Obligaţie de a face

Pe rol fiind pronunţarea asupra cauzei de Litigii de muncă privind pe reclamanta ………., în contradictoriu cu pârâţii TRIBUNALUL VASLUI - SERVICIUL RESURSE UMANE CONTABILITATE, .şi CURTEA DE APEL IAŞI - SERVICIUL RESURSE UMANE CONTABILITATE, .având ca obiect obligaţie de a face - DECLINAT DIN DOSARUL ………. al Tribunalului Neamţ.

INSTANŢA DE JUDECATĂ

Asupra cauzei civile de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr. … din 03.03.2016 reclamata …. a chemat în judecată pârâţii Tribunalul Vaslui - serviciul Resurse Umane - Contabilitate şi Curtea de Apel laşi - serviciul Resurse Umane - Contabilitate, solicitând emiterea unei adeverinţe rectificative care să producă efecte juridice începând cu 01.08.2015 privind modul de calcul al pensiei de serviciu în baza legii 567/2004 cu modificările ulterioare.

În motivare arată că după promulgarea Legii 130/2015 şi publicarea în Monitorul Oficial, ca o completare a Legii 567/2004, a formulat cerere la Tribunalul Vaslui - angajatorul competent pentru a elibera adeverinţa de venit privind baza de calcul şi toate sporurile aferente avute înainte cu 12 luni de eliberare din funcţie (vechime, grad, treapta, salar de merit, indemnizaţie de conducere, spor de risc si suprasolicitare de 50%, spor de toxicitate de 15%, spor de fidelitate 20%, spor de confidenţialitate de 15%), cerere pe care Tribunalul Vaslui trebuia să o emită dar acesta a trimis cererea sa la Curtea de Apel Iaşi care a emis o adeverinţă, prin care nu a respectat normele metodologice de calcul ce au intrat în vigoare la 26.08.2015, nu a calculat corect baza de calcul şi nici sporurile dobândite în câmpul muncii la data eliberării din funcţie, de asemenea nu a fost introdus în baza de calcul nici salariul de merit.

Salariul de merit trebuie inclus în prima etapa (la baza de calcul), însăşi denumirea de "salariu de merit" precizează ca face parte din sporul avut înaintea depunerii cererii de pensionare.

Apreciază că în modul de calcul solicitat ulterior primirii adeverinţei cu baza de calcul ce urma să fie utilizată la stabilirea pensiei de serviciu, Curtea de Apel Iaşi i-a trimis un mod de calcul incorect, pe etape iar la pensie nu a ieşit în etape, i-a defalcat cuantumul sporurilor precizate la data de 01.02.2008, iar o parte din suma a fost calculata la salariul unui grefier aflat in activitate privind acelaşi grad şi treaptă.

În dovedirea solicită administrarea probei cu acte depunând în acest sens un set de înscrisuri.

…………………………………………………………………………………….

Analizând în condiţiile art. 248 Cod procedură civilă excepţiile invocate, instanţa de judecată reţine următoarele:

Cu privire la excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă:

În procesul civil poate fi parte doar persoana capabilă de a avea drepturi şi obligaţii procesuale, adică numai persoana care se bucură de capacitate procesuală de folosinţă.

Potrivit art. 56 alin. 1 Cod procedură civilă: „Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile ”. Din textul citat reiese că orice persoană fizică sau juridică care are folosinţa drepturilor civile poate participa în procesul civil ca reclamant, pârât, intervenient etc.

Capacitatea procesuala de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesual civile.

Reclamanta a formulat cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Vaslui şi pârâta Curtea de Apel Iaşi, pentru ambele părţi adăugând menţiunea serviciul resurse umane.

Instanţa apreciază că reclamanta a dorit să indice cu acurateţe compartimentul care întocmeşte, după părerea sa, adeverinţa solicitată prin cererea de chemare în judecată iar nu să se judece cu un anumit compartiment ce funcţionează în cadrul celor două instanţe, motiv pentru care urmează a respinge excepţia lipsei capacităţi procesuale de folosinţă a Curţii de Apel Iaşi serviciul resurse umane – contabilitate.

Aceleaşi considerente le reţine instanţa şi în ceea ce priveşte excepţia lipsei capacităţi procesuale de folosinţă a Tribunalului Vaslui serviciul resurse umane – contabilitate motiv pentru care şi în contradictoriu cu această parte excepţia urmează a fi respinsă.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Curtea de Apel Iaşi:

O condiţie ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acţiona şi în acelaşi timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acţiunea.

În ceea ce o priveşte pe pârâtă se impune a se verifica dacă aceasta este obligată în raportul dedus judecăţii.

 În conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin. 5 din Legea nr. 53/2003  (5) „La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate” iar în atare condiţii, calitatea procesuală pasivă presupune identitatea între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic.

Aşa cum menţionează şi pârâta în conformitate cu prevederile art. 39 din Legea nr. 567/2004. "Grefierii arhivari, grefierii registratori, agenţii procedurali, aprozii şi şoferii sunt numiţi prin decizie de către preşedinţii curţilor de apel sau, după caz de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea în a căror circumscripţie teritorială urmează să îşi desfăşoare activitatea. "

În conformitate cu prevederile art. 53 alin. 1 din acelaşi act normativ „eliberarea din funcţie se dispune prin decizie a conducătorului instanţei judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta, care a dispus numirea în funcţie”.

În cauză, reclamanta a fost numită în funcţie şi eliberată din funcţie prin decizii ale preşedintelui Curţii de Apel Iaşi, astfel încât, conform dispoziţiilor art. 9, alin. 3 din HG 706/2015 - adeverinţa-tip întocmită de ultimul angajator, dispoziţii în baza cărora reclamanta şi-a întemeiat în drept prezenta cerere, pârâta este cea obligată în raportul dedus judecăţii, excepţia urmând a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată şi la dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamantei i-a încetat contractul individual de muncă începând cu data de ….., prin Decizia nr. …… emisă de preşedintele Curţii de Apel Iaşi.

Urmare a apariţiei Legii nr. 130/2015 şi a HG 706/2015, reclamanta a solicitat eliberarea unei noi adeverinţe pentru recalcularea cuantumului pensiei de serviciu.

Instanţa constată că pârâţii i-au eliberat reclamantei adeverinţa nr. ……. prin care atestă vechimea în specialitate în calitate de personal auxiliar de specialitate la data eliberării din funcţie, respectiv 39 de ani şi 8 luni  precum şi veniturile realizate în ultimele 12 luni anterioare eliberării din funcţie în cuantum de 4.582 lei.

Deşi reclamanta arată că angajatorul i-a emis o adeverinţă fără a ţine cont de modalitatea de calcul prevăzută de dispoziţiile legale, nu indică erorile de calcul din adeverinţa emisă, ce dispoziţii a încălcat angajatorul, ce sporuri nu au fost avute în vedere la data emiterii adeverinţei.

Singurul element pe care îl contestă este cel referitor la neincluderea în baza de calcul a salariului de merit.

Sub acest aspect, după deja s-a reţinut, trebuie avut în vedere faptul că reclamantei i-a încetat contractul individual de muncă în anul 2008.

Potrivit dispoziţiilor art. II alin. 2) din Legea nr. 130/2015 şi art. 5 alin. (3) din HG nr. 706/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 „cuantumul pensiei de serviciu pentru persoanele prevăzute la art. 2 alin. 1) lit. d) este 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate, precum şi media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni în care acesta a fost eliberat din funcţie."

Texul de lege are în vedere două situaţii distincte: 1. 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare şi 2. media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni în care acesta a fost eliberat din funcţie.

În ceea ce priveşte prima situaţie se constată că pârâta Curtea de Apel Iaşi a avut în vedere la eliberarea adeverinţei salariile de bază brute lunare realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice cu cele avute de reclamantă la data ieşirii la pensie, pentru perioada iulie 2014 – iunie 2015.

În cea de a doua situaţie, raportarea nu se mai face la din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare ci la ultimele 12 luni în care acesta a fost eliberat din funcţie.

În acest caz, perioada de referinţă este februarie 2007-ianuarie 2008.

Or, din modalitatea de calcul expusă în întâmpinare se reţine că a fost avut în vedere salariul de merit în procent de 20% de care aceasta a beneficiat în lunile februarie – decembrie 2007.

Potrivit art. 8 alin. 1 din OG 6/2007 „pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 20% din numărul de posturi corespunzătoare funcţiilor publice, prevăzut în statul de funcţii, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază”.

Din dispoziţiile acestui text nu rezultă că salariul de merit se include în baza de calcul a salariului de bază brut, astfel cum pretinde reclamanta. Acesta este evidenţiat ca un adaos la salariul de bază şi nu se include în salariul de bază lunar brut.

Ulterior, prin apariţia Legii 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prin art. 48 alin. 1 pct. 13 dispoziţiile legale anterior amintite au fost abrogate.

Potrivit art. 30 alin. 1 din Legea 330/2009 „Începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, şi, după caz, indemnizaţiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcţiilor de bază, respectiv din indemnizaţiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcţiilor de bază, respectiv în indemnizaţiile lunare de încadrare corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuţie, cât şi pentru funcţiile de conducere.”

Prin urmare, pentru personalul aflat în activitate în condiţii identice de funcţie vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei , începând cu anul 2010 nu mai există salariu de merit, astfel încât acesta să fie avut în vedere pentru perioada iulie 2014 – iunie 2015 ca adaos la salariu.

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 5, alin. 6 din HG706/2015 care prevăd că  (6) Sporurile şi/sau majorările avute în ultimele 12 luni anterioare lunii în care personalul a fost eliberat din funcţie ori partea din acestea, care au fost incluse, în temeiul legii, în baza de calcul a salariului de bază brut lunar prevăzut la alin. (5), nu se cuprind în baza de calcul al pensiei de serviciu.

Faţă de considerentele reţinute instanţa urmează să respingă acţiunea ….ca neîntemeiată.

Pentru aceleaşi considerente, participând la deliberări, conform art. 55 din Legea nr. 304/2004, asistenţii judiciari şi-au exprimat opinia in sensul celor reţinute de către instanţa de judecată.

Prezenta cauză este scutită de taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Curţii de Apel Iaşi, serviciul resurse umane-contabilitate.

Respinge excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Tribunalului Vaslui, serviciul resurse umane-contabilitate.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Curţii de Apel Iaşi.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta ……, în contradictoriu cu pârâţii TRIBUNALUL VASLUI, serviciul resurse umane-contabilitate,  și CURTEA DE APEL IAŞI, serviciul resurse umane-contabilitate, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Vaslui.

Domenii speta

Spete similare