligarea pârâtei la plata către reclamanţi a dobânzii legale  aferente drepturilor băneşti rezultate, calculată de la data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective a sumei datorate.

În motivarea cererii formulate reclamanţii arată că sunt personal militar - cadre militare, angajaţi ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Covasna (U.M. …. Sf. Gheorghe), îndeplinind funcţii de subofiţer principal operativ în cadrul Detaşamentului 1 Jandarmi Mobil.

După abrogarea legilor speciale cu privire la salarizarea cadrelor militare şi odată cu aprobarea legilor salarizării unitare, începând cu Legea nr. 330/2009, în cadrul ordonatorilor de credite din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (principali, secundari si terţiari), au avut loc aplicări diferenţiate ale legislaţiei privind salarizarea în ceea ce priveşte aceeaşi categorie de personal, încadraţi pe funcţii similare. Astfel, a existat şi continuă să existe o favorizare raportată la drepturile salariale încasate de categorii de personal aflate pe funcţii similare.

Se arată că dispoziţiile legale care au instituit un tratament diferenţiat, sunt art. 30 alin. 6 din Legea cadru nr. 330/2009, art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010, art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010, creându-se un tratament mai puţin favorabil angajaţilor care nu au avut la data de 31.12.2009 sporul de 20% (soldă de merit), în raport cu angajaţii care au obţinut acest spor înainte de intrarea in vigoare a actelor normative mai sus menţionate, spor care avea un caracter temporar pentru o perioadă de un an.

Reclamanţii consideră că din analiza textelor normative rezultă faptul că, legiuitorul a abrogat acordarea de sporuri (art. 48 alin. 1, pt. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009). Totuşi, anii următori, inclusiv în anul 2017, au constatat că nu au fost în prezenţa unei abrogări veritabile şi efective deoarece actul normativ prevede că „sumele corespunzătoare acestor sporuri, adică cele abrogate, vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrară a acestora" (art. 30 alin. 6 din Legea cadru nr. 330/2009). Acoperirea integrară a sporurilor aşa zise abrogate, se realizează prin sume compensatorii cu caracter tranzitoriu (art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010).

Se mai arată că, legiuitorul a transformat un drept salarial secundar, temporar, într-un drept salarial permanent, atunci când a prevăzut că sumele cu caracter tranzitoriu, respectiv sporurile se introduc în solda funcţiei de bază (art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010, art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010).

Aceasta situaţie, de discriminare în ceea ce îi priveşte pe reclamanţi, a avut un caracter continuu de la momentul în care s-a dispus ca acest drept să fie menţinut prin includerea lui în cuprinsul soldei funcţiei de bază, iar în fiecare an începând cu 2010, salarizarea personalului din cadrul unităţii a avut ca reper drepturile salariale avute la 31.12.2009 (O.U.G. nr. 99/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 01.01-28.02.2017, O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016, OUG 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2015, OUG 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2014, OUG nr.84/2012 privind stabilirea salariilor personalului bugetar in anul 2013, legea 283/2011 cu privire la salarizarea pentru anul 2012, Legea 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice).

De asemenea, reclamanţii au mai arătat că au fost încadraţi pe funcţia de subofiţer principal operativ (Detaşamentul 1 J. Mobil) şi au primit drepturi salariale cu 20% mai puţin decât aceeaşi categorie de personal încadrată pe funcţie similară în anul 2015 din cadrul Detaşamentului 1 J. Mobil respectiv colegii lor (plt. maj. S. A., plt. maj. M. C.-V., plt. maj. L. C. ş.a.) care au aceleaşi atribuţii ca şi ei.

Acest privilegiu discriminator s-a creat ca urmare a neaplicării corespunzătoare a prevederilor OUG nr.1/2010, fiind astfel, creată o situaţie discriminatoare fără a avea o justificare şi care face ca pentru acelaşi gen de muncă, subofiţeri încadraţi pe funcţii similare (cadre ale M.A.I) să beneficieze de drepturi salariale diferite.

Deşi prin rapoartele întocmite au solicitat I.J.J. Covasna să le acorde drepturile salariale luând în considerare prevederile art. 1 alin. 5A1 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prin răspunsurile formulate, angajatorul le-a comunicat că „începând cu data de 01.08.2016 în solda dumneavoastră de funcţie s-a inclus, 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit..., urmând ca diferenţa de 50% să se acorde începând cu luna august 2017".

Prin Decizia nr.23/2016, I.C.C.J - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi în consecinţă, a stabilit că:

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5A1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "salarizat la acelaşi nivel" are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice”.

Totodată, potrivit considerentelor Deciziei I.C.C.J nr. 21/2016, dată într-un recurs în interesul legii:

„47. Pentru toate categoriile de personal aflate în situaţii identice, salarizarea trebuie să se facă la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică unde sunt încadraţi. Atunci când este analizată identitatea de situaţii între doi angajaţi, nu trebuie verificată identitatea de reglementare, ci trebuie avută în vedere identitatea de activitate desfăşurată şi de pregătire profesională.

48. Reglementarea propusă de Legea nr. 330/2009, dar şi cea prevăzută de Legea-cadru nr. 284/2010 şi Legea nr. 285/2010 a urmărit un sistem unitar de salarizare, apariţia acestor acte normative fiind o consecinţă a abrogării unor legi speciale de salarizare, existente în diferitele domenii ale sistemului bugetar. Desigur că legiuitorul poate interveni cu modificări în politica salarială, din raţiuni economice, financiare, dar nu poate face acest lucru decât dacă reglementează criterii uniforme şi o metodologie de calcul exactă pentru ipoteze de fapt identice.

49. Or, ceea ce se solicită prin sesizarea formulată se reduce la aplicarea unui principiu fundamental din dreptul muncii: la muncă şi pregătire identică, salarizare identică. .

51. Potrivit jurisprudenţei constante a instanţei de contencios constituţional, precum şi a celei a Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod raţional şi obiectiv."

Această modalitate de interpretare asigură eficienţă principiilor reglementate de art. 3 din Legea-cadru nr. 284/2010, în special cel definit la lit. c) şi denotă în mod esenţial asumarea de către legiuitor, prin amendarea textului art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014, prin introducerea alin. 5^1 al egalităţii de tratament juridic, respectiv un tratament juridic echitabil şi nediscriminatoriu între categoriile de personal din sectorul bugetar care desfăşoară muncă de valoare egală, în sensul de a se asigura acestora, prin aplicarea dispoziţiilor legii de salarizare, o remuneraţie egală. - Sentinţa civilă nr. 1374/22.12.2016, definitivă, dată în  dosarul nr. …./62/2016 al Tribunalului Braşov.

Prin art. 38 din Codul muncii legiuitorul a prevăzut, în mod imperativ, că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacţii, renunţări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.

Reclamanţii au arătat că, în acelaşi sens, îşi întemeiază solicitarea şi pe dispoziţiile art. 1 alin. 2 ale O.U.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, potrivit cărora principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării este garantat în exercitarea dreptului la muncă, la libera alegere a ocupaţiei, la condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, la protecţia împotriva şomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare.

Acest principiu este enunţat în art. 23 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, în care se arată că: "Toţi oamenii, fără nici o discriminare, au dreptul la un salariu egal pentru o muncă egală" şi este repetat în Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice ratificat de România în 31 octombrie 1974.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în paragraful 29 în Hotărârea Larkos împotriva Cipru că ,,diferenţa de tratament este discriminatorie dacă nu se bazează pe un temei obiectiv şi rezonabil,, fiind evident tratamentul discriminatoriu în ceea ce îi priveşte pe reclamanţi, tratament nejustificat în condiţiile reţinute de CEDO.

În drept, s-au invocat:

- Codul de Procedură Civilă;

- O.U.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare;

- Legea nr. 330/2009 privind salarizarea personalului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 284/2010 privind salarizarea personalului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 285/2010, Legea nr. 283/2011, O.U.G. nr. 84/2012, Legea nr. 103/2013, O.U.G. nr. 83/2014 şi O.U.G. nr. 57/2015, O.U.G. nr. 99/2016 acte normative care prevăd salarizarea personalului bugetar în anii 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 şi 2016, 2017.

- O.G. nr. 1/2010;

- Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

- Decizia I.C.C.J nr. 21/2016, RIL; Decizia I.C.C.J nr.23/2016, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

 În probaţiune s-a solicitat proba cu înscrisuri.

 Pârâta Unitatea  Militară …. –Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Covasna prin întâmpinarea formulată în cauză a solicitat respingerea acţiunii, pentru următoarele motive:

 Conform prevederilor art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, „în anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009  îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:

a) noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;

b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009."

Astfel, reclamanţii nu au beneficiat în anul 2010 de procentul de 20% reprezentând soldă de merit întrucât nu au avut acest drept la data de 31.12,2009.

Conform prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, „în salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege."

Reclamanţii nu au beneficiat nici în anul 2011 de procentul de 20% reprezentând soldă de merit întrucât nu au avut acest drept în luna octombrie 2010.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar, „în anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011."

Nici în anul 2012 reclamanţii nu au beneficiat de procentul de 20% reprezentând soldă de merit întrucât nu au avut acest drept în luna decembrie 2011.

Conform prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ,,în anul 2013 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 şi art. 3-5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012."

Reclamanţii nu au beneficiat nici  în anul 2013 de procentul de 20% reprezentând soldă de merit întrucât nu au avut acest drept în luna decembrie 2012.

 Conform prevederilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, „în anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare."

Astfel, reclamanţii nu au beneficiat în anul 2014 de procentul de 20% reprezentând soldă de merit întrucât nu au avut acest drept în luna decembrie 2013.

Conform prevederilor art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, „în anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."

Reclamanţii nu au beneficiat în anul 2015 de procentul de 20% reprezentând soldă de merit întrucât nu au avut acest drept în luna decembrie 2014.

Conform prevederilor art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, „în anul 2016, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia lunară brută de încadrare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."

Astfel, reclamanţii nu au beneficiat în anul 2016 de procentul de 20% reprezentând soldă de merit întrucât nu au avut acest drept în luna decembrie 2015.

b) Conform prevederilor art. 3^1 alin. (5) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor din aceeaşi instituţie sau autoritate publică, în soldele de funcţie/salariile de funcţie în care nu sunt cuprinse sumele compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009 se include 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009."

Astfel, reclamanţii au beneficiat începând cu data de 01.08.2016 de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, „în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."

Astfel, reclamanţii nu au beneficiat în perioada ianuarie-februarie 2017 de întregul procent de 20% reprezentând soldă de merit întrucât nu au avut integral acest drept în luna decembrie 2016.

 Conform prevederilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative „în perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare."

Astfel, reclamanţii nu au beneficiat în perioada martie-aprilie 2017 de întregul procent de 20% reprezentând soldă de merit întrucât nu au avut integral acest drept în luna februarie 2017.

Conform prevederilor art. 3A1 alin. (5) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, „începând cu luna august 2017, pentru personalul prevăzut la alin. (5), în soldele de funcţie/salariile de funcţie se include diferenţa de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009."

S-a mai arătat că  reclamanţii au beneficiat începând cu data de 01.08.2017 de 100% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009.

În probaţiune, s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Analizând  actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

 Reclamanţii S.M.I., V.R.,  S.E.G., R.V.I.,  R.A.C., M.F.V., B.C.V., F.B.A. şi B.C.E. au calitatea de subofiţeri în Unitatea Militară …. Sf. Gheorghe - Inspectoratul de Jandarmi Județean Covasna.

La data de 27 iunie 2017, fiecare reclamant s-a adresat cu o plângere prealabilă  către Unitatea  Militară ….. –Inspectoratul de Jandarmi Judeţean  ,,Gheorghe Doja” prin care au solicitat  solda de merit de 20% pentru perioada 09.04.2015 – 01.04.2017 potrivit art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată prin Legea nr. 71/2015, la nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare.

Pârâta prin răspunsul dat fiecărui reclamant, depus la dosar (f.10-24) le-a adus la cunoștință  că, potrivit cronologiei legilor de salarizare, nu au beneficiat de  soldă de merit și nu li se poate acordata pe perioada cerută.

Ca urmare a refuzului părții pârâte de a le soluționa cererile în mod  favorabil, reclamanţii s-au adresat prin prezenta cerere instanţei de judecată, invocând refuzul nejustificat al pârâtului de recunoaştere a dreptului la recalcularea soldei funcţiei de bază şi a sporurilor prin stabilirea acestora la nivelul maxim pentru funcţii similare, conform art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată prin Legea nr. 71/2015, respectiv acordarea sporului de 20% (aşa-numita soldă de merit) pentru perioada 09.04.2015 – 01.08.2016 şi 10% pentru perioada 01.08.2016 – 01.04.2017.

În soluţionarea acţiunii, instanţa reţine că în data de 18.12.2014 a fost adoptată OUG nr. 83/2014 care a prevăzut la art. 1 alin. 1 şi 2 că în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, iar cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

La data de 09.04.2015 a intrat în vigoare Legea nr. 71/2015, pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, lege prin care s-au introdus o serie de reglementări în legislaţia privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Astfel, la art. 1 al O.U.G. nr. 83/2014, după alin. 5, a fost introdus un nou alineat, respectiv alin. 51, conform căruia: „(51) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”

Esența acestei excepții este aceea că pentru destinatarii normei juridice anterioare este permisă o majorare a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice și a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare (și stabilirea unor drepturi salariale într-un cuantum superior celui din decembrie 2014), dacă sunt îndeplinite premisele descrise de această normă.

Aşa fiind, personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație va fi salarizat la nivelul maxim dacă îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii, de vechime şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Se reține că prin Decizia nr. 23/26.09.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit că „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "salarizat la acelaşi nivel" are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare”.

Cu acea ocazie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că autorităţile şi instituţiile publice în favoarea cărora este edictată norma din art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 71/2015, sunt nu numai autorităţile şi instituţiile publice indicate în mod neechivoc în cuprinsul art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, ci şi cele care se regăsesc în enumerarea de la art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea – cadru nr. 284/2010, respectiv: Administraţia Prezidenţială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi publice, autorităţi administrative autonome (altele decât Consiliul Concurenţei şi Curtea de Conturi), precum şi instituţiile din subordinea acestora, finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale.

Se constată că în considerentele Deciziei nr. 23/26.09.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se arată că în aplicarea art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 71/2015, „nu va funcţiona regula menţinerii în anul 2015 a aceluiaşi nivel de salarizare din 2014 (salariul de bază şi sporuri) pentru personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice salarizate la un nivel inferior în comparaţie cu salariile de bază şi sporurile stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu cel care beneficiază de un nivel de salarizare superior, urmând ca şi acesta să fie salarizat la nivelul maxim, prin urmare, să beneficieze de o creştere salarială, prin derogare de la art. 1 alin. 1 şi 2 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare”.

În ceea ce privește acordarea soldei de merit/salariului de merit, instanţa reţine că acest drept salarial a fost prevăzut prin prevederile  art. 5 alin. 1 din Legea nr. 138/1999, prin care s-a statuat: „cadrele militare în activitate şi militarii angajaţi pe bază de contract, pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, pot primi o soldă de merit lunară, de până la 20% din solda de funcţie”, respectiv prin dispozițiile art. 4 alin. 1 din O.G. nr. 38/2003, în care s-a statuat că: „Poliţiştii, pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, pot primi un salariu de merit lunar, de până la 20% din salariul pentru funcţia îndeplinită”, însă aceste dispoziții  au fost abrogate prin prevederile  art. 48 pct. 8 şi 9 din Legea nr. 330/2009.

Însă, instanţa reţine că, din perspectiva aplicării dispoziţiilor art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, în forma aprobată cu modificări prin Legea nr. 71/2015, nu prezintă relevanţă temeiul legal al stabilirii la nivel maxim a cuantumului salariului de bază şi al sporurilor pentru aceeaşi funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, ci, atâta timp cât o astfel de categorie de personal există, în vederea asigurării egalităţii de tratament juridic, urmează ca şi pentru celelalte categorii de personal care beneficiază de un cuantum mai mic al salariului de bază şi sporurilor, dar care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi pentru aceeaşi funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, salarizarea să fie asigurată la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii.

Astfel, față de apărarea pârâtei că salariul de merit  nu a fost acordat  din 2009 reclamanţilor, instanța apreciază că aceste afirmații nu sunt relevante justei soluționări a cauzei, atâta timp cât, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. 4 din O.U.G. nr. 1/2010 şi art. 6 alin. 1 din acelaşi act normativ, pentru personalul care beneficia de salariul de merit în anul 2009, pentru o perioadă de 1 an, care se întindea şi în anul 2010, salariul de merit a fost introdus în salariul de bază până la expirarea perioadei pentru care a fost acordat, iar ulterior a fost inclus în solda/salariul funcţiei de bază ca sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu, situaţie care s-a menţinut şi în perioada în discuţie în prezenta cauză, 09.04.2015 – 01.04.2017.

Aşadar, reținând din înscrisurile înaintate la instanță în regim de secret de serviciu şi păstrate în acelaşi regim, că au existat și există și în prezent în cadrul instituţiei  pârâte cadre militare, încadrate pe funcţii similare cu ale reclamanţilor -care au beneficiat și beneficiază în continuare de salariu de merit, salariu de merit care a fost inclus ulterior în salariul de bază al acestora potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice mai sus amintite şi văzând considerentele deciziei nr. 23/26.09.2016 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, instanța apreciază că drepturile salariale solicitate de reclamanţi trebuiau să fie calculate în acelaşi cuantum cu cel al cadrelor militare cu acelaşi grad profesional şi aceeaşi tranşă de vechime în muncă care au avut inclus în salariul de bază și salariul de merit de 20%.

Față de susținerile părții pârâte  că reclamanţii nu beneficiau de salariul de merit la data de 31.12.2009, nu înseamnă că aceştia nu sunt îndreptăţiţi la recalcularea soldei funcţiei de bază şi a sporurilor la nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare în perioada 08.04.2015 – 01.04.2017, prin includerea în solda funcţiei de bază a sumei compensatorii corespunzătoare salariului de merit în plată la nivelul anului 2009, doar în această modalitate fiind posibilă realizarea scopului avut în vedere de legiuitor prin edictarea art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, în forma aprobată cu modificări prin Legea nr. 71/2015, respectiv asigurarea unui tratament juridic echitabil şi nediscriminatoriu între categoriile de personal din sectorul bugetar care desfăşoară muncă de valoare egală.

Reținând probele administrate în cauză și considerentele acțiunii reclamanților, instanța constată  că aceștia îşi desfăşoară activitatea „în acelaşi condiţii” cu cadrele militare salarizate la nivel maxim, conform art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, neputându-se reţine, în privinţa cadrelor militare care au inclusă în solda funcţiei de bază suma compensatorie corespunzătoare salariului de merit, că aceştia din urmă beneficiază de respectiva suma compensatorie doar în considerarea „rezultatelor deosebite obţinute în activitatea desfăşurată” (condiţie prevăzută pentru acordarea salariului de merit de dispoziţiile art. 5 alin. 1 di Legea nr. 138/1999 şi art. 4 alin. 1 din O.G. nr. 38/2003, în prezent abrogate).

Esenţial este că, prin includerea salariului de merit ca sumă compensatorie în salariul de bază potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010, acesta şi-a pierdut scopul şi raţiunile acordării, astfel că, începând cu anul 2011, ceea ce s-a acordat acestei din urmă categorii de cadre militare nu a fost salariul/solda de merit (care se stabilea doar pentru o perioadă de un an pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, conform art. 5 alin. 1 din Legea nr. 138/1999), ci o sumă compensatorie care acoperea diferenţa (pentru a nu se ajunge la situaţia diminuării salariului începând cu data de 01.01.2011) dintre salariul ce s-ar fi acordat  conform Legii nr. 330/2009 (când s-a stabilit conform notei de la anexa IV/1A că salariul/solda de merit este cuprins în coeficienţii de ierarhizare) şi salariul mai mare aflat în plată.

Față de considerentele expuse anterior și în raport cu dispozițiile legale aplicabile, instanţa reţine că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la plata drepturilor salariale la nivelul maxim pentru aceeaşi funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, în temeiul dispoziţiilor O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 71/2015 (prin art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 a fost introdus alin. 51 al art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014).

Se constată că Legea nr. 71/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 233 din data de 06.04.2015, astfel că, potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, a intrat în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, respectiv la data de 09.04.2015.

Prin urmare, instanţa reţine că reclamanţii sunt  îndreptăţiţi la recalcularea drepturilor salariale începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015, respectiv cu data de 09.04.2015, așa cum au solicitat prin cererea introductivă.

Totodată, instanța reține că, potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 57/2015, „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. 1, începând cu luna august 2016, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor din aceeaşi instituţie sau autoritate publică, în soldele de funcţie/salariile de funcţie în care nu sunt cuprinse sumele compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009 se include 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009”.

Astfel, potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 9/2017, modificată şi completată prin Legea nr. 115/2017, „Prin excepţie de la prevederile alin. 1, începând cu luna aprilie 2017, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare beneficiază de prevederile art. 31 alin. 6 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare”, astfel că, începând cu luna aprilie 2017, în soldele de funcţie/salariile de funcţie ale personalului militar a fost inclusă şi diferenţa de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009.

În consecinţă, pentru perioada 01.08.2016 – 01.04.2017, în aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, în forma aprobată cu modificări prin Legea nr. 71/2015, reclamanţii sunt îndreptăţiţi la includerea în salariul de bază a 50% din suma compensatorie corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009 (care era de 20% din solda în funcţie), diferenţa de 50% fiind acordată în mod expres de legiuitor, potrivit O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 57/2015.

În ceea ce privește cererea de acoperire integrală a prejudiciului, reclamanţii sunt îndreptăţiţi la plata drepturilor salariale menţionate, actualizate cu rata inflaţiei, precum şi la plata dobânzii legale aferente acestora.

Astfel, pentru faptul că reclamanții au fost lipsiţi de plata lunară a diferenţelor dintre salariul efectiv încasat şi salariul corespunzător nivelului maxim aferent funcţiei, aceştia au suferit un prejudiciu.

Prin urmare, potrivit dispoziţiilor art. 1531 alin. 1, alin. 2 teza I şi art. 1535 alin. 1 Cod civil, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligaţiei, prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită (damnum emergens), cât şi beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans).

Așadar, pierderea efectiv suferită de creditor, ca prim element de reparare integrală a prejudiciului, este remediată prin actualizarea sumelor cu rata inflaţiei, iar beneficiul de care creditorul este lipsit, al doilea element constitutiv al prejudiciului, este remediat prin acordarea daunelor – interese moratorii sub forma dobânzii legale.

Având în vedere considerentele expuse, instanţa, în baza dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004, va admite acţiunea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâta Unitatea  Militară 0866 –Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Covasna, pe care o va obliga la acordarea drepturilor salariale ce li se cuvin reclamanţilor, defalcate pe fiecare lună, prin calcularea soldei funcţiei de bază şi a sporurilor pentru perioada 09.04.2015-01.04.2017 potrivit art. 1 alin.5 indice 1 din OUG nr. 83/2014, în forma aprobată cu modificările aduse prin Legea nr. 71/2005 la nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare, respectiv includerea în solda de funcţie a sumelor  compensatorii  corespunzătoare  soldei de merit/salariului de merit de 20% din solda în funcţie pentru perioada 09.04.2015-31.07.2016 şi includerea în solda de funcţie a 10% din sumele compensatorii corespunzătoare  soldei de merit/salariului de merit din solda în funcţie pentru perioada 01.08.2016-01.04.2017, diferenţele salariale rezultate urmând a fi actualizate cu rata inflaţiei, defalcate pe fiecare lună de la data  scadenţi fiecărei sume şi până la plata efectivă a sumelor datorate dispunând potrivit celor de mai jos.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanţii S.M.I., având CNP ……….,  cu domiciliul în ……………., V.R., având CNP ………., cu domiciliul în …………., S.E.G., având CNP ……….., cu domiciliul în …………….., R.V.I., având CNP ……………, cu domiciliul în ……………,  R.A.C., având CNP ……….., cu domiciliul în ……………., M.F.V., având CNP …………, cu domiciliul în ………….., B.C.V., având CNP ………….,  cu domiciliul în ……………, F.B.A., având CNP ……., cu domiciliul în …………….., B.C.E., având  CNP ………., cu domiciliul în ……….., toţi cu domiciliul procesual ales în ……………….., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Covasna cu sediul în mun. Sfântu Gheorghe, B-dul Grigore Bălan, nr. 71, jud. Covasna,  şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Valter Mărăcineanu, nr. 1-3, şi pe cale de consecinţă dispune:

Obligă pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Covasna la acordarea drepturilor salariale ce li se cuvin reclamanţilor, defalcate pe fiecare lună, prin calcularea soldei funcţiei de bază şi a sporurilor pentru perioada 09.04.2015-01.04.2017 potrivit art. 1 alin.5 indice 1 din OUG nr. 83/2014, în forma aprobată cu modificările aduse prin Legea nr. 71/2005 la nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare, respectiv includerea în solda de funcţie a sumelor  compensatorii corespunzătoare  soldei de merit/salariului de merit de 20% din solda în funcţie pentru perioada 09.04.2015-31.07.2016 şi includerea în solda de funcţie a 10% din sumele compensatorii corespunzătoare  soldei de merit/salariului de merit din solda în funcţie pentru perioada 01.08.2016-01.04.2017, diferenţele salariale rezultate urmând a fi actualizate cu rata inflaţiei, defalcate pe fiecare lună de la data  scadenţi fiecărei sume şi până la plata efectivă a sumelor datorate.

Obligă pârâtul la plata către reclamanţi a dobânzii legale  aferentă drepturilor băneşti rezultate, calculată de la data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective a sumei datorate.

Cu drept de  recurs în termen de 15 zile de la comunicare,  recurs ce se va depune la Tribunalul Covasna.

Pronunţată azi, 29.06.2018, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare