Infractiuni legi si decrete

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpații S__________  H_________ , cetățean afgan, trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. 1 Cp, și trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. 1  și alin. 2 lit. a) Cp, cu apl. art. 38 alin. 1 Cp și a art. 113 Cp și S__________  D_____ , cetățean afgan, trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. 1 Cp, și trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. 1  și alin. 2 lit. a) Cp, cu apl. art. 38 alin. 1 Cp, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T_________ T____ emis în dosarul de urmărire penală nr. 105/P/2018, la data de 08.02.2018.

Se constată că în prezenta cauză dezbaterile asupra fondului cauzei și susținerile părților au avut loc în ședința din data de 23.05.2018, fiind consemnate în încheierea de ședință din data de 23.05.2018, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 24.05.2018.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoa rele:

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă T_________ T____ la data de 20.10.2017, în dosarul nr. 105/P/2018 , s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților S__________ H_________, pentru săvârșirea infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. 1 Cp, și trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. 1  și alin. 2 lit. a) Cp, cu apl. art. 38 alin. 1 Cp și a art. 113 Cp și S__________ D_____ , pentru săvârșirea infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. 1 Cp, și trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. 1  și alin. 2 lit. a) Cp, cu apl. art. 38 alin. 1 Cp.

În fapt, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că în noaptea de 20/21.01.2018, inculpații S__________ H_________ și S__________ D_____ au călăuzit, împreună cu alte două persoane de origine irakiană, rămase neidentificate, un grup format din 28 de persoane, de origine irakiană și siriană, pentru a trece fraudulos frontiera dintre Serbia și România, primind în schimbul acestui serviciu sume de bani. De asemenea, s-a reținut că cei doi inculpați au trecut fraudulos frontiera de stat a României împreună cu cei 28 de migranți, fiind depistați în cursul zilei de 21.01.2018 pe raza Municipiului Timișoara.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare din data de 21.01.2018 întocmit de organele de cercetare din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră T____ - Biroul de Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere; proces-verbal de conducere în teren din data de 21.01.2018 întocmit de organele de cercetare din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră T____ - Biroul de Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere; declarații inculpați S__________ H_________ și S__________ D_____; declarații martori F___ B_____, A__ M___, I______ D______, A____ A____, S____ B___ F_____, S____ B____, H____ Fahad, K_______ N___, Dashto Sabah, Suleman A___, Mato Hussen, O____ Hassan, Haji Khale, Qasem O___, F____ N____, I_____ Lozina Abdi, Mohammad Mahsoum, Alsadi Emad, M______ Awder, Hassan Saman, Qasem Saeed, Hassan Saman; procese-verbale de recunoaștere de pe planșă fotografică din data de 21.01.2018 întocmite de organele de cercetare din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră T____ - Biroul de Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere; procese verbale de ef ectuare a controlului corporal din data de 21.01.2018 ; alte înscrisuri.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului T____ la data de 14.02.2018 sub număr unic de dosar  XXXXXXXXXXX.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 12.03.2 018, judecătorul de cameră preliminară , în temeiul art. 346 alin. 1 C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 105/P/2018 emis de Parchetul de pe lângă T_________ T____, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 105/P/2018 al Parchetului de pe lângă T_________ T____, privind pe inculpații S__________ H_________, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. 1 Cp, și trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. 1  și alin. 2 lit. a) Cp, cu apl. art. 38 alin. 1 Cp și a art. 113 C.P, și S__________ D_____, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. 1 Cp, și trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. 1  și alin. 2 lit. a) Cp, cu apl. art. 38 alin. 1 Cp.

S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpații S__________ H_________ și S__________ D_____.

Inculpații au fost asistați de apărători desemnați din oficiu, av. Terniceru C_____ și B_________ L_______, din cadrul Baroului T____.

De asemenea, la termenele de judecată a fost asigurat serviciul de traducere de către interpret Barak Abdul.

În cauză a fost citat Serviciul de Probațiune T____, precum și Direcția de Asistență S______ și Protecția C________ T____.

La termenul de judecată din data de 02.04.2018, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către președintele completului, în baza art. 374 C . proc . pen., a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată , instanța i-a întrebat pe cei doi inculpați, în baza art.375 alin.1 C.p.p., art.375 alin.1 ind.2 C.p.p., dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-le la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 C . proc. pen., iar inculpații, prin apărători, au arătat că nu recunosc comiterea faptei de trafic de migranți, ci doar infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Procedând la judecarea cauzei în procedură comună, inculpații, prin apărători, au arătat că nu contestă probele administrate în faza de urmărire penală, însă inculpatul S__________ D_____ a solicitat reaudierea martorilor din rechizitoriu, pentru a transmite în mod direct și nemijlocit în ce măsură inculpații i-au călăuzit pe migranți pentru intrarea în țară.

Instanța, a procedat, potrivit art. 378 C. proc. pen., la audierea inculpaților, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei (filele 26-29).

La dosarul cauzei a fost depus Referatul de evaluare privind pe inculpatul minor S__________ H_________ (date declarate de inculpat), întocmit de către Serviciul de Probațiune D___ (fila 51 dosar) și a fost administrată proba testimonială cu martorul H____ Fahad (fila 90 dosar). S-a efectuat adresă către M.A.I.- Inspectoratul General pentru Imigrări, cu privire la martorii indicați în rechizitoriu,  F___ B_____, F____ Mehad, S____ B___ F_____, A__ M___, Sahkr Basin, I______ Dishad, A____ A____, Suleman A___, Dashto Sabah, Quasem Saeed, K_______ N___, O____ Hassan, I_____ Lozina Abdi, Mato Hussen, Haji Khaled,  însă în urma verificărilor a rezultat că F___ B_____ și F____ Mehad nu figurează în evidențe ca solicitanți de azil, numiții K_______ N___, O____ Hassan, I_____ Lozina Abdi, Mato Hussen, Haji Khaled, au fost evacuați din Centrul de Azil Maramureș, iar ceilalți au fost transferați la Centrul de Azil Maramureș.

De asemenea, s-a dispus întocmirea unei adrese către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, iar în urma răspunsului primit s-a constatat că nu au fost identificate date privind tranzitarea frontierei de stat a României de către martorii de mai sus.

Față de martorii identificați ca fiind cazați în Centrul de Azil, au fost emise mandate de aducere, însă, urmare a verificărilor efectuate de către organele însărcinate cu executarea mandatelor, s-a constatat că martorii nu se mai găsesc în Centrul de Azil de aproximativ 3 luni și nu se dețin alte informații despre locul în care s-ar afla.

M.A.I.- Inspectoratul General pentru Imigrări, Centrul Regional de Proceduri  și Cazare pentru Solicitanți de Azil Maramureș a confirmat faptul că martorii de mai sus nu mai sunt cazați în Centru din luna februarie și nu se cunosc alte date și informații despre aceștia.

Prin urmare, instanța, în temeiul art. 381 alin. 7 c.p.p., a dat citire depozițiilor martorilor Shanz B___ F_____, A__ M___, Sahkr Basin, I______ Dishad, A____ A____, Suleman A___, Dashto Sabah și Quasem Saeed, din cursul urmăririi penale, urmând a fi avute în vedere la judecarea cauzei.

De asemenea, în ședința publică din data de 23.05.2018, la solicitarea reprezentantului Ministerului Public, s-a procedat la reaudierea inculpatului S__________ Dawod i (fila 140 dosar).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, în noaptea de 20/21.01.2018, un grup de migranți, format din F___ B_____, A__ M___, I______ D______, A____ A____, S____ B___ F_____, S____ B____, H____ Fahad, Alsadi Emad, Qasem  Saeed, K_______ N___ , M______ Awder, Mohammad Mahsoum, Dashto Sabah, Hassan Saman, Suleman A___, Mato Hussen, O____ Hassan, Haji Khaled, Qasem O___, F____ N____, I_____ Lozina Abdi, Qasem Maisa Haydar , Andri Aneor Ahmed, Qasem Wasim Haydar, Qasem  Benian Haydar , Kodeida Shamel Brhim, H___ Saluan Shamo, Dashto Fyras, proveniți din Siria și Irak, călăuziți de inculpații S__________ H_________, S__________ D_____ și de încă două persoane neidentificate , au trecut fraudulos frontiera de stat dintre Serbia și România, cu scopul de a ajunge ilegal în Europa occidentală.

După intrarea ilegală în România, în cursul zilei de 21.01.2018, cele două călăuze neidentificate s-au întors în Serbia, iar grupul de migranți, călăuzit de cei doi inculpați, s-a deplasat pe jos, mergând pe câmp și pe drumurile agricole,  ulterior pe pista de biciclete de pe malul râului B___, până în zona localității Sânmihaiu G_____. Din acel loc, în jurul orei 06.00, grupul de migranți împreună cu cei doi inculpați au fost preluați de un microbuz de culoare albă și de un autoturism sedan de culoare închisă, care i-a transportat până în mun. Timișoara, unde, în jurul orelor 11,00, au fost depistați de organele de poliție, în zona fostei fabrici „Solventul”.

Starea de fapt reținută în cauză rezultă din proces-verbal de constatare din data de 21.01.2018, întocmit de organele de cercetare din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră T____ - Biroul de Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere, carer se coroborează cu proces-verbal de conducere în teren din data de 21.01.2018 întocmit de organele de cercetare din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră T____ - Biroul de Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere, declarațiile martorilor F___ B_____, A__ M___, I______ D______, Ahma d A____, S____ B___ F_____, S____ B____, H____ Fahad, K_______ N___, Dashto Sabah, Suleman A___, Mato Hussen, O____ Hassan, Haji Khale, Qasem O___, F____ N____, I_____ Lozina Abdi, Mohammad Mahsoum, Alsadi Emad, M______ Awder, Hassan Saman, Qasem Saeed, Ha ssan Saman, procesele-verbale de recunoaștere de pe planșă fotografică din data de 21.01.2018 întocmite de organele de cercetare din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră T____ - Biroul de Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere, procesele verbale de efectuare a controlului corporal din data de 21.01.2018, precum și, în parte, cu declarațiile inculpaților S__________ H_________ și S__________ D_____.

Astfel, instanța constată că potrivit procesului verbal de constatare din data de 21.01.2018, organele de cercetare penală din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră T____ - Biroul de Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere au fost sesizate cu privire la prezența pe raza loc. Timișoara a unor persoane ce păreau a fi de origine afro-asiatică. Ajunși pe __________________________, în apropierea fostei fabrici ”Solventul”, organele de poliție au identificat un număr de 30 de persoane de origine străină, care nu vorbeau limba română, grupul fiind format din 28 de persoane (2 femei, 19 bărbați și 7 minori), de origine irakiană și siriană, și din două persoane de sex masculin de origine afgană.

Fiind audiate, acestea au declarat, în prezența translatorilor de limba kurdă și pașto următoarele date de identificare : 1. F___ B_____, fiul lui Seifaldin F___ și Adla A____, nascut la data de 01.05.1995, in Al-Hasakah, Siria, (date declarate); 2. A__ M___, fiul lui Kalo A__ și Wadha Suleyman, născut la data de 01.11.1992, in Sinjar, Irak, (date declarate); 3. I______ D______, fiul lui A____ I______ și A____ Qader, născut la data de 05.03.1991, in Sulaymaniya, Irak, (date declarate); 4. A____ A____, fiul lui Rasho A____ și Adle A__, născut la data de 01.01.1998, in Sinjar, Irak, (date declarate); 5. S____ B___ F_____, fiul lui Sulyman A__ și Kuchar Khalil, născut la data de 01.01.1986, in Mosul, Irak, (date declarate); 6. S____ B____, fiul lui Bapir S____ și Nadifa Bro, născut la data de 01.01.1995, in Sinjar, Irak, (date declarate); 7.H____ Fahad, fiul lui Hadi H____ și G____ Khalaf, nascut la data de 01.11.1995, in Sinjar, Irak, (date declarate); 8. Alsadi Emad, fiul  lui Jabar și Fatima Dyem, nascut la data de 11.07.1979, in Mosul, Irak, (date declarate); 9. Qasem  Saeed, fiul lui Haydar și Gulan I_____, nascut la data de 01.04.1988, in Sinjar, Irak, (date declarate); 10. K_______ N___, fiul lui A____ și Hale Sado, născut la data de 12.11.1993, in Sinjar, Irak, (date declarate); 11. M______ Awder, fiul lui Mohamad și Aysha I_____, născut la data de 25.04.1994, in Sulaymaniya, Irak, (date declarate); 12. Mohammad Mahsoum, fiul lui Salaaheddin  și A____, născut la data de 01.01.2000, in Al-Hasakah, Siria, (date declarate); 13. Dashto Sabah, fiul lui K_______ și Nure Haydar, născut la data de 01.01.1992, in Sinjar, Irak, (date declarate); 14. Hassan Saman, fiul lui Abdullah și Nadya, născut la data de 20.05.1996, in Mosul, Irak, (date declarate); 15. Suleman A___, fiul lui Khalaf și Ghazal Khdr, născut la data de 10.11.1993, in Sinjar, Irak, (date declarate); 16. Mato Hussen, fiul lui Mato și Ado Tamro, născut la data de 03.11.1992, in Sinjar, Irak, (date declarate); 17. O____ Hassan, fiul lui Mohammad și wahayba Qader, născut la data de 25.04.1993, in Erbil, Irak, (date declarate); 18. Haji Khaled, fiul lui Shamo și Zarev A__, născut la data de 01.01.1998, in Sinjar, Irak, (date declarate); 19. Qasem O___, fiul lui Chuko și Sharyfa, născut la data de 15.01.2000, in Sinjar, Irak, (date declarate); 20. F____ N____, fiica lui A__ și Mayan Ezdo  născută la data de 30.03.1992, in Sinjar, Irak, (date declarate); 21. I_____ Lozina Abdi, fiica lui  Abdi I_____ șiJelila Goas, născută la data de 21.05.1990, in Sinjar, Irak, (date declarate); 22. Qasem Maisa Haydar, fiica lui Haydar Qasem și Gulan I_____, născut la data de 01.01.2004, in Sinjar, Irak, (date declarate); 23. Andri Aneor Ahmed, fiul lui Aneor Ahmed și Lozina Abdi, născut la data de 09.03.2013, in Sinjar, Irak, (date declarate); 24. Qasem Wasim Haydar, fiul lui Haydar Qasem și Gulan I_____, născut la data de 01.01.2007, in Sinjar, Irak, (date declarate); 25. Qasem  Benian Haydar, fiul lui Haydar Qasem și Gulan I_____, născut la data de 01.01.2006, in Sinjar, Irak, (date declarate); 26. Kodeida Shamel Brhim, fiul lui Kodeida Brhim și Markaz Kanso, născut la data de 01.01.2009, in Sinjar, Irak, (date declarate); 27. H___ Saluan Shamo, fiul lui Shamo H___ și Zerifa A__, născut la data de 07.07.2004, in Sinjar, Irak, (date declarate); 28. Dashto Fyras, fiul lui K_______ Dashto și Nure Haydar, născut la data de 01.01.2009, in Sinjar, Irak, (date declarate).

De asemenea, cele două persoane de origine afgană, au declarat următoarele date d e identificare: S__________  D_____ , fiul lui M____ S_______ și Mariam A____, născut la data de 15.01.1995, în Kopesa, Afganistan, (date declarate), și S__________  H_________, fiul lui H_________ și P_____, născut la data de 01.01.2001, în Logar, Afganist an, (date declarate).

Relevante sunt mențiunile procesului – verbal de constatare, întocmit imediat după depistarea grupului de migranți, din care rezultă că cei 28 de migranți au declarat faptul că în data de 19.01.2018 s-au întâlnit în parcul afgan din Belgrad, Serbia, cu patru călăuze, dintre care două de origine afgană, în persoana inculpaților S__________  D_____ și S__________  H_________, și două călăuze de origine irakiană (kurzi). O parte a grupului a declarat că s-au întâlnit cu patru călăuze, alții doar cu două călăuze. În continuare, migranții au declarat că cele patru călăuze au cumpărat bilete de autobuz pentru întreg grupul de migranți, apoi s-au deplasat cu autobuzul până într-un ____________________ în care au coborât au fost depistați de poliția din Serbia, care i-a trimis înapoi în Belgrad. Imediat după ce au ajuns în Belgrad, cele patru călăuze au chemat cinci taxiuri, apoi s-au deplasat spre frontiera sârbo-română. După aproximativ 2 ore de mers, au coborât la o casă abandonată, unde au rămas până în data de 20.01.2018. Ulterior, și-au continuat deplasarea pe jos, peste câmp, mergând aproximativ patru ore, când cele două călăuze de origine irakiană s-au întors pe teritoriul Serbiei. În continuare, au declarat că și-au continuat drumul pe pista de biciclete împreună cu călăuzele de origine afgană, S__________ D_____ și S__________ H_________, care au călăuzit grupul, indicând direcția de mers, momentele când să facă pauză, deplasându-se la aproximativ 10 metri în fața grupului. Ajungând în data de 21.01.2018, în jurul orei 05.00, la un pod, au așteptat ascunși timp de 30 de minute, după care au sosit două autoturisme, un microbuz de culoare albă și de un autoturism sedan de culoare închisă, care i-a transportat până în Timișoara, fiind însoțiți de cele două călăuze.

Prin urmare, încă de la începutul anchetei, grupul de migranți i-a indicat pe cei doi inculpați ca fiind călăuzele care i-au trecut ilegal frontiera, din Serbia în România.

De asemenea, starea de fapt reținută în cauză rezultă și din declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, respectiv F___ B_____, A__ M___, I______ D______, A____ A____, S____ B___ F_____, S____ B____, H____ Fahad, K_______ N___, Dashto Sabah, Suleman A___, Mato Hussen, O____ Hassan, Haji Khale, Qasem O___, F____ N____, I_____ Lozina Abdi, Mohammad Mahsoum, Alsadi Emad, M______ Awder, Hassan Saman, Qasem Saeed și Hassan Saman, care au arătat că în data de 20.01.2018, în jurul orelor 22.30 – 23.00, grupul de migranți format din 28 de persoane, bărbați, femei și copii, de origine irakiană și siriană, au trecut fraudulos frontiera dintre Serbia și România, fiind călăuziți de cele două persoane de origine afgană, identificate ulterior ca fiind inculpații S__________ H_________ și S__________ D_____, și de alte două călăuze de origine irakiană, neidentificate, care s-au întors ulterior pe teritoriul Serbiei.

Martorii au mai arătat că au părăsit în diferite perioade teritoriul Siriei și al Irakului, cu intenția de a ajunge în Europa, traversând Turcia și apoi diferite alte state (G_____, Serbia, Bulgaria) până au ajuns în data de 20.01.2018 la frontiera dintre Serbia și România, când, fiind conduși de cele patru călăuze arătate mai sus, care se deplasau în fața grupului, arătându-le drumul, s-au deplasat pe jos aproximativ 13 ore, trecând astfel frontiera în statul român și deplasându-se apoi pe drumuri agricole și ulterior pe pista de biciclete de pe malul râului B___, până în zona loc. Sânmihaiu G_____. De acolo, în jurul orei 06.00, au fost preluați de un microbuz de culoare albă și de autoturism sedan de culoare închisă (în care s-au urcat cei doi inculpați), care i-au adus în Timișoara, după care, în jurul orei 11.00  au fost depistați de organele de poliție.

Astfel, martorul S____ B___ F_____ (f.37 dup), a declarat că a plecat din Irak în Turcia, apoi în G_____, ajungând în Serbia, unde, în data de 19.01.2018, a fost sunat de o călăuză, care i-a spus să meargă în parcul afgan. În acel loc s-a întâlnit cu alți migranți, dar și cu patru călăuze, două persoane de origine afgană și de alte două călăuze de origine irakiană, (kurzi). Martorul a precizat că migranții au primit bilete de autocar de la călăuze, după care au plecat cu autobuzul spre frontieră. Pe drum, au fost opriți de poliție, fiind nevoiți să se întoarcă în Belgrad, unde, imediat după ce au ajuns, au luat 5 taxiuri și s-au deplasat la frontiera cu România. A doua zi, au mers pe jos, peste câmp, apoi pe lângă un râu, cele două călăuze kurde întorcându-se în Serbia. După cca 13 ore de mers pe jos, au ajuns la un pod. De acolo au fost preluați de un microbuz de culoare albă și de un autoturism sedan de culoare închisă (în care s-au urcat cei doi inculpați), ajungând în Timișoara, după care, în jurul orei 11.00 , au fost depistați de organele de poliție. Martorul a declarat că la sediul ITPF Timișoara, fiindu-i prezentată o planșă fotografică, i-a recunoscut pe cei doi inculpați ca fiind călăuzele care i-a trecut ilegal frontiera.

În același sens este și declarația martorului S____ B____ (f.39 dup),  care a arătat că, fiind îndrumat de o călăuză pe nume Khero, a ajuns în parcul afgan, unde s-a întâlnit cu mai mulți migranți dar și cu patru călăuze, două persoane de origine afgană și de alte două călăuze de origine irakiană, ca mai apoi, în data de 20.01.2018, să treacă ilegal frontiera, din Serbia în România. Martorul a menționat că la sediul ITPF Timișoara, fiindu-i prezentată o planșă fotografică, i-a recunoscut pe cei doi inculpați ca fiind călăuzele care i-a trecut pe migranți ilegal frontiera.

Martorul I______ D______ a relatat aceleași aspecte (f.41 dup), menționând că în data de 19.01.2018, îndrumat de o călăuză pe nume Hasho, a mers în parcul afgan, unde s-a întâlnit cu mai mulți migranți dar și cu patru călăuze, două persoane de origine afgană și de alte două călăuze de origine irakiană, ca mai apoi, în data de 20.01.2018, să treacă ilegal frontiera, din Serbia în România. Martorul a menționat că la sediul ITPF Timișoara, fiindu-i prezentată o planșă fotografică, i-a recunoscut pe cei doi inculpați ca fiind călăuzele care i-a trecut pe migranți ilegal frontiera.

Martorul O____ Hassan (f.43 dup), a declarat că a achitat unei călăuze pe nume Kheri suma de 500 euro pentru a ajunge în România, după care a mers în parcul afgan unde s-a întâlnit cu mai mulți migranți dar și cu două călăuze, care i-a trecut ilegal frontiera, în împrejurările relatate de ceilalți martori. Martorul a menționat că la sediul ITPF Timișoara, fiindu-i prezentată o planșă fotografică, i-a recunoscut pe cei doi inculpați ca fiind călăuzele care i-a trecut pe migranți ilegal frontiera.

Aceleași aspecte au fost relatate și de către martorul Haji Khaled (f.45 dup), care a declarat că în data de 19.01.2018 a luat legătura cu două călăuze de origine afgană, care i-au spus că o să-l treacă ilegal frontiera. În aceeași zi, călăuzele au cumpărat bilete de autobuz pentru tot grup de migranți, deplasându-se spre frontieră. Pe drum, au fost opriți de poliție, fiind nevoiți să se întoarcă în Belgrad, unde, imediat după ce au ajuns au luat 5 taxiuri și s-a deplasat la frontiera cu România. A doua zi, au mers pe jos, peste câmp, apoi pe lângă un râu și pe o pistă de biciclete. După mai multe ore de mers pe jos, au ajuns la un pod. De acolo au fost preluați de un microbuz de culoare albă și de un autoturism sedan de culoare închisă (în care s-au urcat cei doi inculpați), care i-au adus în Timișoara, după care,  în jurul orei 11.00  au fost depistați de organele de poliție. Martorul a declarat că la sediul ITPF Timișoara, fiindu-i prezentată o planșă fotografică, i-a recunoscut pe cei doi inculpați ca fiind călăuzele care l-au trecut ilegal frontiera.

Martorul Qasem O___ (f.47 dup), confirmă declarațiile martorilor de mai sus, arătând că în data de 19.01.2018, a mers în parcul afgan, unde s-a întâlnit cu alți migranți, dar și cu patru călăuze, două persoane de origine afgană și de alte două călăuze de origine irakiană. Călăuzele au cumpărat bilete de autocar, după care împreună cu migranții au plecat cu autobuzul spre frontieră. Pe drum, au fost opriți de poliție, fiind nevoiți să se întoarcă în Belgrad, unde, imediat după ce au ajuns au luat 5 taxiuri și s-a deplasat la frontiera cu România. A doua zi, au mers pe jos, peste câmp, apoi pe lângă un râu și pe o pistă de biciclete. După ce au ajuns la un pod, au fost preluați de un microbuz de culoare albă și de un autoturism sedan de culoare închisă (în care s-au urcat cei doi inculpați), care i-au adus în Timișoara, după care,  în jurul orei 11.00  au fost depistați de organele de poliție. Martorul a declarat că la sediul ITPF Timișoara, fiindu-i prezentată o planșă fotografică, i-a recunoscut pe cei doi inculpați ca fiind călăuzele care l-au trecut ilegal frontiera.

Martora I_____ Lozina Abdi (f.49 dup), a declarat că o persoană din familia sa a luat legătura cu două călăuze de origine afgană, care i-a trecut ilegal frontiera, din Serbia în România. Martora a precizat că la sediul ITPF Timișoara, fiindu-i prezentată o planșă fotografică, i-a recunoscut pe cei doi inculpați ca fiind călăuzele care i-a călăuzit pe migranți la trecerea ilegală a frontierei.

Martorii F___ B_____ (f.51 dup) și Mohammad Mahsoum (f.53 dup), au declarat că s-au întâlnit cu patru călăuze, două persoane de origine afgană și alte două călăuze de origine irakiană, relatând aceleași aspecte în legătură cu împrejurările în care au trecut ilegal frontiera, din Serbia în România, cu menționarea datei, a orei dar și a traseului parcurs.

De asemenea, martorul Alsadi Emad (f.55 dup), a menționat că, fiind în Serbia, a luat legătura cu două călăuze de origine afgană, care l-au trecut ilegal frontiera, în modalitatea descrisă de ceilalți martori.

Martora F____ N____ (f.57 dup), a relatat faptul că, împreună cu soțul ei, s-au deplasat în parcul afgan din Serbia, unde s-au întâlnit cu alți migranți dar și cu patru călăuze, două persoane de origine afgană și alte două călăuze de origine irakiană. Martora a precizat că soțul ei le-a dat călăuzelor 90 de euro, iar acestea au cumpărat bilete de autocar, după care împreună cu tot grupul au plecat cu autobuzul spre frontieră. Pe drum, au fost opriți de poliție, fiind nevoiți să se întoarcă în Belgrad, unde, imediat după ce au ajuns, au luat 5 taxiuri și s-au deplasat la frontiera cu România. A doua zi, au mers pe jos, peste câmp, apoi pe lângă un râu și pe o pistă de biciclete. După ce au ajuns la un pod, au fost preluați de un microbuz de culoare albă și de un autoturism sedan de culoare închisă (în care s-au urcat cei doi inculpați), care i-au adus în Timișoara, după care,  în jurul orei 11.00  au fost depistați de organele de poliție. Martora a declarat că la sediul ITPF Timișoara, fiindu-i prezentată o planșă fotografică, i-a recunoscut pe cei doi inculpați ca fiind călăuzele care i-a trecut ilegal frontiera.

În același sens sunt și declarațiile martorilor H____ Fahad (f.59 dup),  K_______ N___ (f.61 dup), A____ A____ (f.63 dup), A__ M___ (f.65 dup), Suleman A___ (f.67 dup), Dashto Sabah (f.69 dup), Mato Hussein (f.78 dup), care au confirmat starea de fapt reținută în cauză, martorii relatând faptul că cei doi inculpați, recunoscuți apoi din planșa fotografică prezentată spre recunoaștere la sediul ITPF Timișoara, i-au călăuzit la trecerea ilegală a frontierei, din Serbia în România.

Totodată, declarațiile martorilor de mai sus se coroborează și cu depozițiile martorilor M______ Awder (f.71 dup), Hassan Saman (f.73 dup), Qasem Saeed (f.76 dup), care au precizat faptul că tot grupul de 28 de migranți a fost însoțit de două călăuze de origine afgană, pentru a trece ilegal frontiera, din Serbia în România. În plus, martorii au confirmat că cele două călăuze au însoțit grupul de miganți până în Timișoara, fiind depistați împreună cu migranții de către organele de poliție.

Instanța constată că în cursul judecății a fost audiat un singur martor, dintre cei mai sus menționați, restul martorilor nefiind identificați pentru a fi prezentați în fața instanței.

Astfel, martorul H____ Fahad (f.90 dosar instanță), a confirmat cele susținute în cursul urmăririi penale, relatând că, fiind în Serbia, s-a întâlnit cu mai mulți migranți, dar și cu patru călăuze, două de origine afgană și două de origine irakiană, pentru a trece ilegal frontiera. Martorul a precizat că în momentul în care au ajuns la granița Serbiei cu România, călăuzele de origine irakiană s-au întors în Serbia, iar cele două călăuze de origine afgană au însoțit grupul de migranți până în Timișoara, fiind depistate de poliție odată cu grupul de migranți. Martorul a mai arătat că o călăuză a mers în fața grupului, una în spatele grupului, iar două în mijlocul grupului. De asemenea, a menționat că cele patru călăuze  aveau asupra lor telefoane și GPS. Totodată, martorul a precizat că tot grupul de migranți i-a identificat pe cei doi inculpați, după planșa fotografică, ca fiind călăuzele de origine afgană. Martorul a mai arătat că nu poate susține cu certitudine dacă cei doi inculpați prezenți în sala de judecată sunt cei pe care i-a recunoscut după fotografie ca fiind călăuze, dat fiind faptul că la momentul efectuării recunoașterii, cei doi aveau barbă (aspect confirmat de fotografiile de la dosarul de urmărire penală), precizând, totodată, că în cursul urmăririi penale, atât el cât și ceilalți migranți i-a recunoscut pe cei care au fost călăuze. Martorul a mai declarat că pentru a ajunge în occident a făcut o plată prin sistem hawala, însă nu știe dacă cei doi inculpați urmau să primească bani pentru serviciul prestat.

Prin urmare, se poate constata că toți martorii audiați în cauză au relatat aceleași aspecte în legătură cu modul în care au trecut ilegal frontiera, cu indicarea locului de unde au plecat (parcul afgan din Belgrad, respectiv autogara din belgrad), a datei de plecare (19.01.2018, respectiv data de 20.01.2018 când au trecut ilegal frontiera), a mijloacelor de transport folosite (autobuz și 5 taxiuri – pe teritoriul Serbiei, iar în România - un microbuz de culoare albă și de un autoturism sedan de culoare închisă), a traseului parcurs (plecarea fiind din Belgrad cu autocarul, martorii declarând că au fost nevoiți apoi să se întoarcă, fiind depistați de poliție, apoi au plecat cu 5 taxiuri până la frontieră), a reperelor de pe teritoriul României (pe câmp, apoi pe lângă răul B___, pe pista de biciclete, până în loc. Sânmihaiu G_____, apoi în Timișoara). Mai mult, martorii i-au indicat pe inculpați ca fiind călăuzele care i-au trecut ilegal frontiera, recunoscându-i de pe planșa fotografică.

Astfel, relevante în dovedirea stării de fapt sunt recunoașterile de pe planșa fotografică efectuată de un număr de 16 martori, din cei arătați mai sus, respectiv: F___ Ba shar, A__ M___, I______ D______, A____ A____, S____ B___ F_____, S____ B____, H____ Fahad, K_______ N___, Dashto Sabah, Suleman A___, Mato Hussen, O____ Hassan, Haji Khale, Qasem O___, F____ N____, I_____ Lozina Abdi. Potrivit proceselor-verbale de recunoa ștere de pe planșă fotografică din data de 21.01.2018, aceștia i-au recunoscut pe inculpații S__________ H_________ și S__________ D_____ ca fiind cele două călăuze afgane care i-au condus în momentul trecerii frontierei pe teritoriul României și care i-au însoțit până în municipiul Timișoara.

În dovedirea stării de fapt, instanța reține și procesul-verbal de conducere în teren din data de 21.01.2018, întocmit de organele de cercetare, martorii Shanybaqy F_____, S____ B____, A__ Mato și H____ Fahad, indicând locul trecerii frontierei ca fiind în zona de competență a SPF Cruceni, jud. T____, pe direcția bornei A137/10, arătând ulterior traseul pe care s-au deplasat pe teritoriul României până în loc. Sânmihaiu G_____, de unde au fost luați de cele două autotu risme.

Referitor la declarațiile inculpaților, instanța constată că, atât în cursul urmăririi penale (f.28, 30, 32, 35 dup), cât și în faza de judecată (f.26, s 28 d.i.), aceștia au negat săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți, recunoscând doar fapta de trecere frauduloasă a frontierei de stat, declarând că sunt simpli migranți care au plecat din Afganistan din cauza războiului, făcând cunoștință într-un centru de refugiați din Serbia, unde au locuit înainte să treacă frontiera în România, împreună cu ceilalți migranți din prezenta cauză. Inculpații au susținut că la rândul lor au fost călăuziți de doi cetățeni irakieni, care au însoțit grupul de migranți până la granița cu România, călăuzele întorcându-se apoi în Serbia.

Instanța constată că apărările inculpaților nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, acțiunea de călăuzire a grupului de migranți fiind dovedită prin declarațiile martorilor audiați dar și prin recunoașterea de pe planșa fotografică a unui număr semnificativ din totalul persoanelor care au traversat frontiera (16 din 21 de adulți), care au declarat că inculpații au călăuzit grupul de migranți, pentru a trece ilegal frontiera, din Serbia în România.

Așadar,  având în vedere cele expuse  mai sus, instanța constată că din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că inculpații S__________ H_________ și S__________ D_____ au săvârșit faptele de trafic de migranți și de trecere ilegală a frontierei de stat.

Instanța constată, însă, că nu se poate reține în sarcina inculpaților forma agravată a infracțiunii de trafic de migranți, respectiv comiterea faptei în scopul obținerii unor sume de bani cu titlu de contravaloare pentru serviciul de a călăuzi grupul de migranți în vederea trecerii f rauduloase a frontierei , deoarece din probe nu rezultă că inculpații au fost sau urmau să fie remunerați pentru acțiunea de călăuzire a migranților, dimpotrivă, probatoriul indică faptul că banii remiși de către unii dintre migranți au fost dați altor persoane (pentru a ajunge din țara de origine în țări ca G_____, Turcia, Serbia) sau au avut ca destinație plata transportului până în Romania.

În acest sens, instanța constată că se impune schimbarea încadrării juridice dată faptei de trafic de migranți, pentru care cei doi inculpați au fost trimiși în judecată, din forma agravată a infracțiunii, prevăzută de art.263 alin.2 lit. a Cod penal, în forma simplă a infracțiunii, prevăzută de art.263 alin.1 Cod penal, având în vedere că din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat aspectul că fapta de trafic de migranți ar fi fost comisă de cei doi inculpați în scopul de a obține un folos patrimonial.

Astfel, potrivit art.263 alin.1 Cod penal, racolarea, îndrumarea, călăuzirea, transportarea, transferarea sau adăpostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Conform art.263 alin.2 lit. a Cod penal, când fapta a fost săvârșită în scopul de a obține, direct sau indirect, un folos patrimonial, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Prin urmare, pentru a fi reținută forma agravată a infracțiunii, este necesar ca din probe să rezulte scopul calificat prevăzut de lege, respectiv obținerea unui folos patrimonial.

Coroborând declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, cu declarația martorului H____ Fahad, audiat în cursul judecății, instanța constată că nici un martor nu a confirmat faptul că ar fi achitat inculpaților vreo sumă de bani pentru a fi călăuziți din Serbia în România. De asemenea, unii dintre aceștia au precizat că, într-adevăr, au plătit niște sume de bani, însă, au remis banii altor călăuze, pentru a ajunge din țara de origine în G_____, Turcia sau Serbia. Cei mai mulți, însă, nu au făcut mențiune cu privire la plata vreunei sume de bani pentru transportul sau călăuzirea din Serbia în România.

Astfel, martorii S____ B___ F_____ (f.37 dup), S____ B____ (f.39 dup), Haji Khaled (f.45 dup), Qasem O___ (f.47 dup), I_____ Lozina Abdi (f.49 dup), F___ B_____ (f.51 dup), Mohammad Mahsoum (f.53 dup), Alsadi Emad (f.55 dup), K_______ N___ (f.61 dup), A____ A____ (f.63 dup), A__ M___ (f.65 dup), Suleman A___ (f.67 dup), Dashto Sabah (f.69 dup), Mato Hussen (f.78 dup) au declarat că în data de 19.01.2018, aflându-se în Serbia, s-au întâlnit cu patru călăuze, două de origine afgană și două de origine irakiană, recunoscându-i pe inculpați în persoana celor două călăuze afgane, după care au primit bilete de autobuz, deplasându-se spre frontiera României. Martorii au menționați că pe drum au fost opriți de poliție, fiind nevoiți să se întoarcă în Belgrad, de unde, imediat, au plecat cu 5 taxiuri până la frontiera cu România, trecând ilegal granița. Martorii nu au făcut nici o mențiune cu privire la plata vreunei sume de bani celor patru călăuze.

Pe de altă parte, ceilalți martori, I______ D______ (f.41 dup), O____ Hassan (f.43 dup), M______ Awder (f.71 dup), Hassan Saman (f.73 dup), Qasem Saeed (f.76 dup), deși au arătat că au plătit bani pentru călăuzire și transport, aceștia au indicat diverse persoane, altele decât inculpații, cărora le-a remis bani pentru a ajunge din țara de origine în Turcia, G_____ sau Serbia.

În acest sens, martorul I______ D______ (f.41 dup), a declarat că a plecat din Turcia, ajungând în G_____, unde a luat legătura cu o călăuză de origine indiană, cărei i-a dat 1800 euro pentru a ajunge în Serbia. În Serbia a luat legătura cu o călăuză pe nume Hasho, care l-a îndrumat în parcul afgan, unde s-a întâlnit cu patru călăuze, două de origine afgană și două de origine irakiană, recunoscându-i pe inculpați în persoana celor două călăuze afgane, după care călăuzele au cumpărat bilete de autobuz, deplasându-se împreună cu tot grupul de migranți spre frontiera României. Martorul a menționat că pe drum au fost opriți de poliție, fiind nevoiți să se întoarcă în Belgrad, de unde, imediat, au plecat cu 5 taxiuri până la frontiera cu România, trecând ilegal frontiera. Astfel, în declarația dată, martorul nu a confirmat plata vreunei sume de bani către cei doi inculpați.

Martorul O____ Hassan (f.43 dup), a declarat că a plecat din Irak în Turcia, apoi a intrat ilegal în Bulgaria și în Serbia. În Serbia a luat legătura cu o călăuză pe nume Kheri, căreia i-a dat 500 euro, apoi s-a întâlnit cu ceilalți migranți și cu două călăuze de origine irakiană. De asemenea, a menționat că biletele de autocar au fost cumpărate de călăuze, deplasându-se spre frontieră, însă, pe drum au fost opriți de poliție, fiind nevoiți să se întoarcă în Belgrad, de unde, imediat, au plecat cu 5 taxiuri până la frontiera cu România, trecând ilegal frontiera. Martorul i-a identificat pe inculpați ca fiind călăuzele care i-a trecut pe migranți în România, fără, însă, a confirma remiterea vreunei sume de bani inculpaților.

Martorul M______ Awder (f.71 dup), a declarat că a plecat din Irak, plătind xxxxx dolari pentru a ajunge în Germania. Ajungând în Serbia, s-a întâlnit în parcul afgan cu patru călăuze, două de origine afgană și două de origine irakiană, precum și restul grupului de migranți, trecând apoi ilegal frontiera în România. Martorul nu a făcut nici o mențiune cu privire la plata vreunei sume de bani celor patru călăuze.

Martorul Hassan Saman (f.73 dup), a declarat că a plecat din Irak, plătind suma de 2000 de dolari unei călăuze pentru a trece ilegal în G_____. Ajungând în Serbia, a plătit unui cetățean irakian, pe nume Naji Hussein Barwary, suma de 700 euro, pentru a trece ilegal frontiera în România. În data de 20.01.2018, s-a întâlnit în parcul afgan cu restul grupului de migranți și cu două călăuze de origine afgană, trecând ilegal frontiera în România. Nici acest martor nu a făcut mențiune cu privire la plata vreunei sume de bani călăuzelor care l-au trecut frontiera din Serbia în România.

Martorul Qasem Saeed (f.76 dup), a declarat că a plecat din Irak în Turcia, plătind suma de 5000 de dolari pentru a ajunge în Olanda. Ajungând în Serbia, a stat aproximativ o săptămână, după care, în data de 20.01.2018, a mers în parcul afgan, unde s-a întâlnit cu două călăuze de origine afgană și cu restul grupului de migranți, trecând ilegal frontiera din Serbia în România. Acest martor nu a făcut referire la achitarea vreunei sume de bani călăuzelor care l-au trecut ilegal frontiera în România.

Singurii martori care au făcut referire la plata unei sume de bani către călăuzele care i-au trecut ilegal frontiera din Serbia în România, sunt martorii H____ Fahad (f.59 dup, f.90 dosar instanță) și F____ N____ (f.57 dup), însă, astfel cum se poate constata din coroborarea declarațiilor acestor martori, suma de bani a fost remisă călăuzelor pentru cumpărarea biletelor de autocar.

Astfel, martorul H____ Fahad a susținut, în cursul urmăririi penale, că le-a dat celor patru călăuze suma de 90 de euro, pentru trei persoane (el, soția și verișorul F_____), primind apoi bilete de autocar de la călăuzele de origine kurdă.

În faza de judecată, martorul H____ Fahad a confirmat cele declarate în faza de urmărire penală, arătând că, fiind în Serbia, a luat legătura cu o călăuză pe nume Mahadja, căreia i-a plătit 1500 de euro pentru a ajunge în România. În continuare, martorul a menționat că numitul Mahadja i-a spus că lucrează cu alte călăuze, care îl vor trece ilegal frontiera. Astfel, s-a deplasat în autogara din Belgrad, unde, împreună cu mai mulți migranți și patru călăuze au plecat spre România, însă, pe drum au fost opriți de poliție, fiind nevoiți să se întoarcă, iar a doua zi au trecut ilegal frontiera în România. În legătură cu suma de 90 de euro, martorul a precizat că acești bani i-a achitat pentru cumpărarea biletelor de autocar și pentru transportul cu taxi. Martorul a mai declarat că pentru a ajunge în occident a făcut o plată prin sistem hawala, însă nu știe dacă cei doi inculpați urmau să primească bani pentru serviciul prestat.

Prin urmare, martorul H____ Fahad a clarificat , în faza de judeca tă , destinația celor 90 de euro, respectiv plata transportului cu autocarul și cu taxiul până la frontieră. În plus, martorul, deși a precizat că a dat bani pentru a ajunge în occident, nu i-a indicat pe inculpați ca beneficiari ai sumelor de bani.

Nici martora F____ N____ (f.57 dup), nu a confirmat că cei 90 de euro remiși călăuzelor ar fi fost achitați pentru ca aceștia să o treacă ilegal frontiera, din depoziția martorei reieșind că acești bani au fost dați pentru cumpărarea biletelor de autocar. Astfel, martora a arătat că în data de 19.01.2018, împreună cu soțul ei, s-au deplasat în parcul afgan, unde s-au întâlnit cu cele patru călăuze și cu restul grupului de migranți, pentru a trece ilegal frontiera din Serbia în România. Martora a precizat că soțul ei a remis călăuzelor suma de 90 de euro, primind apoi de la acestea bilete de autocar.

În plus, nici procesele verbale de efectuare a controlului corporal asupra inculpaților nu confirmă faptul că aceștia ar fi primit bani de la grupul de migranți, în scopul trecerii frauduloase a frontierei, inculpații având asupra lor suma doar suma de 75 de euro și 1530 de dinari sârbești.

Prin urmare, constatând că din probele administrate în cauză nu rezultă , fără dubii, că inculpații ar fi comis fapta de trafic de migranți în scopul unui folos material, în cauză se impune schimbarea încadrării juridice dată faptei de trafic de migranți, pentru care inculpații S__________ D_____ și S__________  H_________ au fost trimiși în judecată, din dispozițiile art.263 alin.1 și 2 lit. a Cod penal, în dispozițiile art.263 alin.1 Cod penal.

În drept , fapta inculpaților S__________ H_________ și S__________ D_____, care, în noaptea de 20/21.01.2018, au călăuzit un grup format din 28 de migranți, cetățeni străini, de origine irakiană și siriană, pentru a trece fraudulos frontiera dintre Serbia și România, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. 1  Cp.

Fapta inculpaților S__________ H_________ și S__________ D_____, care, în noaptea de 20/21.01.2018, au trecut fraudulos frontiera de stat a țării, din Serbia în România, prin zona de competență a SPF Cruceni, pe direcția bornei A137/10, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. 1 Cp.

La individualizarea pedepsei , ce va fi aplicată inculpatului major S__________ D_____ instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 alin.  (1) C.p., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;  motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;  nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și s______.

Referitor la inculpatul S__________ H_________, instanța constată că, potrivit art. 114 alin. 1 C.pen., față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate. De asemenea, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, față de minorul  cu vârsta între 14 și 18 ani se poate lua o măsură educativă privativă de libertate în următoarele cazuri:a) dacă a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat; b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viață (cum este cazul de față).

La alegerea măsurii educative, instanța va avea în vedere dispozițiile art.115 alin.2 Cod penal, potrivit cărora, alegerea măsurii educative care urmează să fie luată față de minor se face, în condițiile art. 114, potrivit criteriilor prevăzute în art. 74 Cod penal (mai sus indicate).

În acest sens, instanța reține gravitatea faptei de trafic de migranți, migrația ilegală fiind în prezent una din cele mai acute manifestări ale criminalității transfrontaliere cu consecințe vizibile pentru victimele traficului și cu efecte secundare în cadrul țărilor de tranzit sau țintă.

În afară de faptul că se regăsește de multe ori cu alte aspecte ce țin de crima organizată traficul ilegal de migranți poate amenința nu doar persoana celor care sunt traficați dar și securitatea statelor, prin bulversarea raportului de forțe dintre structurile de control a legalității și ordinii publice și partea de populație canalizată spre activități infracționale.

De asemenea, instanța va avea în vedere împrejurările comiterii infracțiunilor reținute în cauză, faptul că inculpații au călăuzit în scopul trecerii ilegale a frontierei un număr foarte mare de imigranți, respectiv 28 de persoane, dintre care 7 erau minori, ei înșiși trecând ilegal frontiera de stat a României.

La individualizarea sancțiunilor, instanța va ține seama și de atitudinea procesuală a inculpaților, care au negat comiterea faptei de trafic de migranți, în pofida unui amplu probatoriu care demonstrează contrariul.

Pe de altă parte, instanța constată că inculpații nu figurează pe teritoriul României cu antecedente penale, urmând ca acest aspect să fie avut în vedere la dozarea sancțiunilor, respectiv, orientarea cestora spre limita minimă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 263 alin. 1 C. pen., va condamna pe inculpatul S__________  D_____, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

Instanța constată că potrivit art.67 al.1 și 2 Cod penal, interzicerea exercitării unor drepturi poate fi aplicată de instanța de judecată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară. Aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită.

În cauza de față, având în vedere natura faptei comise, ce aduce atingere valorilor sociale privind autoritatea și frontiera de stat, raportat la rezultatul produs, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului care conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen.,  în baza art.67 alin. 1 C.p., instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b  C.p. pe o perioadă de 1 an, iar, în baza art. 65 alin. 1 C.p. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b C.p.

De asemenea, în temeiul art. 262 alin. 1 C. pen., va condamna pe același inculpat S__________  D_____ , la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii trecere frauduloasă a frontierei de stat.

În temeiul art. 38 alin. 2 C. pen. și art. 39 C. pen., va contopi pedepsele aplicate inculpatului, va stabili pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv sporul de 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa finală de 2 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. 2 C . pen., va interzice inculpatului S__________  D_____ ca pedeapsă complementară, alături de pedeapsa rezultantă, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an, conform art. 68 alin.1 lit. c Cod penal.

În temeiul art. 45 alin. 5 C . pen., va interzice aceluiași inculpatului ca pedeapsă accesorie, alături de pedeapsa rezultantă, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, care se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a C. proc. pen., rap. la art. 72 alin. 1 C . pen., se va deduce din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului S__________ D_____ durata măsurii preventive a reținerii de 24 ore din data de 21.01.2018 și a arestului preventiv din data de 22.01.2018 la zi.

În privința inculpatului S__________ H_________, la individualizarea judiciară a măsurii educative, instanța va avea în vedere, alături de criteriile mai sus evidențiate, și faptul că inculpatul, conform datelor declarate, avea la data comiterii faptei vârsta de 17 ani, iar din probele administrate în cauză rezultă că a comis două infracțiuni, o infracțiune de trafic de migranți și o infracțiune de trecere ilegală a frontierei de stat.

În ceea ce privește individualizarea măsurii educative ce urmează a fi dispusă față de inculpat, instanța va avea în vedere referatul de evaluare efectuat în cadrul Direcției Naționale de Probațiune - Serviciul de Probațiune D___. Conținutul acestui referat relevă aspecte cu privire la situația familială și s______ a inculpatului, dar și cu privire la factorii criminogeni sau inhibitori ai comportamentului delincvențional.

Din datele referatului reiese că inculpatul a absolvit șapte clase în Afganistan, că înainte de a pleca din țara de origine nu a avut vreun loc de muncă, participând doar la activitățile gospodărești din familie. Inculpatul a parcurs programul de adaptare la mediul instituționalizat, a manifestat disponibilitate pentru cooperare. Inculpatul a afirmat că își dorește o viață mai bună, ceea ce reprezintă, în opinia sa, un scop legitim al oricărei persoane, mijloacele de atingere a acestuia putând fi însă și ilegale. Inculpatul a negat comiterea faptei de trafic de migranți. Inculpatul nu are planuri de viitor, afirmând că dorește să primească drept de ședere în România.

Ca factori criminogeni, au fost identificați: absența resurselor materiale și lipsa sprijinului familiei; asumarea parțială a responsabilității infracțiunilor. Ca factori protectivi, au fost indicați: experiența detenției percepută ca neplăcută; inculpatul este cooperant în măsura în care are percepția că va fi ajutat; inculpatul s-a conformat regulilor din detenție.

În raport de faptele concrete comise de inculpat, coroborat cu cele constatate în referatul consilierului de probațiune, având în vedere și vârsta inculpatului , apropiată de majorat (17 ani și 5 luni), instanța constată că se impune luarea față de inculpat a unei măsuri educative adecvate, care să-l determine pe inculpat să conștientizeze gravitatea deosebită a faptelor comise și să-l reeduce în sensul respectării normelor legale, dar și în scopul consilierii de specialitate, al integrării acestuia într-un program educațional care să servească la atenuarea carențelor de ordin educațional-afectiv și la îndreptarea sa către adoptarea unei atitudini prosociale.

Astfel, instanța consideră că se impune luarea unei măsuri educative privative, iar dintre măsurile educative privative, instanța va lua măsura educativă a internării într-un centru de detenție, aceasta fiind necesară în cazul concret în care se află inculpatul, programul ce urmează a fi stabilit urmând să servească reeducării și integrării acestuia în societate, prin ajutarea inculpatului să înțeleagă consecințele faptelor și să adopte o atitudine de respectare a normelor legale. De asemenea, instanța constată că infracțiunea de trafic de migranți, în limitele de pedeapsă prevăzute de lege, se încadrează în dispozițiile art. 114 alin.2 lit. b Cod pena, în sensul că față de inculpat poate fi luată o măsură educativă privativă de libertate.

Față de aceste motive,  în baza art.125 Cod penal (pentru infracțiuni comise în concurs, se ia o singură măsură educativă) , cu aplicarea art.114 alin.2 lit. b Cod penal, art.115 alin.2 Cod penal, art.113 Cod penal, art.129 alin.1 Cod penal, va lua față de inculpatul minor S__________ H_________, măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. 1 Cod penal și trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Instanța va atrage atenția inculpatului S__________ H_________ cu privire la dispozițiile art.125 alin.3 Cod penal, privind prelungirea măsurii educative în cazul comiterii unei noi infracțiuni sau în cazul judecării unei infracțiuni comise anterior, concurente cu cele deduse judecății.

În baza art.127 Cod penal, raportat la art. 72 alin. 1 C. pen., se va deduce din măsura educativă privativă de libertate aplicată inculpatului S__________ H_________ durata măsurii preventive a reținerii de 24 ore din data de 21.01.2018 și a arestului preventiv din data de 22.01.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 C. proc. pen., instanța va menține măsura arestării preventive față de inculpați, dispoziție executorie.

În acest sens, constatăm că din probele mai sus analizate rezultă că inculpații au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată.

De asemenea, elementele care au stat la baza privării de libertate a inculpaților, așa cum sunt acestea prevăzute în art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv evaluarea  gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere și a altor împrejurări privitoare la persoana lor, din care rezultă că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, subzistă în continuare.

Faptele, pentru care inculpații au fost condamnați (inculpatului minor fiindu-i aplicată măsura educativă privativă de libertate), relevă atât un grad ridicat de pericol social generic, la aceeași concluzie ajungându-se și prin examinarea concretă, cât și o periculozitate a inculpaților, în situația în care ar fi cercetați în stare de libertate.

Importanța relațiilor sociale de nivel internațional, lezate prin activitatea infracțională care formează obiectul acuzațiilor penale, dar și protecția persoanelor ce pot deveni victime ale fenomenului de trafic transfrontalier, reprezintă argumente de natură reală, care configurează necesitatea și proporționalitatea măsurii privative de libertate sub incidența căreia se află inculpații.

Din săvârșirea faptelor, ce fac obiectul cauzei, se întrevede riscul comiterii de către inculpați a unor infracțiuni asemănătoare, în cazul în care ar judecați în stare de libertate, și, deci, s-a creat un sentiment de nesiguranță, o stare neconvenabilă pentru normala și pașnica desfășurare a relațiilor sociale, iar atenuarea unui posibil conflict între libertate și constrângere se poate realiza prin limitarea adecvată a libertății individului.

Totodată, având în vedere că inculpații sunt cetățeni străini, că în această cauză sunt judecați pentru infracțiuni ce aduc atingere valorilor sociale privind securitatea frontierei dar și încrederea în organele însărcinate cu securitatea graniței și a circulației legale, vizând, totodată, și integritatea persoanelor supuse traficului transfrontalier, apreciem că există un risc relativ mare atât în ceea ce privește posibila comitere de alte infracțiuni asemănătoare dar și de părăsire a țării de către inculpați, mai ales în condițiile în care ei înșiși au declarat că au trecut de mai mult ori în mod ilegal frontiera mai multor state până au ajuns pe teritoriul României, astfel că măsura preventivă este justificată în scopul bunei desfășurări a procesului penal prin prezentarea în fața organelor judiciare a  inculpaților.

Toate aceste elemente denotă că măsura preventivă dispusă în cauză are nu numai menirea de a preîntâmpina situații care ar periclita buna desfășurare a procesului penal ci și pe aceea a realizării scopului acestuia, implicit acela al prevenirii infracțiunilor și educării cetățenilor în spiritul respectului față de lege.

Totodată, avem în vedere și faptul că inculpații au negat comiterea infracțiunii de trafic de migranți, deși în cauză a fost administrat un amplu probatoriu ce demonstrează comiterea de către aceștia a infracțiunii. Pe de altă parte, trebuie să observăm faptul că inculpații tratează cu ușurință și superficialitate o posibilă încălcare a normelor legale, confirmând că în mai multe rânduri au trecut ilegal frontiera mai multor state, apreciind că o astfel de activitate le este îndrituită. Or, o atare raportare a inculpaților față de normele legale întăresc concluzia că este posibil ca aceștia, odată lăsați în libertate, să comită fapte ilicite.

Totodată, starea de minoritate a inculpatului S__________ H_________  nu reprezintă un impediment în menținerea măsurii preventive, dat fiind faptul că legea procesual penală permite luarea măsurii arestării preventive în cazul inculpaților minori atunci când sunt îndeplinite condițiile legale mai sus enunțate. De asemenea, instanța constată că, în raport de dispozițiile art.399 alin.3 lit.d C.p.p., față de inculpatul minor poate fi menținută măsura arestării preventive, având în vedere că în cauză a fost luată o măsură educativă privativă de libertate.

În temeiul art. 275 alin. 2 C . proc. pen., va obliga pe fiecare inculpat la plata a câte 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 alin. 1 C . proc. pen., va dispune plata din fondul Ministerului Justiției către Baroul T____ a sumei de 690 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu T________ C_____, și a sumei de 690 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu B_________ L_______.

În temeiul art. 273 C. proc. pen., va dispune plata sumei de 1000 lei din fondurile Ministerului Justiției către interpretul de limbă pașto Barak Abdul Majjed, și a sumei de 150 lei către interpretul de limbă kurdă Khalid Nasir Haji.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art.386 alin.1 C.proc.pen., schimbă încadrarea juridică dată faptei de trafic de migranți, pentru care inculpații S__________ D_____ și S__________  H_________ au fost trimiși în judecată, din dispozițiile art.263 alin.1 și 2 lit. a Cod penal, în dispozițiile art.263 alin.1 Cod penal.

1 - În temeiul art. 263 alin. 1 C. pen., condamnă pe inculpatul S__________  D_____, fiul lui M____ S_______ și Mariam A____, născut la data de 15.01.1995, în Kopesa, Afganistan, (date declarate), la pedeapsa de 2 ani închisoare , pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an, conform art. 68 alin.1 lit. c Cod penal.

În baza art. 65 alin. (1) și (3), raportat la art.66 alin.1 lit. a), b) C. pen., interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, care se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 262 alin. 1 C. pen., condamnă pe același inculpat S__________  D_____ , la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii trecere frauduloasă a frontierei de stat.

În temeiul art. 38 alin. 2 C. pen. și art. 39 C. pen., contopește pedepsele aplicate inculpatului, stabilește pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care adaugă sporul de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv sporul de 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa finală de 2 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. 2 C . pen., interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an, conform art. 68 alin.1 lit. c Cod penal.

În temeiul art. 45 alin. 5 C . pen., interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, care se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a C. proc. pen., rap. la art. 72 alin. 1 C . pen., deduce din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului S__________ D_____ durata măsurii preventive a reținerii de 24 ore din data de 21.01.2018 și a arestului preventiv din data de 22.01.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 C. proc. pen., menține măsura arestării preventive față de inculpatul S__________  D_____, dispoziție executorie.

2 - În baza art.125 Cod penal, cu aplicarea art.114 alin.2 lit. b Cod penal, art.115 alin.2 Cod penal, art.113 Cod penal, art.129 alin.1 Cod penal, ia față de inculpatul minor S__________ H_________ , fiul lui H_________ și P_____, născut la data de 01.01.2001, în Logar, Afganistan, (date declarate), arestat în Arestul IPJ T____, măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. 1 Cod penal și trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Atrage atenția inculpatului minor S__________ H_________ cu privire la dispozițiile art.125 alin.3 Cod penal, privind prelungirea măsurii educative în cazul comiterii unei noi infracțiuni sau în cazul judecării unei infracțiuni comise anterior, concurente cu cele deduse judecății.

În baza art.127 Cod penal, raportat la art. 72 alin. 1 C. pen., deduce din măsura educativă privativă de libertate aplicată inculpatului S__________ H_________ durata măsurii preventive a reținerii de 24 ore din data de 21.01.2018 și a arestului preventiv din data de 22.01.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 C. proc. pen., menține măsura arestării preventive față de inculpatul S__________  H_________, dispoziție executorie.

În temeiul art. 275 alin. 2 C . proc. pen., obligă pe fiecare inculpat la plata a câte 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 alin. 1 C . proc. pen., dispune plata din fondul Ministerului Justiției către Baroul T____ a sumei de 690 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu T________ C_____, și a sumei de 690 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu B_________ L_______.

În temeiul art. 273 C. proc. pen., dispune plata sumei de 1000 lei din fondurile Ministerului Justiției către interpretul de limbă pașto Barak Abdul Majjed, și a sumei de 150 lei către interpretul de limbă kurdă Khalid Nasir Haji.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24.05.2018.

Domenii speta

Spete similare