Pretentii în contradictoriu cu asociatia de proprietari. modalitatea de calcul a contravorii energiei termice Inexistenţa obligaţiei asociaţiei de proprietari de a calcula cobntravaloarea energiei termice conform repartitoarelor de costuri în condiţiile î

Prin sentinţa civilă nr. 255/20.01.2016 pronunţată de  Judecătoria Constanţa a fost respinsă cererea formulată de reclamanţii O G, S M, D R, M V, PI, GS, HF, NE, LS, CM, CC, C E, G F, ME, HG, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI  BLOC X, ca nefondată.

Prin cererea formulată reclamanţii au solicitat obligarea paratei la încasarea contravalorii cheltuielilor de întreţinere datorate de reclamanți, cu luarea in calcul a consumului de energie termica înregistrat de repartitoarele de costuri, pentru perioada cuprinsa intre 01.06.2011-prezent, precum si pe viitor; sa se stabilească asupra cuantumului total al cheltuielilor de întreţinere datorate de fiecare dintre reclamanţi, pentru perioada cuprinsa intre 01.06.201l-prezent, avându-se in vedere consumul de energie termica afişat de repartitoarele de costuri; sa se stabilească daca sumele inserate in cuprinsul listelor de plata, cu titlu de cheltuieli de întreţinere datorate de toţi ceilalţi proprietari ai blocului X, au fost calculate in mod corect, pentru perioada 01.06.201 l-prezent.

Pentru a pronunţa această sentinţă civilă, Judecătoria a reţinut următoarele:

La data de 17.02.2009 între SC HES SRL în calitate de prestator şi Asociaţia de Proprietari NR. Y, în calitate de beneficiar, s-a încheiat Contractul nr.57 având ca obiect livrarea şi instalarea de către prestator  a repartitoarelor de costuri  pentru defalcarea consumului de energie termică direct proprietarilor de apartamente, contract având o valabilitate de doi ani, respectiv 17.02.2009-17.02.2011.

Prin Decizia civilă nr.660/17.05.2011 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr.4392/212/2011 s-a admis recursul formulat de Asociaţia de Proprietari bloc X şi în consecinţă s-a dispus înregistrarea Asociaţiei de Proprietari bloc X în Registrul de Evidenţă a Asociaţilor de proprietari aflat la Judecătoria Constanţa.

Instanţa constată că între SC HES SRL în calitate de prestator şi Asociaţia de Proprietari bloc X, în calitate de beneficiar, reprezentată de O G,  s-a încheiat Contractul nr.61/01.06.2011 având ca obiect livrarea şi instalarea de către prestator a repartitoarelor de costuri  cu doi senzori pentru defalcarea consumului de energie termică şi a ventilelor termostate cu cap termostatic DIRECT proprietarilor de apartamente din Asociaţia de Proprietari, pe o durată de 10 ani.(fila 75-77 vol 1).

In considerentele sentinței civile numărul 7651/10.07.2014 pronunțata de Judecătoria Constanta in cadrul dosarului nr. 15604/212/2012-fila 83 vol. 2 s-a reținut cu putere de lucru judecat că  în prezent există litigii în ceea ce priveşte conducerea Asociaţiei de Proprietari bloc X, existând doua conduceri( administraţii) care se consideră deopotrivă legitime şi care funcţionează în paralel, respectiv o administraţie condusă de MI  şi una condusă de O G.

Din înscrisurile aflate la dosarul nr. 15604/212/2012 s-a mai reținut cu putere de lucru judecat că administraţia condusă de MI  întocmeşte liste privind cheltuielile de întreţinere, în ceea ce priveşte încălzirea, prin împărţirea facturii de încălzire în funcţie de suprafaţa radiantă- în sistem pauşal, iar administraţia condusă de O G întocmeşte liste privind cheltuielile de întreţinere, în ceea ce priveşte încălzirea prin utilizarea consumului individual înregistrat pe apartament pe baza repartitoarelor de cost în sistem de repartitoare, în baza Contractului nr.61/01.06.2011.

De menționat este insa faptul ca începând cu data de 05.06.2011 președinte al asociației Bloc C 2 era MI.

Din cele 80 de apartamente care aparţin Asociaţiei de Proprietari , 66 de apartamente îşi însuşesc calculul de datorii pentru întreţinere întocmit de administraţia condusă de MI, iar 14 apartamente, îşi însuşesc calculul de datorii pentru întreţinere întocmit de administraţia condusă de O G cu luarea în considerare a consumului individual înregistrat  de repartitoarele de cost, fapt reținut tot cu putere de lucru judecat in considerentele sentinței menționate.

Prin decizia civila nr. 742/14.09.2015-fila 122 vol 3, pronunțata de Tribunalul Constanta in cadrul dosarului 14965/212/2013* s-a hotărât: Admite apelul formulat de apelanţii pârâţi GG, IMM, MAE, TML, MI, CM, RI, SA, MA, BS, DA, BT, BP, SC, SI, RM, BM, SL, SI, BI, CM, CA, CM, PM, MB, MF, TD, MA, SM, VI, RM, BM, RD, împotriva sentinţei civile nr. 3754/01.04.2015 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul civil nr. 14965/212/2013*, având ca obiect acţiune în constatare, în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI BLOC X cu sediul procesual ales în mun. Constanţa, strada Răscoala din 1907 nr. 15, bl. M1, sc. A, ap. 5, judeţul Constanţa.

Schimbă în parte sentinţa civilă nr. 3754/01.04.2015 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul civil nr. 14965/212/2013*, în sensul că:

Respinge cererea principală având ca obiect constatarea faptului că pârâţii nu au calitatea de membri ai Asociaţiei de proprietari Bloc X, a nulităţii absolute a Proceselor verbale ale adunărilor generale ale proprietarilor bloc X organizate la datele de 29.01.2011, 05.06.2011, 02.07.2011, 14.07.2011, 17.12.2011, 11.02.2012, 30.03.2013, a hotărârilor adoptate în cadrul acestor adunări, precum şi a tuturor actelor subsecvente, precum şi obligarea pârâţilor la predarea către reprezentantul legal al Asociaţiei de proprietari Bloc X a întregii documentaţii, a arhivei şi a gestiunii Asociaţiei; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Menţine sentinţa civilă apelată cu privire la soluţia acordată cererii reconvenţionale, excepţiilor  excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei Asociaţia de Proprietari Bloc X, lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor, excepţia prescripţiei şi excepţia lipsei de interes.

Înlătură obligaţia stabilită în sarcina pârâților-neconvenienți de plată a sumei de 26 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 alin.1 C.pr.civ. obligă intimata-reclamantă Asociaţia de Proprietari Bloc X la plata, în favoarea apelanţilor pârâţi, a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariul apărătorului ales.

A reţinut Judecătoria că dispozițiile instanței statuate prin aceasta decizie civila se impun cu putere de lucru judecat in cauza de fata, in ceea ce privește dezlegarea data de instanța unor aspecte purtate in contradictoriu cu părţile.

Prin hotărârea adunării generale din data de 02.07.2011-fila 188 vol. 1, pe lângă problematica privind confirmarea in calitate de președinte al asociației bloc X a numitului MI care a fost ales la data de 05.06.2011, s-a pus problema daca mai dorește cineva ca plata căldurii sa se facă după repartitoare. S-a supus la vot, au votat pentru 45 si doi împotriva in sensul ca plata căldurii sa se facă fără repartitoare.

Astfel,  hotărârea asociației Bloc X din data de 02.07.2011 ce a făcut obiectul controlului instanței de judecata in cadrul dosarului mai sus menționat a fost constatata ca fiind legala, împrejurare de unde rezulta ca a fost validata si voința majorităţii membrilor asociației in sensul ca la stabilirea costurilor pentru căldura sa nu se ia in considerare repartitoarele de costuri.

Chiar ulterior, membrii asociației de proprietari au hotărât la data de 30.08.2014 rezilierea contractului 61/01.06.2011-fila 100 vol. 2.

Sistemul de calcul cu privire la energia termică consumată, este atributul exclusiv al Adunării generale a proprietarilor. În imobilele de tip condominiu, conform art. 24 alin. 4 din Legea nr. 230/2007 „hotărârile adunării generale a asociaţiei de proprietari sunt obligatorii şi pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenţi la adunarea generală, precum şi pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociaţiei de proprietari” iar problema cum este cea de faţă privind repartizarea costurilor priveşte proprietarii tuturor apartamentelor. Problema repartizării costurilor comune nu este o problemă exclusivă a proprietarilor individuali de apartamente, de vreme ce nu există în fiecare apartament montat gigacalorimetru de căldură de către furnizorul de energie termică, ci doar unul singur care calculează consumul pentru tot blocul iar factura este emisă pentru Asociaţia de proprietari. În aceste condiţii proprietarii întruniţi în adunarea generală au dreptul să stabilească modul de calcul a energiei termice.

Reclamanţii nu au prezentat nicio hotărâre a Adunării generale a proprietarilor constituiţi în Asociaţia de proprietari Bloc X prin care să se fi decis cu majoritate de jumătate plus unu din membrii prezenţi ca la sistemul de calcul a energiei termice să se ţină cont de consumurile calculate de repartitoare ci din contră proprietarii întruniţi în adunările din 29.01.2011 , 05.06.2011 şi 02.07.2011 au hotărât aproape în unanimitate să nu se ţină cont de repartitoarele de costuri.

Reclamanții, în condiţiile în care optează pentru calcularea consumului în sistem individual au posibilitatea legală să convoace adunarea generală a proprietarilor şi să stabilească cu majoritate de voturi acest lucru. Instanţa de judecată nu se poate transforma într-o adunare generală a asociaţiei şi să dispună hotărâri care sunt de atributul adunării generale, instanţa de judecată poate doar cenzura legalitatea acestor hotărâri conform dispoziţiilor  Legii nr. 230/2007. În condiţiile în care instanţa ar suplini atribuţiile asociaţiei de proprietari şi ar pronunţa hotărâri de competenţa acesteia, ar exista pericolul ca în cazul în care voinţa proprietarilor s-ar schimba aceştia să nu poată decide conform Legii nr. 230/2007 modificarea hotărârii, câtă vreme aceasta este îmbrăcată sub forma unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Mai mult decât atât, adunarea generala a proprietarilor ulterior convocata a validat în majoritate rezilierea contractului, hotărând ca pentru calculul plăţii căldurii să nu se ţină cont de repartitoare.

În condiţiile în care reclamanții ar fi prezentat o hotărâre a adunării generale prin care să se hotărască cu majoritate de voturi că pentru calculul plăţii căldurii se va ţine cont de repartitoare şi în condiţiile în care ar fi prezentat un contract valabil încheiat cu o persoană autorizată să citească consumurile şi să efectueze calculele necesare, iar reprezentantul asociaţiei ar fi refuzat calcularea consumului conform repartitoarelor, ar fi putut pe calea obligaţiei de a face să ceară întemeiat obligarea asociaţiei prin reprezentant să se conformeze deciziei adunării generale şi să ia în considerare calculele efectuate de persoana autorizată.

 Conform ordinului nr. 233 din 30/08/2004 anexa 3 art. 6-in forma in vigoare la data introducerii actiunii: „Sistemele de repartizare a costurilor pentru încălzire pot fi utilizate numai în cazul în care: lit. i) cel puţin 80% din proprietarii spaţiilor cu destinaţie de locuinţă au montate sisteme de repartizare a costurilor pe toate corpurile de încălzire racordate la instalaţia interioară de distribuţie a energiei termice din condominiu, condiţie ce trebuie respectată şi în cazul imobilelor tip condominiu în care sunt constituite mai multe asociaţii de proprietari/locatari, din care numai unul are calitatea de titular de contract de furnizare a energiei termice.” iar potrivit ordinului nr. 343 din 13/07/2010 - norma tehnică privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum  art. 1 alin. (7): „Dacă în perioada de exploatare a repartitoarelor de costuri nu mai este îndeplinit procentul de contorizare stabilit de actele normative în vigoare, ca urmare a renunţării unor proprietari la repartizarea consumurilor pe baza repartitoarelor de costuri, aceste spaţii sunt considerate fără repartitoare, unităţile de consum alocate pentru aceste spaţii calculându-se conform prevederilor prezentei norme tehnice.”

Prin urmare, dacă numărul proprietarilor care au solicitat calculul conform repartitoarelor de costuri a scăzut sub procentul de 80% din numărul proprietarilor apartamentelor din condominiu, se poate calcula pentru cei care nu au renunţat la repartitoare consumul conform repartitoarelor de costuri.

Însă normele tehnice mai sus prezentate sunt ghiduri de urmat de către persoanele autorizate să efectueze măsurătorile şi calcule privind energia termică consumată, or în condiţiile în care asociaţia de proprietari a reziliat in 2014 contractul cu persoana care efectuează aceste măsurători iar in 02.07.2011 prin hotărâre a stabilit modul de calcul in sistem paușal, calculul consumului de energie termică se va face în sistem pauşal. Chiar dacă reclamanții, solicită calcularea consumului de căldură conform repartitoarelor, decizia cu privire la acest aspect este a Asociaţiei de proprietari, prin organul său decizional Adunarea generală a proprietarilor, pe care aceştia au posibilitatea legală să o convoace conform art. 23 alin. 4 din Legea nr. 230/2007.

Deşi art. 29 din Legea nr. 325/2006 instituie pentru consumatorii dintr-un condominiu, alimentaţi printr-un branşament termic comun, obligaţia de a monta repartitoare de costuri, legea nu instituia şi o metodologie ori un termen pe care consumatorii trebuie să le respecte, stabilind numai în competenţa adunării generale a asociaţiei de proprietari/locatari să hotărască în legătură cu montarea şi metodologia de repartizare a costurilor.

În aplicarea acestui text legal, nici Ordinul nr. 343/2010 al A.N.R.S.C. nu stabileşte vreo obligaţie de montare a repartitoarelor pentru măsurarea consumului de energie termică, ci instituie numai nişte norme tehnice cu privire la modalitatea în care persoanele autorizate trebuie să efectueze măsurătorile şi calcule privind energia termică consumată.

Rezultă din art. 1 alin. 7 din Normele tehnice că cele două sisteme de calcul al consumului de energie termică – conform repartitoarelor de costuri sau în sistem pauşal – pot coexista într-un condominiu, dar aceste norme nu instituie nicio obligaţie legală pentru asociaţiile de proprietari de a hotărî să aleagă, în toate cazurile sistemul de calcul al energiei termice conform repartitoarelor de costuri.

Fără a nega utilitatea repartitoarelor individuale de costuri pentru măsurarea consumului de energie pentru încălzire în vederea contabilizării consumului individual real, instanța retine însă că legislaţia şi normele aplicabile în această materie acordă adunărilor generale ale proprietarilor putere mare de decizie asupra sistemului de contorizare pe care înţeleg să-l adopte ori, în speţă, în condiţiile în care adunările generale ale proprietarilor constituiţi în asociaţiile pârâte au hotărât, cu majoritate, păstrarea sistemului vechi de calcul al consumului de energie termică, instanţa nu poate, fără înlăturarea într-o procedură prevăzută de lege a acestor hotărâri, să decidă în sensul dorit de către reclamanți.

Împotriva sentinţei civile nr. 255/20.01.2016 a Judecătoriei Constanţa  au formulat apel reclamanţii, solicitând schimbarea în tot a sentinţei civile apelate, admiterea cererii de chemare în judecată şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului, s-a arătat că soluţia instanţei de fond de a nu ţine cont de calculul consumului de energie termică înregistrat de repartitoarele de costuri şi, implicit, de aplicabilitatea contractului de prestări servicii nr. 61/01.06.2011 încheiat de Asociaţie cu SC HES SRL a fost dată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 500/22.05.2014 a Tribunalului Constanţa în dosar nr. 15609/212/2012*. În acest dosar, spre a-şi motiva  soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată a Asociaţiei, precum şi susţinerea că apelanta CE nu datorează Asociaţiei nici un leu din sumele pretinse, Tribunalul Constanţa a statuat, cu autoritate de lucru judecat în ceea ce-i priveşte pe ceilalţi apelanţi că Asociaţia de proprietari bloc X trebuie să aplice contractul de prestări servicii nr. 61/01.06.2011 la momentul întocmirii listelor de plată, să ţină cont de consumul de energie termică afişat de repartitoare, întrucât acest contract a fost încheiat în mod valabil, este în vigoare şi îi este opozabil. Cu alte cuvinte, cel puţi pentru perioada iulie 2011-august 2012 problema luării în calcul a contractului de prestări servicii nr. 61/01.06.2011 a fost tranşată în mod definitiv şi obligatoriu prin decizia arătată.

 Mai menţionează apelanţii faptul că Asociaţia bloc X a formulat aceleaşi apărări şi s-a prevalat de aceleaşi Hotărâri ale adunării generale prin care s-a decis renunţarea la repartitoare şi în cadrul dosarului civil nr. 1506/212/2012*, însă Tribunalul Constanţa, în mod irevocabil a înţeles să dea relevanţă contractului de prestări servicii şi nu argumentelor înaintate de asociaţie.

Instanţa de fond, în mod nepermis, a înţeles să ignore repetatele trimiteri ale lor la statuările făcute prin decizia civilă menţionată şi procedând în această manieră a dat naştere unei situaţii interzise de lege şi anume, prin 2 hotărâri ale unor instanţe diferite, s-au dat 2 dezlegări total opuse aceleiaşi situaţii de fapt.  Astfel,  decizia civilă nr. 500/22.05.2014 a Tribunalului Constanţa statuează în mod definitiv că Asociaţia nu a făcut dovada rezilierii contractului de prestări servicii de care se prevalează, că acesta este în vigoare şi îşi produce pe deplin efectele, iar instanţa de fond îţi bazează întreg raţionamentul pe inaplicabilitatea acestui contract.

Se arată în continuare că susţinerea instanţei de fond cum că prin sentinţa civilă nr. 7651/10.07.2014 pronunţată în cadrul dosarului civil nr. 15604/212/2012 s-a stabilit cu putere de lucru judecat că în cadrul Asociaţiei de proprietari bloc X  coexistă 2 conduceri este greşită.

Totodată, apelanţii arată că susţinerea instanţei de fond cum că prin decizia civilă nr. 742/14.09.-2015 pronunţată de Tribunalul Constanţa în cadrul dosarului civil  nr. 14965/212/2013* s-au validat, cu putere de lucru judecat, o serie de hotărâri  ale Asociaţiei, respectiv din 05.06.2011, 02.07.2011, 14.07.2011, 17.12.2011, 11.02.2012, 30.03.2013, hotărâri prin care s-a stabilit renunţarea la repartitoarele de costuri, considerându-se ţinută de aceste aspecte, este greşită şi nefondată. Apreciază apelanţii că dezlegarea dată în cadrul dosarului civil nr. 14965/212/2013 nu a vizat fondul hotărârilor menţionate  mai sus, sens în care susţinerea  instanţei cum  că s-ar fi statuat cu putere de lucru judecat că nu trebuie să se ţină cont de repartitoare este total greşită, aceste aspecte neformând obiectul dosarului mai sus indicat.

Un alt motiv invocat în susţinerea apelului este acela că instanţa de fond a dat o relevanţă total greşită faptului că la data de 30.08.2014 Asociaţia a hotărât prin adunare rezilierea contractului nr. 61/01.06.2011. Însă aceasta se află într-o gravă eroare, punând la bază raţionamentul sau o premisă absolut greşită, şi anume aceea ca rezilierea contractului de prestări servicii nr. 1/01.06.2011 a intervenit prin simpla manifestare de voinţă a Asociaţiei în acest sens, intenţie materializată prin luarea hotărârii Adunării Generale din 30.08.2014.

 Or, având în vedere regimul juridic al instituţiei de drept civil a rezilierii şi a modurilor în care intervine încetarea unui contract prin reziliere, instanţa de fond nu avea la dosarul cauzei elemente, probe pe baza cărora să constate că respectivul contract de prestări servicii a fost reziliat. Este absurd să se plece de la ideea că a intervenit rezilierea contractului de prestări servicii prin simpla intenţie a unei dintre părţi în acest sens.

Un alt motiv de critică vizează interpretarea greşită dacă de către instanţa de judecată textelor de lege ce au stat la baza formulării cererii de chemare în judecată. În acest sens, se arată că  raportat la  prevederile art. 29 din Legea nr. 325/2006, art. 1 alin. 7, art. 5 alin. 3, art. 17 alin. 1 din Normele tehnice din 13.07.2010 rezultă în mod neechivoc faptul că asociaţia de proprietari este obligată ca, odată montate repartitoarele, să procedeze la luarea în calcul a consumului de energie termică determinat în c în conformitate cu normele metodologice  arătate, indiferent dacă, pe parcurs, o parte din proprietarii ce au fost iniţial de acord cu montarea repartitoarelor înţeleg să renunţe la acestea.

Cu alte cuvinte, şi pentru apartamentele aparţinând proprietarilor ce au înţeles să renunţe la repartitoare calculul consumului de energie termică se face tot după regulile stabilite în Norme şi, nicidecum  în sistem pausal cum se procedează în cazul de faţă.

Mai precis, conform prevederilor normelor arătate,  în situaţia în care într-un condominiu, cum este cel în discuţie, există atât apartamente în care sunt montate repartitoare, cât şi apartamente în care s-a renunţat la acestea, este necesar a se proceda la determinarea şi repartizarea consumurilor individuale de energie termică pentru încălzire în cazul distribuţiei verticale. Este mai mult decât evident că toate aceste texte de lege trebuie interpretate în sensul aplicării lor şi nicidecum în sensul neaplicării lor cum a procedat instanţa de fond.

Apreciază apelanţii că din interpretarea coroborată a textelor de lege mai sus citate rezultă că Asociaţia are obligaţia montării acestor repartitoare şi că există posibilitatea pentru cei ce nu doresc repartitoare să renunţe la ele, iar pentru cei ce le doresc  în continuare, indiferent de numărul lor (legea nu face nicio distincţie) să se calculeze în continuare conform actului normativ indicat.

Totodată, se arată că în susţinerea acestor alegaţii vine o altă dispoziţie legală la care a făcut trimitere la fond, respectiv legea nr. 121/2014 care, la articolul 10 alin. 5 arată că „în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, este obligatorie montarea contoarelor  până la 31.12.2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire  şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie”

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 466 şi urm. C.pr.civ.

Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanţei de judecată să dispună respingerea ca nefondat a apelului promovat de reclamanţi şi menţinerea  ca legală şi temeinică a hotărârii instanţei prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată.

În privinţa criticii aduse cu privire la împrejurarea că instanţa nu a ţinut seama de decizia nr. 500/22.05.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul privind pe numita C E , încălcându-se astfel autoritatea de lucru judecat, se solicită a se avea în vedere că în cadrul acestui dosar nu a fost depusă hotărârea civilă pronunţată în dosarul nr. 8100/212/2011 a Curţii de Apel  Constanţa  dosar  în care  au fost analizate aspecte privind  modul de calcul al energiei termice, cu sau fără luarea în calcul a repartitoarelor de costuri.

În continuare, prin decizia pronunţată în dosarul  nr. 14965/212/2013* de către Tribunalul Constanţa, au fost statuate aspecte diferite privind legalitatea unor hotărâri ale adunării generale ale asociaţiei de proprietari bloc X, astfel că situaţia  reţinută de instanţă în cadrul dosarului nr. 15609/212/2012* este cu totul schimbată, fapt pentru care  instanţa este ţinută în dezlegarea cauzei  atât de soluţia din dosarul nr. 8100/212/2011 cât şi din dosarul  nr. 14965/212/2013*.

Se arată în continuare că un lucru deosebit de important  este dat de faptul că expertul contabil a semnalat existenţa a 2 tipuri de liste de plată, listele de plată întocmite de conducerea asociaţiei de proprietari bloc X (MI, MA), conducere validată de către instanţa de judecată în dosarul nr. 14965/212/2013 de către Tribunalul Constanţa şi listele de plată întocmite de numitul O G care a încercat în mod nepermis să se substituie conducerii asociaţiei de proprietari . Or, prin statuarea judecătorilor din dosarul nr. 14965/212/2013, începând cu data de 05.06.2011, conducerea asociaţiei nu mai este asigurată de O G, ca atare, el nu mai avea aptitudinea legală de a întocmi liste de plată.

 Este deosebit de important  de reţinut acest aspect, întrucât niciuna dintre listele de plată întocmite de conducerea asociaţiei de proprietari bloc X validată de către instanţă nu a fost contestată de către niciunul dintre  reclamanţi, ştiut fiind faptul că listele de plată pot fi contestate în termen de 20 de zile de la data afişării lor. Or, prin cererea de chemare în judecată se urmăreşte pe calea unei obligaţii de a face, să se ocolească  normele imperative stabilite  de Legea nr. 230/2007 privind contestarea listelor de plată, împrejurare  inadmisibilă în contextul în care legiuitorul  a statuat o cale specială pentru exercitarea  dreptului de a contesta listele de plată, cale care însă nu a fost uzitată  de către reclamanţi.

  Apreciază intimata că este corectă concluzia instanţei în sensul că hotărârile adunării generale ale asociaţiei de proprietari  prin care s-a decis renunţarea la repartitoare sunt legale, acestea urmând să îşi producă  efectele  faţă de toţi locatarii din cadrul asociaţiei.

Se arată în continuare că în măsura în care hotărârile adunării generale sunt adoptate în mod legal, acestea nu pot fi nesocotite de niciunul dintre membrii asociaţiei de proprietari sau de către organele de conducere. Se subliniază că, în cadrul prezentei asociaţii , ca şi situaţie atipică,  existau până în cursul lunii septembrie 2015, 2 organe de conducere paralele, reclamantul din prezenta cauză uzurpându-se în funcţia de preşedinte, deşi majoritatea membrilor asociaţiei i-au negat această calitate, hotărând schimbarea acestuia din funcţie.

Prin hotărârea adunării din data de 29.01.2011 având pe ordinea de zi calculul plăţii căldurii după repartitoare sau fără repartitoare, pentru scara A, s-a hotărât, pentru calculul plăţii căldurii, să nu se ţină cont de repartitoare.

Prin hotărârea adunării generale  din data de 02.07.2011, pe lângă problematica privind  confirmarea în calitate de preşedinte al Asociaţiei bloc X a numitului MI care a fost ales la data de 05.06.2011, s-a pus problema dacă „mai doreşte cineva ca plata căldurii să se facă după repartitoare. S-a suspus la vot, au votat pentru 48 şi unul împotriva în sensul ca plata căldurii să se facă fără repartitoare”.

Problematica suspusă discuţiei se intersectează cu modalitatea de soluţionare a dosarului nr. 8100/212/2011 a Curţii de Apel Constanţa, prin decizia civilă nr. 340/C/09.07.2013, soluţie care se impune în prezenta cauză, în virtutea considerentelor de dezlegare a problemei de drept supuse discuţiei prin prisma efectului pozitiv al puterii de lucru judecat, întrucât  situaţia este aceeaşi ca cea supusă discuţiei în prezentul dosar, singura diferenţă fiind reprezentată doar de un alt număr de contract încă cu acelaşi obiect şi conţinut.

Se apreciază de către intimată că plecând de la interpretarea/dezlegarea de drept dată de Curtea de Apel Constanţa este de puterea evidenţei faptul că pentru părţile din prezenta cauză, care sunt comune cu părţile din cauza nr. 8100/212/2011, se opune cu titlu de efect pozitiv al puterii de lucru judecat faptul că pentru asociaţia pârâtă din prezenta cauză, modul de calcul al consumului de energie se realizează în conformitate cu sistemul vechi  de calcul cunoscut  şi sub numele de pausal. Se menţionează de că de la acest moment, judecătorul va trebui să analizeze dacă există o altă hotărâre a adunării generale a asociaţiei de locatari bloc X care să decidă în mod contrar celor deja statuate de către Curtea de Apel, analiză din care va reieşi că o astfel de hotărâre nu există.

În ceea ce priveşte contractul invocat de reclamanţi privind repartitoarele, se arată că acesta nu face parte din documentele de funcţionare a asociaţiei, nefiind înregistrat în evidenţele acestei asociaţii. De altfel, acest contract nu poartă un număr de dată certă, un număr de înregistrare în Registrul de intrări ieşti  al asociaţiei. Acest contract  nu reprezintă sub nicio formă voinţa majorităţii membrilor asociaţiei în contextul în care hotărârile date de către membrii asociaţiei sunt în sens contrar, respectiv că aceştia nu doresc ca la calculul energiei termice  să se ţină seama de repartitoare. Mai exact acest contract nu este opozabil asociaţiei de proprietari , întrucât nu a fost încheiat  în exercitarea unui mandat  legal de către preşedinte , acesta sfidând practic majoritatea membrilor asociaţiei.

În faza judecării apelului, a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

La termenul din data de 13.12.2016, apelantul DR  depus la dosar cerere de renunţare la judecată.

În acord cu dispoziţiile art. 406 alin. 4 C.pr.civ., instanţa a solicitat acordul pârâtei  în ceea ce priveşte renunţarea acestui apelant la cererea de chemare în judecată.

În şedinţă publică din data de 13.12.2016, pârâta, prin avocat a arătat că nu se opune cererii de renunţare la judecată.

Analizând apelul declarat de către reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. 255/20.01.2016 a Judecătoriei Constanţa, potrivit art. 479 alin. 1 C.pr.civ., Tribunalul reţine următoarele:

Având în vedere că la data de 13.12.2016 apelantul D R  a formulat cerere de renunţare la judecată, tribunalul urmează să admită apelul formulat de acestaia, şi să anuleze în parte  sentinţa civilă nr. 255/20.01.2016 a Judecătoriei Constanţa, urmând să ia act de renunţarea la judecata cererii de chemare în judecată în cee ace îl priveşte pe acest appellant.

Obiectul cererii de chemare în judecată formulate de reclamanţi este  reprezentat de obligarea pârâtei Asociaţia de proprietari bloc X la încasarea contravalorii cheltuielilor de întreţinere datorate de reclamanți, cu luarea in calcul a consumului de energie termica înregistrat de repartitoarele de costuri, pentru perioada cuprinsa intre 01.06.2011-prezent, precum si pe viitor; sa se stabilească asupra cuantumului total al cheltuielilor de întreţinere datorate de fiecare dintre reclamanţi, pentru perioada cuprinsa intre 01.06.201l-prezent, avându-se in vedere consumul de energie termica afişat de repartitoarele de costuri; sa se stabilească dacă sumele inserate in cuprinsul listelor de plata, cu titlu de cheltuieli de întreţinere datorate de toţi ceilalţi proprietari ai blocului X, au fost calculate in mod corect, pentru perioada 01.06.201 l-prezent.

La baza solicitării reclamanţilor stă împrejurarea că aceştia, în calitate de proprietari ai apartamentelor din cadrul asociaţiei de proprietari pârâtă, au montate repartitoare în vederea stabilirii consumului de energie termică.

Potrivit procesului verbal  al adunării generale a proprietarilor bloc X, sc. A+B din data de 05.06.2011 (fila 188 vol. I dosar fond) s-a propus ca plata căldurii pentru perioada următoare  să se facă  conform Legii nr. 343/2010 după calculul asociaţiei fără repartitoare de căldură.

Conform menţiunilor din acelaşi proces verbal,  s-a votat această propunere cu 45 de voturi  pentru şi 2 împotrivă.

La aceeaşi dată s-a decis alegerea unui nou preşedinte în persoana numitului MI, acesta fiind confirmat în funcţie în cadrul adunărilor generale  a membrilor Asociaţiei  din data de 14.07.2011, 17.12.2011, 11.02.2012, 30.03.2013.

Acest proces verbal este semnat de preşedinte MI şi membri Ioniţă Vasile, MA, EP, TD, SI, CM.

Potrivit procesului verbal încheiat la data de 02.07.2011 în cadrul Adunării Generale  extraordinare a Asociaţiei de proprietari  bloc X (fila 192 vol. I dosar fond) s-a suspus din nou la vot modalitatea de calcul a energiei termice, fiind votată propunerea ca plata căldurii să se facă fără repartitoare).

Acest proces verbal a fost semnat de aceleaşi persoane indicate mai sus.

Potrivit procesului verbal al adunării generale  al asociaţiei de proprietari bloc X încheiat la data de 14.07.2012 (fila 206 dosar fond vol. I) s-a pus în discuţie modalitatea de calcul a consumului  de căldură, respectiv  dacă se va face după repartitoare sau fără a se ţine cont de repartitoare.

În urma votului s-a stabilit ca la calculul consumului de căldură să nu se ţină cont de repartitoare.

Prin sentinţa civilă nr. 3754/01.04.2015 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosar nr. 14.965/212/2013*, rămasă definitivă prin decizia civilă  nr. 742/14.09.2015 a Tribunalului Constanţa  a fost respinsă cererea unora dintre membrii asociaţiei de proprietari BLOC X de a se constata nulitatea absolută a proceselor verbale ale adunării generale  ale proprietarilor  bloc X organizate la datele de 29.01.2011, 05.06.2011, 02.07.2011, 14.07.2011, 17.12.2011, 11.02.2012, 30.03. 2013.

În baza celor redate mai sus, se reţine că începând cu data de 05.06.2011 asociaţia pârâtă  a avut în calitate de preşedinte pe numitul MI şi, tot de la aceeaşi dată, adunarea generală a stabilit  ca la calculul energiei termice să nu se ţină cont de repartitoarele instalate în unele dintre apartamentele deţinute de proprietari membri ai asociaţiei.

Prin sentinţa civilă nr. 5752/03.04.2012 a Judecătoriei Constanţa în dosar nr. 8100/212/2011 rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 62/08.02.2013 a Tribunalului Constanţa şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 340/C/09.07.2013 a Curţii de Apel Constanţa pronunţate în dosar nr. 8100/212/2011 având ca obiect cererea formulată de mai mulţi membri ai asociaţiei de proprietari (printre care şi reclamanţii din prezenta cauză) de obligarea a asociaţiei  de a încasa contravaloarea  energiei termice în raport de măsurătorile  repartitoarelor de cost  pentru perioada octombrie 2010-martie 2011, a fost tranşată chestiunea  de care depinde şi soluţionarea prezentei cauzei.

Astfel, în cuprinsul deciziei civile pronunţate de Curtea de Apel Constanţa  se arată că, deşi art. 29 din Legea nr. 325/2006 instituie pentru consumatorii dintr-un condominiu, alimentaţi printr-u branşament termic comun, obligaţia de a monta repartitoare de costuri, legea nu instituie şi o metodologie ori un termen pe care consumatorii să le respecte, stabilind numai în competenţa adunării generale a asociaţiei de proprietari/locatari să hotărască în legătură cu montarea şi metodologia de repartizare a costurilor.

Reţine Curtea în cadrul aceleiaşi decizii că „rezultă din art. 1 alin 7 din Normele tehnice că cele 2 sisteme de calcul al consumului de energie termică – conform repartitoarelor de costuri sau în sistem pausal – pot coexista într-un condominiu, dar aceste norme nu instituie nicio obligaţie legală pentru asociaţiile de proprietari de a hotărî să aleagă, în toate cazurile sistemul de calcul al energiei termice conform repartitoarelor de costuri. Fără a nega utilitatea repartitoarelor individuale de costuri pentru măsurarea consumului de energie pentru încălzire în vederea contabilizării consumului individual real, constată însă că legislaţia  şi normele aplicabile în această materie acordă adunărilor generale ale proprietarilor putere mare de decizie asupra sistemului de contorizare pe care înţeleg să-l adopte ori, în speţă, în condiţiile în care adunările generale ale proprietarilor constituiţi în asociaţiile pârâte au hotărât, cu majoritate, păstrarea sistemului vechi de calcul al consumului de energie termică, instanţa nu poate, fără înlăturarea  într-o procedură prevăzută de lege a acestor hotărâri, să decidă în  sensul dorit  de către intervenienţi”.

Cele statuate de Curtea de Apel Constanţa prin decizia menţionată  se impun cu putere de lucru judecat în  prezenta cauză. Puterea, prezumţia de lucru judecat impune consecvenţă în judecată, astfel că ceea ce s-a constatat şi statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre.

Conform art. 431 alin. 2 C.pr.civ., oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

Prin urmare, în  temeiul acestei decizii civile trebuie reţinut că modalitatea de calcul a energiei termice se stabileşte de către adunarea generală a asociaţiei de proprietari.

Or, în raport de procesele verbale amintite mai sus, s-a stabilit ca în cadrul asociaţiei pârâte, calculul energiei termice să se facă fără a se ţine cont de repartitoarele pe care le-au montat unii dintre membrii asociaţiei de proprietari.

Nu s-a făcut dovada anulării acestor procese verbale, motiv pentru care ele se bucură de prezumţia de legalitate şi pot reprezenta, în consecinţă temeiul modalităţii de calcul a energiei termice de către Asociaţia de proprietari.

Cu privire la acest aspect, tribunalul notează că  susţinerile  apelanţilor în sensul că dezlegarea dată în cadrul dosarului civil nr. 14965/212/2013* nu a vizat fondul hotărârilor nu este de natură a conduce la o altă concluzie.

În cadrul acestui din urmă dosar, instanţa a analizat legalitatea hotărârilor adunării generale prin prisma motivului invocat de reclamanţi, respectiv  dacă ele au fost luate  cu cvorumul necesar. De vreme ce nu s-au invocat alte aspecte de nelegalitate , instanţa  nu putea din oficiu să analizeze astfel de aspecte în raport de cerinţele prevăzute de lege pentru adoptarea acestora. Aceasta echivalează cu menţinerea prezumţiei de temeinicie a acestora.

În raport de cele expuse, tribunalul apreciază ca fiind corecte considerentele redate de către instanţa de fond, pe care şi le însuşeşte, în sensul că reclamanţii  nu au prezentat nicio hotărâre a adunării generale a proprietarilor constituiţi  în  Asociaţia de proprietari BLOC X prin care să se fi decis  cu majoritate  de jumătate plus unu din membrii prezenţi ca la sistemul de calcul a energiei termice  să se ţină cont de consumurile calculate  de repartitoare, ci din contră, astfel cum s-a menţionat anterior, proprietarii întruniţi  în adunările  din 05.06.2011, 02.07.2011 şi 14.07.2012 au hotărât aproape în unanimitate să nu se ţină cont de repartitoarele  de costuri.

În contextul menţionat mai sus, tribunalul reţine că încheierea valabilă sau nu a contractului  de prestări servicii nr. 61/01.06.2011 încheiat de Asociaţie cu SC HES SRL, împrejurarea dacă a intervenit rezilierea sau nu a acestei convenţii nu prezintă relevanţă pentru soluţionarea cererii. Analizarea acestor aspecte se impunea doar în situaţia în care, în prealabil, se stabilea de către instanţă că Asociaţia de proprietari pârâtă era obligată să ţină cont la calcul energiei termice de repartitoarele montate de reclamanţi în apartamentele ce le aparţin.  Or, o astfel de situaţie premisă nu se întâlneşte în speţă. Acesta este motivul pentru care criticile apelanţilor cu privire la acest aspect nu vor fi analizate de tribunal.

Cu privire la critica apelanţilor constând în aceea că soluţia instanţei de fond de a nu ţine cont de calculul consumului de energie  înregistrat de repartitoarele de costuri, şi implicit, de aplicabilitatea  contractului de prestări servicii este dată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 500/22.05.2014 a Tribunalului Constanţa în dosar nr. 15609/22.05.2014 nu poate fi reţinută pentru considerentele expuse mai jos.

Anterior, tribunalul reţine că obiectul acţiunii este reprezentat de cererea reclamantei Asociaţia de proprietari BLOC X de obligare a pârâtei C E la plata  cheltuielilor de întreţinere reprezentând energie termică rezultate ca diferenţă dintre calculul efectuat în sistem pausal şi cel efectuat în funcţie  de repartitoarele montate în apartamentul acestei pârâte.

Astfel, sub un prim aspect, se reţine că nu se pune problema încălcării autorităţii de lucru judecat de vreme ce  dosarul nr. 15609/2012* a avut un alt obiect, respectiv cererea Asociaţiei de proprietari BLOC X de obligarea a numitei C E (reclamantă în prezentul dosar) la plata cheltuielilor de întreţinere.

S-ar fi încălcat autoritatea de lucru judecat doar în situaţia în care instanţa de fond ar fi dispus obligarea acestei reclamante la plata cheltuielilor de întreţinere apreciate ca nefiind datorate în dosarul nr. 15609/212/2012*.

Sub al doilea aspect, nu se poate reţine nici că s-a ignorat puterea de lucru judecat a celor statuate prin decizia civilă. Aceasta, întrucât, cu ocazia soluţionării acestui dosar nu s-a tranşat chestiunea de care depinde soluţionarea prezentei cereri, respectiv  de care din cele 2 modalităţi de calcul a energiei termice trebuie  a se ţine cont la stabilirea cheltuielilor cu acest titlu.

Chiar în considerentele acestei decizii civile se menţionează că împrejurarea dacă asociaţia de proprietari încalcă sau nu prevederile art. 29 alin. 1 din Legea nr. 325/2006, respectiv prevederile ANRSC referitoare la prohibiţia existenţei a 2 metode de calcul în cadrul aceluiaşi condominiu, nu fac obiectul judecăţii propriu-zise în cauza de faţă.

Pentru motivele expuse mai sus, tribunalul urmează, în temeiul art. 480 alin. 1 C.pr.civ. să respingă ca neîntemeiat apelul formulat de reclamanţii  O G, S M,  M V, PI, GS, HF, NE, LS, CM, CC, C E, G F, ME, HG împotriva sentinţei civile nr. 255/20.01.2016

În temei art. 453 alin. 1 C.pr.civ., urmează a fi obligaţi apelanţii la plata către intimată a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare