Distrugere

SENTINȚĂ PENALĂ NR. 175

Şedinţa publică de la 19.10.2017

Ministerul Public este reprezentat de către d-na procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget.

Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii penale privind pe inculpatul J. V. B., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prevăzută și pedepsită de art. 253 alin. 4 Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au lipsit părțile.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care instanţa constată că dezbaterea cauzei în fond și concluziile părților au avut loc în data de 12.10.2017, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa a stabilit termen pentru pronunțare la data de 19.10.2017, dând următoarea hotărâre.

INSTANŢA

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget nr.  din  înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de , sub numărul , s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului  pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prevăzută și pedepsită de art. 253 alin. 4 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut că, în data de 16.09.2016, între orele 230-330, inculpatul  a incendiat 5400 de baloţi şi 3 căpiţe de fân proprietatea părții civile , fapta sa fiind de natură să pună în pericol bunurile vecinilor acestuia.

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu (f. 15), proces-verbal de intervenţie ISU (f. 75), proces-verbal de cercetare la faţa locului (f. 48, 49), proces-verbal de folosire a câinelui de serviciu (f. 50), schiţa traseului (f. 51), planşă foto (f. 53-56), plângere (f. 10, 11, 12, 30), declaraţie olografă făptuitor (f. 27-29), declaraţie persoană vătămată (f. 35, 36), raport de constatare criminalistică 134559/17.10.2016 (f. 40-46), declaraţie de suspect (f. 23, 26), declaraţie de inculpat (f. 18-20), declaraţii martori (f. 57-66, 69-74), extras de cazier judiciar (f. 16).

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 14.03.2017, pronunţată în  dosar nr., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

La termenul de judecată din data de 08.06.2017, instanța a respins solicitarea inculpatului de a fi judecat potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, motiv pentru care instanța a procedat la judecarea cauzei potrivit procedurii generale de judecată.

În cursul judecății, a fost audiat inculpatul (filele nr. 13-16) și partea civilă (fila nr. 17) și a fost încuviințată proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii, ale căror declarații sunt consemnate și atașate la dosarul cauzei (filele nr. 31, 32, 38).

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, instanţa reţine următoarele:

În data de 16.09.2016, în jurul orei 02:30-03:30, inculpatul J, care locuiește în comuna s-a deplasat în grădina părții civile  care locuiește în aceeași localitate la numărul de casă , intrarea în grădină realizându-se pe la intrarea din spatele grădinii, iar nu pe poarta de acces de la drumul principal. În grădina situată în spatele casei de la nr.  din satul , partea civilă  avea depozitat în șopru 12.000 baloți de fân, iar la capătul grădinii, înspre imobilul cu nr. , erau depozitate 7 căpițe de fân și 5400 baloți de paie. Partea civilă locuiește în imobilul de la numărul  împreună cu soția, cu cele două fiice minore și cu părinții săi și dețin împreună o turmă de aproximativ 400 ovine, pe care le crește într-un saivan situat la aproximativ 200 metri de gospodăria sa.

Ajuns în grădina părții civile, inculpatul a aprins intenționat focul în zona căpițelor de fân și a baloților de paie, ceea ce a condus la producerea unui incendiu în urma căruia au ars 3 căpițe de fân și 5400 baloți de paie. După izbucnirea incendiului, inculpatul s-a întors la domiciliul său, folosind tot ieșirea din spatele grădinii părții civile.

Soțul martorei , care este vecin cu partea civilă, este cel care a observat primul focul din grădina părții civile, martora fiind cea care a telefonat mamei părții civile, , pentru a o anunța de producerea incendiului.  a apelat la ajutorul vecinilor, printre care și al martorului , care a apelat la serviciul de urgență 112, pentru a anunța incendiul. La fața locului s-au prezentat o mașină de poliție și două mașini de pompieri, dată fiind amploarea deosebită a incendiului, precum și mai mulți vecini care au ajutat la stingerea incendiului.

Partea civilă care, la momentul respectiv, se afla la saivanul oilor, aflat în apropierea grădinii unde izbucnise focul, a fost anunțat de vecini cu privire la izbucnirea incendiului și s-a deplasat de îndată la locuința sa pentru a lua măsuri în vederea stingerii incendiului.

În cuprinsul procesului-verbal de intervenție nr. , întocmit de Stația de Pompieri Făget (fila nr. 74 d.u.p.), s-a consemnat faptul că la imobilul cu nr. din localitatea  au ars trei căpițe de fân și 5400 de baloți de paie, că împrejurarea determinantă a izbucnirii incendiului a fost folosirea intenționată a sursei de aprindere pentru a genera incendiul, consemnându-se și că a existat riscul propagării incendiului la saivanul oilor. 

Starea de fapt anterior expusă rezultă din întregul material probator al cauzei, respectiv: procesul-verbal de sesizare din oficiu întocmit de organele de poliție (fila nr. 15 d.u.p.), declarația părții civile (filele nr. 35-36 d.u.p.), procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele nr. 48-49 d.u.p.), proces-verbal de folosire a câinelui de serviciu pentru prelucrarea urmelor de miros uman întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Timiș (filele nr. 50-51 d.u.p.), planșa fotografică cuprinzând imagini de la fața locului (filele nr. 53-56 d.u.p.), declarațiile martorilor  (filele nr. 57-63, 68-73 d.u.p.) și din procesul-verbal de intervenție nr. 101/16.09.2016, întocmit de Stația de Pompieri Făget (fila nr. 74 d.u.p.).

Chiar dacă inițial, cu ocazia primei declarații din cursul urmăririi penale, inculpatul a negat chiar și prezența sa în grădina părții civile, ulterior, în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, acesta a recunoscut că, în noaptea respectivă, s-a deplasat în grădina părții civile și că a incendiat, din greșeală, căpițele de fân și baloții de paie, negând cu insistență intenția în declanșarea incendiului.

În consecință, întrucât fapta de distrugere prin incendiere de către inculpat a bunurilor părții civile rezultă indubitabil din probatoriul administrat, fiind și recunoscută de acesta, instanța va analiza, în continuare, doar forma de vinovăție cu care a fost comisă fapta imputată inculpatului.

Astfel, în primul rând, în cuprinsul procesului-verbal de intervenție nr. 101/16.09.2016, întocmit de Stația de Pompieri Făget (fila nr. 74 d.u.p.), s-a consemnat faptul că la imobilul cu nr.  din localitatea  au ars trei căpițe de fân și 5400 de baloți de paie și că împrejurarea determinantă a izbucnirii incendiului a fost folosirea intenționată a sursei de aprindere pentru a genera incendiul, această probă determinantă nefiind contestată de inculpat în cadrul procedurii de cameră preliminară și nici ulterior, în cursul judecății, deși inculpatul a avut această posibilitate.

În al doilea rând, instanța constată și că inculpatul, pentru a justifica prezența sa în grădina părții civile în noaptea de 15/16.09.2016 și neglijența sa la momentul declanșării focului, a construit un scenariu total neplauzibil, nerezonabil și lipsit de orice veridicitate, care, în plus, nu este susținut de nicio probă. Astfel, faptul că inculpatul s-ar fi aflat în noaptea respectivă în grădina părții civile pentru a se întâlni cu mama părții civile cu care are o relație amoroasă secretă, nu a fost confirmat nici de mama părții civile, martora , care a negat vehement orice relație cu inculpatul cu care, din contră, s-ar afla în relație de dușmănie de foarte mulți ani, și nici de martorul , propus de inculpat tocmai pentru a dovedi multitudinea relațiilor pe care inculpatul le-ar avea cu femeile din sat.

În continuare, inculpatul a susținut că, aflându-se printre căpițele de fân în grădina părții civile și întrucât s-a împiedicat la un moment dat și fiind întuneric, acesta a fost nevoit să aprindă flacăra de la bricheta pe care o avea asupra sa (pe care, de altfel, o are permanent asupra sa, deși nu este fumător) pentru a vedea în jurul său, moment în care, din neatenție, flacăra de la brichetă a atins fânul dintr-o căpiță, ceea ce a declanșat focul. Această susținere este total neplauzibilă în condițiile în care inculpatul a recunoscut, în cursul judecății, că bricheta cu care a aprins focul era dotată și cu o lanternă, astfel încât, în cazul în care, într-adevăr, intenția reală a acestuia era doar aceea de a lumina în jurul său, avea posibilitatea de a aprinde lanterna, și nu focul de la brichetă, fiind evident și de notorietate faptul că lumina unei lanterne, fie ea cât de redusă ca dimensiuni, are proprietatea de a lumina mult mai bine decât lumina produsă de flacăra unei brichete, având raza de acțiune mult mai mare. Apărarea inculpatului că, în cazul în care ar fi aprins lanterna de la brichetă, întrucât aceasta are o rază de acțiune mai mare, exista riscul ca lumina să fie văzută de vecini și astfel să fie depistat, nu poate fi reținută având în vedere, mai ales, că lumina produsă de lanterna de la brichetă nu este atât de puternică și cu o rază de acțiune atât de mare încât să poată fi depistată de vecinii părții civile, ale căror case, cel mai probabil, sunt situate la o distanță considerabilă. 

În plus, instanța nu poate să nu remarce și atitudinea inculpatului ulterioară săvârșirii faptei, care reprezintă un indiciu în plus că declanșarea incendiului nu a fost un simplu accident. Astfel, după izbucnirea focului, inculpatul a plecat la el acasă unde ”a stat liniștit în pat și nu a anunțat pe nimeni de incendiul provocat” (conform propriei declarații din cursul judecății – fila nr. 14 d.p.). Or, în cazul în care provocarea incendiului ar fi avut loc dintr-o simplă neatenție, o atitudine firească a inculpatului ar fi constat în anunțarea vreunei persoane ori luarea oricărei măsuri pentru stingerea acestuia și evitarea producerii de pagube însemnate.

De asemenea, se impune a se avea în vedere și faptul că între inculpat și partea civilă există o stare de dușmănie de mai mulți ani (respectiv din anul 2004), declarată și susținută de ambele părți, între părți existând și un alt proces penal, astfel încât este posibil ca această stare de dușmănie să fi constituit mobilul săvârșirii infracțiunii.

Atitudinea total nesinceră a inculpatului rezultă și din raportul de constatare criminalistică nr. , întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Timiș ca urmare a unei constatări criminalistice asupra comportamentului simulat al inculpatului, în care s-a menționat că răspunsurile inculpatului la întrebările nr. 4 (”până anul trecut te-ai răzbunat vreodată pe cineva distrugându-i bunurile?”), nr. 7 (”d-ta cunoști cine a incendiat în data de 15/16.09.2016 baloții de paie și căpițele de fân, ce erau ale lui?”) și nr. 9 (”d-ta ești implicat în incendierea baloților lui ?”), relevante cauzei, în ceea ce privește clarificarea unor aspecte legate de incendierea mai multor baloți de paie și căpițe de fân, aparținând părții civile, în data de 15/16.09.2016, au provocat modificări specifice comportamentului simulat (filele nr. 40-47 d.u.p.).

 Chiar și în cazul în care, prin absurd, s-ar putea susține că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, este evidentă intenția indirectă în săvârșirea faptei, infracțiunea de distrugere putând fi săvârșită și cu intenție indirectă. Astfel cum s-a arătat și în cuprinsul rechizitoriului, prin folosirea unei surse inflamabile (brichetă) în apropierea unor căpițe de fân, inculpatul a prevăzut că acestea pot lua foc și pot fi distruse, rezultat pe care, deși nu l-ar fi urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui. În acest sens, chiar inculpatul a arătat, în cursul judecății, că s-a gândit că, aprinzând bricheta, este posibil ca una dintre căpițe să ia foc (fila nr. 14 d.p.).

Având în vedere cele anterior menționate, instanța apreciază că fapta inculpatului este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, că prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul a fost răsturnată și că intenția acestuia în săvârșirea infracțiunii rezultă din probatoriul administrat, neputând fi susținută, în mod rezonabil, culpa în săvârșirea infracțiunii dedusă judecății.

În consecință, instanța, în baza art. 386 C.proc.pen., va respinge cererea inculpatului  de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de distrugere prev. de art. 253 alin. 4 C.pen. în infracțiunea de distrugere din culpă prev. de art. 255 C.pen.

În drept, fapta inculpatului  care, în data de 16.09.2016, între orele 02:30-03:00, a distrus prin incendiere 5400 de baloți și 3 căpițe de fân, proprietatea părții civile, fapta sa fiind de natură să pună în pericol bunurile vecinilor acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere prevăzută de art. 253 alin. 4 C.pen.

Constatând că, din probele administrate în faza de urmărire penală, comiterea faptei este certă şi că se reţine fără niciun dubiu vinovăţia, şi având în vedere şi existenţa indubitabilă a tuturor elementelor constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, instanţa va reține săvârșirea de către inculpatul  a infracţiunii de distrugere prevăzută de art. 253 alin. 4 C.pen.

La alegerea pedepsei precum şi la individualizarea cuantumului acesteia, instanţa, conform art. 74 C.pen., va avea în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea inculpatului, care se evaluează având în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În acest sens, instanţa va avea în vedere faptul că gradul de pericol social al faptei săvârşite este ridicat, că paguba produsă este însemnată și că a existat riscul punerii în pericol a altor bunuri sau chiar a unor vieți omenești, având în vedere că, în apropierea locului incendiului, sunt case locuite. De asemenea, se impune a se reține și modalitatea de comitere a faptei, pe timp de noapte, prin pătrunderea fără drept în grădina părții civile, ceea ce imprimă faptei un grad de pericol social ridicat.

În ceea ce privește persoana inculpatului, se impun a fi avute în vedere atitudinea nesinceră a inculpatului care nu a recunoscut la niciun moment săvârşirea infracţiunii pentru care este cercetat, nemanifestând niciun regret și nicio intenție de acoperire a prejudiciului produs. Din contră, ulterior săvârșirii infracțiunii, acesta a mers ”liniștit” la domiciliul său, fără să ajute în vreun mod la stingerea incendiului sau la diminuarea posibilelor pagube, ceea ce denotă o totală lipsă de dispreț față de valorile sociale ocrotite de norma penală. 

 Pentru aceste motive, în baza art. 396 alin. 1 și 2 C.proc.pen., instanţa îl va condamna pe inculpat la o pedeapsa de 3 ani închisoare, considerând că aceasta este echilibrată şi că răspunde în concret principiului proporţionalităţii şi nevoilor reeducării.

Din perspectiva individualizării judiciare a executării pedepsei închisorii, apreciind că scopul acestei pedepse poate fi atins chiar şi fără executare efectivă şi fiind îndeplinite cerinţele legale privitoare la cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată, existenţa unei condamnări anterioare la pedeapsa închisorii pentru care este împlinit, însă, termenul de reabilitare şi acordul inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, instanţa va dispune, în temeiul art. 91 C.pen., suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei ce va fi aplicată inculpatului, stabilind un termen de supraveghere cu o durată de 3 ani.

Pe parcursul termenului de supraveghere, potrivit dispoziţiilor art. 93 C.pen., instanţa va impune inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Timiş, la datele fixate de acesta,

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen., va impune inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Timiş sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., instanţa va impune inculpatului obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 zile, la una dintre următoarele două instituţii: Primăria Făget sau Primăria comunei Fârdea, în conformitate cu dispoziţiile art. 404 alin. (2) C.proc.pen. şi ale art. 57 din Legea 253/2013.

În baza art. 94 alin. (1) C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probaţiune Timiş.

În baza art. 404 alin. 3 C.proc.pen., va atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere. Astfel, instanța pune în vedere inculpatului că, potrivit art. 96 alin. 1 din Codul penal, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul, cu rea-credință, nu va respecta măsurile de supraveghere sau nu va executa obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei. De asemenea, potrivit art. 96 alin. 4 din Codul penal, dacă pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va săvârși o nouă infracțiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care se va pronunța o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța sesizată cu noua infracțiune va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei, această consecință producându-se și când inculpatul nu execută obligațiile civile stabilite în sarcina sa.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 1349 C.civ., acţiunea civilă urmând a fi admisă, însă doar în parte.

În cursul judecății, persoana vătămată  s-a constituit parte civilă în cursul urmării penale cu suma de 28000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor distruse (5400 baloți de paie și 3 căpițe de fân) și cu suma de 20000 lei reprezentând daune morale. În cursul judecății, partea civilă a majorat daunele morale la suma de 28200 lei, menținând cuantumul sumei solicitată cu titlu de daune morale la suma de 20000 lei.

Astfel, fapta ilicită constând în distrugerea de către inculpat a mai multor bunuri ale părții civile (3 căpițe de fân și 5400 baloți de paie), fiind de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, în mod cert a cauzat părții civile un prejudiciu, atât material, cât și moral, care se impune a fi reparat.

În ceea ce privește prejudiciul material, instanța constată că acesta a fost dovedit în cauză atât prin declarațiile martorilor, cât și prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Astfel, martorii (fila nr. 58 d.u.p.) și  (fila nr. 38 d.p.) au arătat că o căpiță de fân costă aproximativ 400-500 lei, iar un balot de paie aproximativ 5 lei. Înscrisurile depuse la dosarul cauzei de ambele părți, reprezentând oferte de vânzare publicate pe site-uri de internet, atestă prețurile pentru un balot de paie cuprinse între 3 și 7 lei, motiv pentru care instanța apreciază că suma de 5 lei, pentru un balot de baie, indicată de partea civilă, este una rezonabilă, reprezentând media prețului de piață a unui astfel de produs, preț care, de altfel, a fost confirmat și de cei doi martori audiați în cursul procesului. În ceea ce privește prețul unei căpițe de fân, instanța va aprecia ca fiind dovedită valoarea acesteia la suma de 400 lei, sumă indicată de cei doi martori.

În consecință, instanța va constata că valoarea prejudiciului material produs se ridică la suma de 28200 lei, indicată de partea civilă (5400 baloți de paie X 5 lei + 3 căpițe de fân X 400 lei).

Cu privire la daunele morale solicitate, instanța apreciază că fapta inculpatului de distrugere prin incendiere a mai multor căpițe de fân și baloți de paie, aflate în grădina din apropierea casei sale, unde locuiește familia sa (respectiv, soția sa, cele două fiice minore și părinții părții civile), existând riscul ca focul să se propage și la saivanul său de oi, care reprezintă principala sursă de venit a sa și a familiei sale, în mod cert a cauzat părții civile o stare de temere și neliniște, fiind astfel îndeplinite condiţiile pentru a se constata existenţa unui prejudiciu moral.

În acest sens, martorul  (fila nr. 38 d.p.), care a fost de față la momentul încercărilor de stingere a incendiului, a arătat că a văzut-o pe partea civilă foarte speriată, iar fiicele minore ale acestuia și mama părții civile erau și ele speriate și plângeau și martora  (fila nr. 73 d.u.p.), care a fost și ea de față, a arătat că partea civilă era ”disperată”.

Referitor la cuantificarea prejudiciului moral, literatura şi practica judiciară au statuat că aceasta nu este supusă unor criterii legale de determinare. Astfel, cuantumul daunelor morale se stabileşte, prin apreciere, urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de persoana vătămată în cauză în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-au fost afectate situaţia familială, profesională şi socială. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs victimei.

Instanța apreciază însă că suma de 20000 lei solicitată de partea civilă cu titlu de daune morale este totuși disproporționată, raportat la suferințele psihice ale victimei, astfel cum a rezultat din probele administrate, și la practica judiciară în materie, motiv pentru care va dispune obligarea inculpatului la plata, către partea civilă, cu titlu de daune morale, doar a sumei de 8000 lei, apreciind că aceasta este adecvată pentru compensarea prejudiciului constatat.

În consecință, în temeiul art. 397 alin. 1 C.proc.pen, raportat la art. 19 alin. 1, art. 20 şi art. 25 alin. 1 C.proc.pen., instanța va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă  şi, în consecinţă, va obliga pe inculpatul  la plata către partea civilă a sumei de 28200 lei, cu titlu de daune materiale și a sumei de 8000 lei, cu titlu de daune morale.

Întrucât la termenul de judecată din data de 04.05.2017, la solicitarea instanței, s-a prezentat un avocat desemnat din oficiu pentru asistența inculpatului, delegația acestuia încetând ca urmare a prezentării avocatului ales, instanța, în temeiul art. 274 alin. 1 teza finală C.proc.pen., va dispune virarea sumei de 50 lei din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Timiş, reprezentând onorariu parțial pentru avocatul din oficiu (…) desemnat pentru inculpatul .

Ca urmare a soluției pronunțate în cauză - de condamnare - instanţa, în temeiul 274 alin. 1 C.proc.pen., va obliga pe inculpatul  la plata sumei de 580 lei, din care suma de 80 lei aferentă fazei de urmărire penală, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 276 alin. 1 C.proc.pen., instanța va obliga pe inculpatul  la plata către partea civilă a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocat, achitată conform chitanței de la fila nr. 39.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 386 C.proc.pen. respinge cererea inculpatului  de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de distrugere prev. de art. 253 alin. 4 C.pen. în infracțiunea de distrugere din culpă prev. de art. 255 C.pen.

În  temeiul art. 396 alin. 1 și 2 C.proc.pen. raportat la art. 253 alin. 4 C.pen., condamnă pe inculpatul, cu antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere.

În temeiul art. 91 şi 92 C.pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani.

În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., impune inculpatului respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Timiş, la datele fixate de acesta,

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen., impune inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Timiş sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., impune inculpatului obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 zile, la una dintre următoarele două instituţii: Primăria Făget sau Primăria Fârdea, în conformitate cu dispoziţiile art. 404 alin. (2) C.proc.pen. şi ale art. 57 din Legea 253/2013.

În baza art. 94 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Timiş.

În baza art. 404 alin. 2 C.proc.pen. atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În temeiul art. 397 alin. 1 C.proc.pen, raportat la art. 19 alin. 1, art. 20 şi art. 25 alin. 1 C.proc.pen., admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă şi, în consecinţă, obligă pe inculpatul  la plata către partea civilă a sumei de 28200 lei, cu titlu de daune materiale și a sumei de 8000 lei, cu titlu de daune morale.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiţiei în favoarea Baroului Timiş a sumei de 50 lei, reprezentând onorariu parțial pentru avocatul desemnat din oficiu.

În temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen., obligă pe inculpatul  la plata sumei de 580 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 276 alin. 1 C.proc.pen., obligă pe inculpatul  la plata către partea civilă a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea minutei.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19.10.2017.

Domenii speta

Spete similare