Drept Civil-fond funciar

- fond funciar –

(anulare parţială titlu de proprietate)

SENTINŢA  CIVILĂ  NR.  239

Şedinţa publică de la 16 ianuarie 2018

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanţii AA şi AA în contradictoriu cu pârâţii BB şi CC, având ca obiect fond funciar (anulare parţială titlu de proprietate).

  La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au răspuns reclamanţii, asistaţi de av. AT, pârâtele RB, asistate de av. ASşi av. SV, pentru pârâta CC, lipsă fiind reprezentantul pârâtei Comisia Judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

  S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei următoarele:

  - procedura de citare este legal îndeplinită;

  - cauza este la primul termen de judecată.

 Av. SV depune la dosarul cauzei delegaţie de reprezentare pentru pârâta CC (fila 97 dosar).

  Instanţa procedează la identificarea reclamanţilor AA, şi AA, şi a pârâtelor RE,  şi BM,

În considerarea dispoziţiilor art. 131 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanţa îşi verifică din oficiu competenţa şi se consideră competentă general, material şi teritorial, în soluţionarea cauzei, având în vedere dispoziţiile Legii nr. 18/1991, atât av. AT, pentru reclamante, cât şi av. OS, pentru pârâtele RB, şi av. SV, pentru pârâta CC, fiind de acord.

Instanţa pune în discuţia contradictorie a părţilor durata estimativă a prezentului proces, av. AT, pentru reclamanţi, lăsând la aprecierea instanţei, av. OS, pentru pârâtele RB, şi av. SV, pentru pârâta CC, apreciind durata la 3 luni.

Conform art. 238 Cod de procedură civilă, instanţa apreciază că durata estimativă a prezentului proces este de 3 luni, având în vedere probatoriul care urmează a fi administrat, luând în calcul şi timpul necesar pentru redactarea hotărârii.

  Instanţa pune în discuţia contradictorie a părţilor excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul AA, pentru lipsa semnăturii, invocată prin întâmpinare de pârâtele RB.

  Av. OS, pentru pârâtele RB, învederează instanţei că era o singură semnătură, dar înţelege să renunţe la această excepţie.

  Reclamantul Aa susţine că a semnat cererea de chemare în judecată.

  Având în vedere susţinerea reclamantului Aa, potrivit căreia una dintre semnături îi aparţine, precum şi faţă de precizarea pârâtelor RB, prin av. OS, instanţa ia act de renunţarea pârâtelor RB la excepţia nulităţii cererii cu privire la reclamantul Aa.

Instanţa pune în discuţia contradictorie a părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Aa, invocată prin întâmpinare de pârâtele RB.

  Av. OS, pentru pârâtele RB, învederează instanţei că doar reclamanta AAeste titularul unui drept de proprietate.

  Atât av. AT, pentru reclamanţi, cât şi av. SV, pentru pârâta CC, lasă soluţia la aprecierea instanţei.

  Instanţa admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Aa, invocată prin întâmpinare de pârâtele RB, având în vedere că din cererea dedusă judecăţii doar reclamanta AApretinde un drept  de proprietate asupra terenurilor.

Instanţa pune în discuţia contradictorie a părţilor excepţia lipsei de interes cu privire la capătul doi de cerere privind anularea titlului de proprietate nr. 28/780 din 14.09.1995, invocată prin întâmpinare de pârâtele RB.

  Av. OS, pentru pârâtele RB, învederează instanţei că poate fi şi o lipsă de obiect, având în vedere că nu mai există un titlu de proprietate, acesta fiind anulat.

  Av. AT, pentru reclamanţi, susţine că la momentul formulării prezentei cereri nu a avut cunoştinţă că titlul de proprietate a fost anulat şi lasă soluţia la aprecierea instanţei cu privire la excepţia invocată.

  Av. SV, pentru pârâta CC, solicită admiterea excepţiei, având în vedere că în cererea de chemare în judecată se face referire la ambele titluri de proprietate.

  Instanţa admite excepţia lipsei de interes cu privire la capătul doi de cerere privind anularea titlului de proprietate nr. 28/780 din 14.09.1995, invocată de pârâtele RB, prin întâmpinare, având în vedere că prin sentinţa civilă nr. 1181 din 03.04.2003 a fost modificat titlul de proprietate, fiind emis unul nou.

  Av. AT, pentru reclamanţi, învederează instanţei că soţul lui BM, respectiv BGeste decedat, dar are o fiică, respectiv BM şi solicită introducerea acesteia în cauză.

  Instanţa pune în discuţia contradictorie a părţilor cererea reclamanţilor de introducere în cauză, în calitate de pârâtă, a numitei BM, moştenitoarea defunctului BG

  Av. OS, pentru pârâtele RB, este de acord cu introducerea acesteia în cauză, cu menţiunea că este prezentă în sală la acest termen de judecată şi dumneaei o va reprezenta în cauză.

Având în vedere dispoziţiile art. 78 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa dispune introducerea în cauză. În calitate de pârâtă, a moştenitoarei defunctului MG, respectiv BM.

  Instanţa procedează la identificarea pârâtei BM, născută în comuna, care nu solicită un nou termen de judecată.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi nici excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul părţilor asupra probatoriului:

  Av. AT, pentru reclamanţi, solicită instanţei încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse deja la dosarul cauzei, precum şi a probei cu expertiza tehnică, specialitatea topografie, în vederea identificării suprafeţelor de teren din rolul agricol al reclamanţilor, pentru a se verifica dacă s-au eliberat titluri de proprietate cu privire la aceste terenuri, ce suprafaţă de teren este liberă. De asemenea, solicită şi încuviinţarea probei testimoniale, respectiv audierea martorei Bărbieru Maria, pentru a dovedi care este situaţia de fapt şi cât mai stăpânesc în prezent reclamanţii din cei 82 de ari.

  Av. OS, pentru pârâtele Rusu Elena, BM şi BM, este de acord cu încuviinţarea probei cu înscrisuri, solicitată de reclamanţi, dar se opune încuviinţării probei testimoniale şi probei cu expertiza tehnică, specialitatea topografie având în vedere relaţiile depuse la dosar, precum şi împrejurarea că reclamanţii nu au formulat în termen legal plângere împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene Neamţ. Ca probatoriu, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse deja la dosarul cauzei, apreciind că reclamanţii nu dovedesc un interes legitim în anularea celor 3 (trei) titluri de proprietate, care au fost corect emise, cu menţiunea că, doar în ipoteza în care se va încuviinţa proba testimonială solicitată de reclamanţi, solicită încuviinţarea acestei probei şi pentru pârâte.

În replică, av. AT, pentru reclamanţi, învederează instanţei că terenul aparţinând tatălui reclamantei este stăpânit în prezent de alte persoane.

Av. SV, pentru pârâta CC, achiesează la concluziile av. OS, cu menţiunea că interesul legitim este foarte bine stabilit de lege.

În considerarea dispoziţiilor art. 237 alin. 2 pct. 7, art. 255 alin. 1 şi art. 258 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse deja la dosarul cauzei, solicitată atât de către reclamanţi, de pârâtele persoane fizice, cât şi de pârâtele comisii de fond funciar, prin întâmpinările formulate, apreciind-o pertinentă, concludentă şi utilă pentru soluţionarea prezentei pricini.

  Instanţa respinge ca nefiind utile soluţionării cauzei proba testimonială şi proba cu expertiza tehnică, specialitatea topografie, solicitate de reclamanţi.

  Instanţa ia act de renunţarea pârâtelor Rusu Elena, BM şi BM la proba testimonială.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat şi nici probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului:

  Av. AT, pentru reclamanta AA, depune chitanţă reprezentând onorariu avocat (filele 98-99 dosar) şi solicită admiterea acţiunii, anularea parţială a celor 3 (trei) titluri de proprietate şi completarea titlului de proprietate emis pe numele dumneaei pentru că suprafaţa de 82 de ari aparţine defunctului său tată, fiind trecută în rolul agricol al acestuia, iar în prezent nu-l mai deţine, ajungând să fie înscrisă în titlurile de proprietate ale celorlalţi moştenitori. Pârâtele au recunoscut că deţin teren din aceşti 82 de ari, dar susţin că ar fi din alt trup de teren, iar partajul succesoral voluntar este încheiat doar de pârâte, fără a solicita şi poziţia reclamantei. În concluzie, solicită admiterea acţiunii, cu plata cheltuielilor de judecată.

  Av. OS, pentru pârâtele Rusu Elena, BM şi BM, solicită respingerea acţiunii, având în vedere că terenul pentru care se solicită anularea titlurilor de proprietate a fost înscris în rolul agricol al pârâtelor, prin act de vânzare-cumpărare. De asemenea, solicită obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Av. SV, pentru pârâta CC, învederează instanţei că au fost respectat întocmai etapele stabilite de lege pentru emiterea titlurilor de proprietate, propunerile au fost validate, iar reclamanţii nu au formulat plângere împotriva HCJN de validare a propunerilor comisiei locale, nici la semnarea procesului-verbal de punere în posesie, nici la primirea titlului de proprietate. Titlul de proprietate al defunctului BGa fost emis în nume propriu, nefiind rudă de sânge cu reclamanta AA nefiind formulate nici alte cerere de constituire şi/sau reconstituire drept de proprietate. Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea acţiunii, fără cheltuieli de judecată.

  Av. AT, pentru reclamanta AA, învederează instanţei că pârâtele persoane fizice au susţinut că au acest teren din 1935, dobândindu-l printr-un contract de vânzare-cumpărare, dar este vorba despre o confuzie.

În considerarea dispoziţiilor art. 394 Cod de procedură civilă, instanţa declară dezbaterile închise, după care,

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de, reclamanţii Aa şi TEle-au chemat în judecată pe pârâtele BB şi CC, solicitând instanţei următoarele:

- anularea parţială a titlului de proprietate nr. 28/780 din 15.10.2003, emis pe numele defunctului RS, în sensul radierii suprafeţei de 3600 m.p., teren arabil, situat în punctul cu vecinătăţile: N – drum sătesc, E – GB, S – Izlaz comunal, V – drum exploatare;

- anularea parţială a titlului de proprietate nr. în sensul radierii suprafeţei de 1600 m.p., teren arabil, situat în sola 42, parcela 316/2, în punctul;

- completarea titlului de proprietate nr. .cu suprafeţele de 2000 m.p., 1600 m.p., precum şi cu restul terenului până la reconstituirea întregii suprafeţe de 0,82 ha pe care a avut-o în rolul agricol sau eliberarea unui nou titlu de proprietate în care să fie inclusă diferenţa de 5500 m.p. teren până la 8200 m.p. cât a avut în rolul agricol la colectivizare în punctul ...

A solicitat cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanţii au arătat că AAeste fiica adoptivă a defuncţilor RN. În momentul în care s-a făcut colectivizarea, au avut în rolul agricol o suprafaţă de 0,82 ha teren cu categoria de folosinţă păşuni. În timpul comunismului, această suprafaţă de păşune a fost redată agriculturii în sensul că a fost transformată în teren arabil. După căderea comunismului, a făcut cerere pentru a i se elibera titlu de proprietate pentru întreg terenul pe care l-au avut părinţii săi în rolul agricol, însă din întreaga suprafaţă de 0,82 ha teren situat în punctul …..i nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate decât pentru 0,27 ha.

A încercat să obţină diferenţa de pământ, dat pârâtele sunt rude cu fostul primar şi au primit titlu de proprietate pe bucăţi din acest teren.

În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr. 18/1991.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, expertiză şi declaraţii de martori. A anexat, în copie: acte de stare civilă, extras din registrul agricol, titlul de proprietate nr. …, titlul de proprietate nr. …, titlul de proprietate nr. ...

Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru.

La solicitarea instanţei, reclamanţii au depus certificat de la OCPI Neamţ în sensul că terenurile nu sunt înscrise în cartea funciară.

Pârâta Comisia locală Dumbrava Roşie a depus întâmpinare, la data de …, solicitând respingerea acţiunii ca netemeinică şi susţinând că reclamanţii trebuie să indice temeiul legal în baza căruia solicită modificările arătate, precum şi interesul legitim.

A precizat că, în procedura Legii fondului funciar nr. 1, numitul RS a formulat cerere de reconstituire a dreptului său de proprietate pentru suprafaţa de 2,39 ha teren arabil agricol şi vatra satului, situate pe raza comunei …, cerere înregistrată sub nr. … La ultimul punct, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru „suprafaţa de 25 prăjini teren imaş, care a fost transformat în loc de arătură”.

În dovedirea dreptului său de proprietate a invocat registrul agricol 1959-1962. Or, conform art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, stabilirea suprafeţei la care era îndreptăţit solicitantul pentru a-i fi reconstituit dreptul de proprietate se face în baza Registrului agricol 1959-1963, iar în această evidenţă agricolă numitul RS şi soţia sa RE figurează cu suprafaţa de 2,39 ha teren agricol şi curţi construcţii. Prin H.C.J. nr. …. cererea a fost soluţionată, fiind validat cu suprafaţa de 2,5318 ha şi înscris în anexa 2a/54 …., iar în anul 1995 a fost întocmit procesul-verbal de punere în posesie şi emis titlul de proprietate criticat pentru suprafaţa validată.

În anul 2003, titlul de proprietate nr. …. a fost modificat conform referatului nr. …. şi a sentinţei civile nr. …. în sensul că suprafaţa totală înscrisă în acesta a fost diminuată cu 1300 m.p., respectiv de la 2,5318 ha la 2,4018 ha, iar titlul de proprietate astfel modificat a primit acelaşi număr 28/780. Prin urmare, titlul de proprietate cu numărul 28/780/1995 a fost anulat, iar în noul titlu de proprietate este înscrisă doar o suprafaţă în sola ..., respectiv cea cu nr. topo tarla 42, parcela 315/1.

Se impune deci ca reclamanţii să precizeze cererea de chemare în judecată având în vedere că se solicită modificarea unui titlu de proprietate care nu mai există, iar în cel valabil este înscrisă doar o parcelă în sola …

Referitor la a doua solicitare, a precizat că, în procedura Legii fondului funciar nr. 18/1991, numitul BGa formulat cerere de reconstituire a dreptului să u de proprietate pentru suprafaţa de 1,45 ha teren agricol situat pe raza comunei …, cerere înregistrată sub nr. 1109/1991, în care solicitantul detaliază amplasamentul tuturor parcelelor pe care le revendică.

În dovedirea dreptului de proprietate a invocat registrul agricol 1959-1962 în care acesta figura cu suprafaţa de 2,83 ha teren, din care 1,62 ha era situat pe raza altor comune. Conform art. 8 alin. 3, art. 9 alin. 1 şi art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, prin H.C.J. nr. 16/1991 (hotărârea iniţială de validare) cererea a fost soluţionată, fiind înscris în anexa 2b … iar în anul 2001 a fost întocmit procesul-verbal de punere în posesie şi emis titlul de proprietate criticat pentru suprafaţa  de 3400 m.p. teren agricol.

În ceea ce priveşte solicitarea de a fi modificat titlul de proprietate nr. 9629/2010 emis în favoarea reclamantei AAîn calitate de moştenitoare a defunctei RM a arătat că reclamanta a formulat cerere de reconstituire cu nr. … pentru suprafaţa de 0,36 ha teren agricol, dar prin H.C.J. nr. …. (hotărârea iniţială de validare) cererea a fost soluţionată, fiind validată cu suprafaţa de 2,07 ha, conform registrului agricol 1959-1962, în care titulara defunctă firgura cu suprafaţa de 2,07 ha, iar validarea a fost înscrisă în anexa 3/47 …i, iar în anul 2010 a fost întocmit procesul-verbal de punere în posesie şi emis titlul de proprietate criticat pentru suprafaţa  totală de 2,0747 ha teren agricol.

Nu numai că suprafaţa validată şi înscrisă în titlul de proprietate nr. este cea dovedită prin evidenţele agricole, dar împotriva H.C.J. nr. 16/1991 nu s-a formulat plângere la instanţă în conformitate cu prevederile art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 nici în anul 1991 la validarea iniţială şi nici la data întocmirii procesului-verbal de punere în posesie pe care reclamanta l-a semnat.

Pârâta a concluzionat că la emiterea celor trei titluri de proprietate a respectat întocmai prevederile Legii nr. 18/1991 şi a Regulamentului său de aplicare şi nu există nici un motiv de nulitate pentru aceste înscrisuri.

A arătat că, dacă reclamanta se consideră îndreptăţită la aceste terenuri în calitate de moştenitoare a titularilor defuncţi trebuie să uzeze de calea dreptului succesoral.

În dovedire, a anexat, în copie, cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, extrase din registrul agricol, titlul de proprietate anulat.

La data de 25.09.2017, pârâtele RB au formulat întâmpinare, depusă la filele 45-49 din dosar, prin care au invocat nulitatea cererii de chemare în judecată formulată de TI, faţă de lipsa semnăturii acestuia, au invocat lipsa calităţii procesuale active a reclamantului TI, au invocat excepţia lipsei de interes în ce priveşte solicitarea de anulare a titlului de proprietate nr. 28/780/14.09.1995, emis pe numele defunctului RS, au solicitat respingerea acţiunii ca nefondată şi au solicitat obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Cu privire la excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, au arătat că, potrivit art. 196 NCPC, cererea de chemare în judecată care nu cuprinde semnătura părţii este nulă. În cazul de faţă, cererea este semnată doar de reclamanta TE. Ca atare, în situaţia necomplinirii acestei cerinţe în termenul procedural, au solicitat anularea cererii de chemare în judecată formulată de TI.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului TI au arătat că este justificată prin prisma art. 36 NCPC, având în vedere că, spre deosebire de reclamanta TE, acesta nu este subiect al raportului juridic litigios, neinvocând un drept propriu de proprietate. Reclamanta pretinzându-se a fi proprietara terenului în litigiu, iar aceasta fiind soţia reclamantului TI, în mod cert acesta din urmă nu poate avea calitate procesuală activă în cauză.

Excepţia lipsei de interes în anularea titlului de proprietate nr. …. emis pe numele defunctului RS este justificată prin prisma faptului că, în urma acţiunii promovate chiar de RS şi de pârâta BM, Judecătoria …., admiţând cererea, a dispus modificarea titlului de proprietate nr. .. Ulterior, pe cale administrativă, titlul de proprietate a fost anulat, întocmindu-se titlul de proprietate nr. ...

Pe fondul cauzei, au arătat că reclamanta TE este fiica defunctului RN. RN este fiul defunctei RA. RA, mama lui RN, a mai avut încă doi copii, RS (decedat) şi MV (decedat). RS a avut doi copii: RV (soţul pârâtei RE) şi pârâta BM (născută R). Autoarea comună, RA şi-a înstrăinat terenurile prin acte de vânzare către copiii săi: lui RN (tatăl reclamantei TE) i-a vândut mare parte din suprafeţele de teren pe care le deţinea în intravilan, în timp ce lui RS (tatăl lui RV - soţul pârâtei RE, şi tatăl pârâtei BM) i-a vândut patru trupuri de teren, parte în intravilan, parte în extravilan, prin Actul de veşnică vânzare nr. …..

Trupul IV din terenurile care au format obiectul actului de veşnică vânzare este constituit din 37 ari şi 50 ct.ari loc de imaş în devălmăşia locuitorilor ... Având în vedere destinaţia iniţială de imaş, terenul din acest punct a fost denumit „….”, însă în rolurile agricole, inclusiv al reclamantei, terenurile situate în punctul „.." figurează cu destinaţia de păşune, situate în „vatra sat”.

Din acest teren vândut de RA lui RS, acesta din urmă şi-a înzestrat fiica la căsătorie cu o suprafaţa de 1.600 mp., restul rămânând în rolul său agricol până la deces.

În atare situaţie, prin partajul voluntar încheiat între cei doi fraţi la moartea lui RS, diferenţa de 2.000 mp. a fost revenit soţului său, RV (punctul 2 din lotul atribuit potrivit contractului de partaj voluntar nr. ………).

Motivat inclusiv de faptul că în titlul de proprietate nr. …….. emis pe numele lui RS au fost trecute ambele trupuri de teren de 2.000 m.p. şi respectiv 1.600 m.p., deşi el nu mai rămăsese în rol decât cu 2.000 m.p. în punctul „” (restul fiind trecut în rolul lui BG - soţul fiicei sale RM), RV şi BM au solicitat instanţei modificarea titlului de proprietate nr…. Admiţând acţiunea, instanţa a dispus modificarea titlului de proprietate, inclusiv în sensul diminuării suprafeţei de 3600 m.p. la 2.000 m.p. în punctul „..”, atât cât avea acesta în rol după înzestrarea fiicei sale.

Rezultă, astfel, că nici reclamanta şi nici tatăl său, RN, nu au deţinut niciodată suprafaţa de 3600 m.p., deoarece terenul a fost înstrăinat chiar de către defuncta RA fiului său RS, în timp ce lui RN, celălalt fiu, i-a vândut alte terenuri.

Au solicitat a se reţine că reclamanţii nu au indicat nici un motiv de nulitate a titlurilor de proprietate din cele prevăzute de art. III alin. 1 lit. a din Legea 169/1997, impunându-se o astfel de precizare pentru a putea formula apărări punctuale.

Cu toate acestea, faţă de situaţia de fapt mai sus expusă,  au solicitat a se reţine că nu ne regăsim în nici una din situaţiile expres reglementate de Legea 169/1997, ele fiind persoane îndreptăţite la reconstituire. Potrivit art. 8 din Legea 18/1991, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă sau moştenitorii acestora, iar dovada dreptului de proprietate se face potrivit art. 11 din Lege cu acte de proprietate, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, cererile de înscriere în CAP etc. Reclamanţii însă se prevalează exclusiv de împrejurarea că defunctul RN a deţinut în rolul agricol o suprafaţă de 0,82 ha în „vatră sat”, având destinaţia de păşune, că i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru o suprafaţa de 0,27 ha, pretinzând că diferenţa s-ar afla în titlurile lor de proprietate, dar fără a motiva pretinsa nelegalitate a emiterii titlurilor noastre.

Au precizat şi că, deşi deţin titlu de proprietate încă din anul 2010, reclamanţii au formulat cererea abia după 7 ani şi doar ca urmare a unei acţiuni în revendicare promovată de Rusu Elena, având ca obiect suprafaţa de 2.000 m.p. teren în punctul „..”.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale. A anexat, în copie: sentinţa civilă nr. ……, pronunţată de Judecătoria, extras registrul agricol, adeverinţă, titlul de proprietate nr. ….., act de veşnică vânzare, contract de partaj voluntar.

Ulterior, pârâta ….. a depus, în copie, la filele 73-87, înscrisuri: cerere de reconstituire, titlul de proprietate, extrase din registrul agricol.

Reclamanţii nu au formulat răspuns la întâmpinare.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului TI, invocată de pârâtele RB prin întâmpinare, instanţa consideră că aceasta este întemeiată.

Într-adevăr, aşa cum rezultă din chiar motivarea acţiunii, dreptul de proprietate este pretins de reclamanta TE, în calitate de moştenitoare a defuncţilor RN şi RM, cu privire la un teren înscris în rolul agricol al defunctului RN. Or, date fiind aceste argumente, reclamantul Aa, soţul reclamantei TE, nu este parte a raportului juridic analizat.

Potrivit art. 36 din Codul de procedură civilă, „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

În cauză, cum reclamantul Aa nu afirmă un drept propriu de proprietate, calitatea sa de soţ al reclamantei AAnu-i coferă posibilitatea de a acţiona împotriva pârâtelor.

În consecinţă, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului AA, invocată de pârâtele RB prin întâmpinare, şi va respinge cererea formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtele RE, BM, BM, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Neamţ şi Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor …, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Referitor la excepţia lipsei de interes cu privire la capătul doi de cerere privind anularea titlului de proprietate nr. 28/780 din 14.09.1995, invocată de pârâtele RB prin întâmpinare, instanţa apreciază, de asemenea, că aceasta este întemeiată.

Într-adevăr, ca urmare a sentinţei civile nr. …, pronunţată de Judecătoria ………..prin care s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr. ….., în sensul inclusiv al diminuării suprafeţei de la 0,36 ha la 0,20 ha în tarlaua 42, sola 316/1, punctul „….”, a fost anulat acest titlu de proprietate şi emis un nou titlu având nr. ….., depus la fila 56.

Aşadar, capătul doi al cererii reclamantei, de anulare parţială a titlului de proprietate nr. ….., în sensul radierii suprafeţei de 3600 m.p. de la punctul …, este în cauză lipsit de interes, dat fiind că acest titlu de proprietate a fost anulat.

Instanţa reţine că, potrivit art. 32 alin. 1 lit d) din Codul de procedură civilă, „Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: … d) justifică un interes.”, iar potrivit art. 33, “Interesul de a acţiona - Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.”

Reclamanta nu justifică în cauză nici un interes pentru anularea unui titlu de proprietate care a fost deja anulat pe cale administrativă, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti.

În consecinţă, instanţa va admite excepţia lipsei de interes cu privire la capătul doi de cerere privind anularea titlului de proprietate nr. . din .., invocată de pârâtele RB prin întâmpinare, şi va respinge ca lipsit de interes capătul doi de cerere privind anularea titlului de proprietate nr. . din .. formulată de reclamanta TE în contradictoriu cu pârâtele RE, BM, BM, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Neamţ şi Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Dumbrava Roşie.

Pe fondul cauzei, instanţa a administrat, la solicitarea părţilor, proba cu înscrisurile depuse la dosar. Proba cu expertiza în specialitatea topografie şi proba testimonială, solicitate de reclamantă, au fost considerate de instanţă ca nefiind utile pentru soluţionarea cauzei.

Examinând probele administrate în cauză şi apreciindu-le în mod liber, potrivit convingerii sale, în temeiul art. 264 din Codul de procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

În fapt, reclamanta AAeste fiica adoptivă a defuncţilor RN şi RM. La data de 18.03.1991, reclamanta a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, solicitând o suprafaţă de 0,36 ha, teren arabil, moştenit de la mama sa, RM, decedată în anul 1989. Prin Hotărârea Comisiei Judeţene Neamţ nr. 16/1991 a fost validată cererea sa, pentru suprafaţa de 2,07 ha, potrivit registrului agricol pe anii 1959-1963, având ca titular pe RN. Reclamantei i s-a emis titlu de proprietate nr. …, pentru o suprafaţă totală de 2 ha şi 0747 m.p. pe teritoriul comunei Dumbrava Roşie.

Tatăl reclamantei, RN, a avut doi fraţi, RSşi MV, iar RSa avut doi copii: RV şi BM (născută R).

La data de 12.03.1991, RSa formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, solicitând o suprafaţă de 2,39 ha, teren arabil. Prin Hotărârea Comisiei Judeţene Neamţ nr. 16/1991 a fost validată cererea sa, pentru suprafaţa de 2,5318 ha, potrivit registrului agricol pe anii 1959-1963, având ca titular pe RS. A fost emis titlul de proprietate nr. …., iar ulterior, prin sentinţa civilă nr. 1181/03.04.2003, pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ, în dosarul nr. …. (filele 52-53), s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr. ……, în sensul inclusiv al diminuării suprafeţei de la 0,36 ha la 0,20 ha în tarlaua 42, sola 316/1, punctul „…i”. Titlul de proprietate nr. …. a fost anulat pe cale administrativă şi a fost emis un nou titlu având nr. …. depus la fila 56.

La data de 13.03.1991, BG, soţul pârâtei BM, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, solicitând o suprafaţă de teren de 1,45 ha. Prin Hotărârea Comisiei Judeţene Neamţ nr. 16/1991 a fost validată cererea sa, potrivit registrului agricol pe anii 1959-1963, având ca titular pe  BG, acesta figurând cu suprafaţa totală de 2,83 ha. A fost emis titlul de proprietate nr. …… pentru suprafaţa de 3400 m.p. pe teritoriul satului …., restul terenului fiind situat pe raza altor comune.

Instanţa reţine că punctul „...” este menţionat în registrul agricol din perioada 1959-1963 ca „Vatra satului”, iar la acest punct în registrul agricol pe numele lui RN sunt înscrise trei suprafeţe de 0,72 ari, 0,82 ari şi de 0,21 ari, în registrul agricol pe numele lui RSsunt înscrise două suprafeţe de 0,26 ari şi de 0,20 ari, iar în registrul agricol pe numele lui BG este înscrisă suprafaţa de 0,36 ari.

În titlul de proprietate nr., emis pe numele reclamantei, la punctul ... este înscrisă suprafaţa de 2700 m.p., în titlul de proprietate nr., emis pe numele lui RS, este înscris la punctul ... suprafaţa de 2000 m.p., iar în titlul de proprietate nr., emis pe numele lui BG, este înscris la punctul ... terenul de 1600 m.p.

Din actul de veşnică vânzare depus de pârâte la fila 57 rezultă că autoarea părţilor, (mama lui RN şi RS) i-a vândut fiului său, RS, mai multe trupuri de teren, unul având categoria de folosinţă păşune în devălmăşie, în suprafaţă de 37 ari, în Brăşăuţi.

În drept, instanţa reţine că potrivit art. 8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 „(1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. (2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa și alte persoane anume stabilite. (3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.(4) Prin familie se înțelege soții și copiii necăsătoriți, dacă gospodăresc împreună cu părinții lor.”

Potrivit art. 11 alin. 1, „Suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.”

În cauza de faţă, instanţa reţine că reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate solicitând o suprafaţă de 0,36 ha, teren arabil, moştenit de la mama sa, RM, iar prin Hotărârea Comisiei Judeţene Neamţ nr. 16/1991 a fost validată cererea sa, pentru suprafaţa de 2,07 ha, potrivit registrului agricol pe anii 1959-1963, având ca titular pe RN. Reclamantei i s-a emis titlu de proprietate nr. …., pentru o suprafaţă totală de 2 ha şi 0747 m.p. pe teritoriul comunei Dumbrava Roşie, aşadar suprafaţa din registrul agricol pe anii 1959-1963 de 2,07 ha se regăseşte ca atare în titlul de proprietate emis reclamantei.

Astfel, dacă s-ar admite cererea reclamantei de a se completa titlul său de proprietate în sensul ca, în loc de suprafaţa de 2700 m.p. în punctul ..., să fie trecută suprafaţa de 8200 m.p., titlul de proprietate al reclamantei ar depăşi suprafaţa menţionată în registrul agricol al autorului ei, RN, ceea ce nu este legal.

Instanţa reţine că, la data emiterii titlului său de proprietate, .., erau deja emise celelalte două titluri contestate, respectiv la … (anulat apoi şi înlocuit cu un nou titlu la data de . şi .., însă reclamanta nu a contestat Hotărârea Comisiei judeţene de validare a cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,07 ha.

Ambele titluri de proprietate contestate de reclamantă, respectiv titlul de proprietate nr. … – titular BG şi titlul de proprietate nr. … – titular RS, au fost emise cu respectarea normelor Legii fondului funciar nr. 18/1991, terenurile de la punctul „...” regăsindu-se înscrise în registrul agricol al titularilor din perioada 1959-1963. Pretenţia reclamantei de a se radia din cele două titluri suprafaţa de 2000 m.p. şi de 1600 m.p. nu este deci întemeiată.

Niciunul din cazurile de nulitate reglementate de art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997 nu este incident în speţă. Reclamanta a susţinut că cele două titluri de proprietate au fost emise pentru terenurile de la punctul „...” pentru persoane care nu erau îndreptăţite, fiind favorizate de primarul comunei. Potrivit art. III alin. 1 lit. a) din Legea nr. 169/1997, „Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri; (ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop; (iii) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate; (iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum şi actele de înstrăinare efectuate în baza lor; (v) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depăşit limitele de suprafaţă stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991; (vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri.”

O asemenea ipoteză nu reiese însă din înscrisurile aflate la dosar, ci dimpotrivă acestea dovedesc faptul că atât BM (capul gospodăriei fiind BG), cât şi RS erau îndreptăţiţi să li se reconstituie dreptul de proprietate, suprafeţele de teren regăsindu-se înscrise în registrul agricol pentru anii 1959-1963 pentru cei doi titulari.

Nu este fondată nici pretenţia reclamantei de a se completa titlul său de proprietate nr. …, astfel încât la punctul ... să fie înscrisă suprafaţa de 8200 m.p., aşa cum este menţionată în registrul agricol, întrucât reclamanta nu a făcut dovada formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la acest teren şi nici a contestării Hotărârii Comisiei Judeţene Neamţ de validare a cererii sale. Prin urmare, analizarea cererii sale pe fondul acestei pretenţii ar încălca evident procedura reglementată de Legea fondului funciar nr. 18/1991.

În consecință, instanţa va respinge ca nefondate cererile privind anularea parţială a titlului de proprietate nr. … şi a titlului de proprietate nr. .. şi privind completarea titlului de proprietate nr. … formulate de reclamanta AA în contradictoriu cu pârâtele RE, BM, BM, BB

În temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, reclamanţii fiind cei care au căzut în pretenţii, purtând culpa procesuală pentru desfăşurarea prezentei proceduri judiciare, instanţa îi va obliga în solidar la plata către pârâtele RB a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei, reprezentând onorariul avocaţial, aceste cheltuieli având un caracter real, necesar şi rezonabil în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

  Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului AA, invocată de pârâtele RB prin întâmpinare.

Admite excepţia lipsei de interes cu privire la capătul doi de cerere privind anularea titlului de proprietate nr. .. din .., invocată de pârâtele RB prin întâmpinare.

Respinge ca nefondate cererile privind anularea parţială a titlului de proprietate nr. .. şi privind completarea titlului de proprietate nr. … formulate de reclamanta AA, judeţul Neamţ în contradictoriu cu pârâtele RE, BM, BM, BB

Respinge ca lipsit de interes capătul doi de cerere privind anularea titlului de proprietate nr. din formulată de reclamanta TE în contradictoriu cu pârâtele RE, BM, BM, BB.

Respinge cererea formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtele Rusu Elena, BM, BM, BB, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Obligă reclamanţii AA la plata către pârâtele RB a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei, reprezentând onorariul avocaţial.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra Neamţ.

  Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16 ianuarie 2018.

Domenii speta

Spete similare