Constatarea vechimii în muncă a perioadei în care reclamanta a desfăşurat activitate de asistent personal al fiului său

Sentinţă civilă 4860 din 21.11.2018


Asupra cauzei de faţă ;

La 31 Mai 2018 reclamanta P. C. s-a adresat Tribunalului Dolj cu o cerere de chemare în judecată a pârâților Consiliului Județean Dolj – Direcția Generală de Asistentă Socială și Protetica Copilului Dolj și Casa Județeană de Pensii Dolj solicitând să se constate că perioada cuprinsă între anii 1990 – 1998 constituie vechime în muncă, reclamanta îndeplinind funcția de asistent personal pentru fiul său P. D.

In fapt, a arătat că fiul său P. D. a fost diagnosticat cu handicap congenital grav, întârziere mintală severă, conform certificatului medical nr. 3219/15.05.2002 eliberat de LSM Craiova şi a avut nevoie de îngrijire permanentă, reclamanta îndeplinind în fapt funcția de asistent personal pentru acesta, încă de la naştere.

Potrivit certificatului medical nr 2598/27.10.2008 eliberat de Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie fiul său s-a aflat în evidentă medicală de la vârsta de un an și până la data decesului în 25.01.2008 având diagnosticul de encefalopatie sedentară infantilă și întârziere mentală severă QI = 30 şi a necesitat supraveghere permanentă din partea mamei.

Urmare acestui diagnostic încă de la naștere fiul său a avut nevoie de îngrijire permeanță specială din partea mamei așa cum s-a consemnat expres în certificatul medical 2598/27.10.2008.

In perioada 1999 – 2008 i-a fost recunoscută vechimea în muncă aferentă funcției de asistent personal pentru fiul său însă pentru perioada 1990 – 1998 nu s-au găsit toate documentele necesare reconstituirii vechimii astfel încât nu a putut să facă dovada vechimii sale în muncă pentru obținerea pensiei de la Casa Județeană de Pensii Dolj.

A invocat prevederile art 279 alin 2 din Codul muncii şi decizia 2/2016 pronunțată de ICCJ în recurs în interesul legii. A solicitat proba cu înscrisuri şi cu martorii F. F. şi G. M..

A depus la dosar copie după înscrierile privind starea de sănătate a copilului și demersurile făcute către autorități pentru atestarea vechimii în muncă ca și asistentă personală.

La 25.06.2018 pârâta Direcția Generală de Asistentă Socială şi Protetica Copilului Dolj a formulat întimpinare în care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive  arătând că în perioada 1990 – 1998 nu a avut încheiat contract individual de muncă cu reclamanta şi deci nu poate avea calitate procesuală pasivă.

La 27.06.2018 Casa Județeană de Pensii Dolj a formulat întimpinare în care a invocat excepția puterii de lucru judecat în conformitate cu art 430 din NCPC având în vedere că a mai existat o cerere de chemare în judecată identică ce a făcut obiectul dosarului 11757/63/2017 soluționat prin sentința 3959/21.11.2017 prin care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii Dolj şi în consecință s-a respins acțiunea formulată de reclamantă împotriva Casei Județene de Pensii Dolj ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cele reținute de instanță au putere de lucru judecat și nu se poate ca prin prezenta acțiune să se aprecieze altfel.

A invocat de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive a C J P Dolj.

Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că abia în anul 2002 s-a constatat printr-un certificat medical încadrarea minorului într-un grad de handicap grav.

Beneficiau de asistent personal doar persoanele cu handicap grav așa cum prevedea art 11 din Lg 53/1992 şi doar dacă nu se aflau în instituțiile ocrotire socială, învățământ special, asistentă socială şi tratament medical în care li se asigura întreținerea completă din partea statului.

A solicitat proba cu înscrisuri.

In drept a invocat prev art 205, 208 din NCPC.

La 10.07.2018 reclamanta a formulat răspuns la întimpinarea Casei de Pensii  şi a DGASPC DOLJ în care a solicitat înlăturarea susținerilor celor două pârâte arătând că lipsa înscrisurilor, lipsa contractului de muncă echivalează cu lipsa actelor care fac dovada vechimii în muncă, în sensul că acestea nu se mai găsesc în arhiva instituției situație de permite formularea prezentei acțiuni și prin reconstituirea vechimii în muncă.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți şi de asemenea instanța din oficiu a luat un interogatoriu reclamantei consemnat şi atașat la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanța a reținut următoarele :

Instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Casei Judeţene de Pensii Dolj şi în consecinţă respinge acţiunea faţă de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Astfel, cu putere de lucru judecat  s-a statuat prin sentinţa nr. 3959/21.11.2017 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr../63/2017, că în raportul juridic pe care reclamanta pretinde că l-ar fi avut cu pârâta,  în perioada 26.05.1990 – 01.06.2000, ca şi asistent personal pentru fiul său minor  pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj nu are calitate procesuală pasivă, sentinţa rămânând definitivă prin neapelare.

Potrivit art. 430 din ncpc printr-o nouă judecată între aceleași părți, cu același obiect şi aceeași cauză nu se poate stabili o altă stare de fapt şi de drept, nu se poate pronunța o ală soluție contrară, deoarece s-ar aduce atingere stabilității raporturilor juridice.

Astfel, în dosarul nr. ./63/2017  aceeași reclamantă P C. a  solicitat in contradictoriu cu aceeași parata CJP Dolj sa se constate calitatea sa  de insotitor a fiului sau P. D. nascut la data de 26.05.1990 şi decedat la data de 25.01.2008 pentru perioada 26.05.1990-01.06.2000 si sa se dispuna reconstituirea vechimii in munca pentru acea perioada, având în vedere că acesta a fost diagnosticat  cu " întârziere mintală severă, QI=30 forma eretică cu tulburări grave de comportament cu marcantă heteroagresivitate care a necesitat supraveghere permanentă din partea mamei", potrivit certificatului medical nr 2598/27.10.2008 eliberat de Spitalul Clinic Neuropsihiatrie Craiova – Clinica de Neurologie şi Psihiatrie Pediatrică şi că din carnetul de muncă de muncă al reclamantei rezultă ca aceasta a fost incadrata de catre Consiliul Local Băilesti ca asistent social debutant si ulterior asistent personal pe perioada 01.06.2000 - 25.01.2008.

 Instanta a admis exceptia lipsei calitati procesuale a paratei CJP Dolj avand in vedere dispozitiile Legii 53/1992, OUG 102/1999 si Legii 448/2006.

Astfel, conform art 7 alin 2 din legea 53/1992 "2) Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi acordă ajutor permanent minorului sau adultului handicapat beneficiază de :

a) un salariu la nivelul salariului minim brut, lunar, al asistentei sociale cu pregătire medie – debutant, pe toată durata handicapului; b) recunoașterea perioadei respective ca vechime în muncă ce se ia în calcul la pensionare pentru limită de vârstă, potrivit înscrierii în carnetul de muncă efectuate de inspectoratele teritoriale de stat pentru handicapati, care încheie acestor persoane contracte de muncă în condițiile legislației prevăzute pentru personalul casnic, efectuând periodic anchete sociale".

Conform art 31 din OUG 102/1999"(1) Asistentul personal al persoanei cu handicap este persoana care supraveghează, acordă asistență şi îngrijire permanentă copilului sau adultului cu handicap grav; (2) In cazul copilului sau adultului cu handicap, fără discernământ, asistentul personal nu poate fi angajat decât cu acordul familiei sau al susținătorilor legali ai persoanei cu handicap; (3) asistentul personal îşi desfășoară activitatea pe baza contractului individual de muncă sau după caz, a convenției civile încheiate cu autoritățile administrației publice locale în a căror rază teritorială domiciliază persoana cu handicap".

Conform art 39 din legea 448/2006, "(1) Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria localității de domiciliu sau reședință a persoanei cu handicap grav, după caz, în termen de maxim 30 de zile de la data înregistrării cererii; (2) contractul individual de muncă se întocmește în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă, iar cel de al treilea exemplar se transmite direcțiilor generale de asistenta socială şi protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 5 zile de la încheierea acestuia; (3) modalitățile şi condițiile de încheiere, modificare şi încetare a contractului individual de muncă al asistentului personal se completează cu prevederile Legii nr 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare; ( 4) contractul individual de muncă al asistentului personal încetează de drept în cazul decesului persoanei cu handicap grav.

In aceste conditii  instanţa a reţinut că Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități – Direcția Generală de Asistență Socială şi Protecția Copilului Dolj este continuatoarea în drepturi şi obligații şi fostelor inspectorate teritoriale de stat pentru handicapati ( Lg 53/1992 şi OUG 102/1999) iar  încheierea contractului de muncă sau a convenției civile in calitate de angajator a revenit fie inspectoratele teritoriale susmenționate, anterior legii 448/2006, fie autoritățile administrației publice locale, respectiv primăria localității de domiciliu, după intrarea în vigoare a legii 448/2006, motiv pentru care a apreciat că pârâta CJP Dolj nu are calitate procesuală pasivă.

Totodată potrivit deciziei 2/2016 a ICCJ atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situația în care nu există documente primare.

Instanţa a constat că în cauza, angajatorul cu care reclamanta ar fi avut posibilitatea sa incheie contract de muncă nu a fost radiat, ci continuă să existe şi stabilirea dreptului pretins de reclamantă trebuie să se facă în contradictoriu cu acesta.

Faţă de cele arătate mai sus, reţinute în sentinţa nr. 3959/21.11.2017,  care are putere de lucru judecat, sub aspectul problemelor de fapt şi de drept dezlegate, instanţa va constata că în prezenta cauză are calitate procesuală pasivă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj, astfel că va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de  aceasta.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că încă de la naștere fiul minor al reclamantei a fost diagnosticat cu encefalopatie sechelară infantilă şi întârziere mintală severă QI  30, cu tulburări grave de comportament cu marcantă heteroagresiune, care a necesitat supraveghere permanentă din partea mamei şi s-a aflat în evidenţa LSM Craiova de la vârsta de 1 an, aşa cum rezultă explicit din certificatul medical nr. 2598/27.10.2008 emis de LSM Craiova depus la fila 4.

Mai târziu reclamanta a obţinut pentru fiul său şi certificat de încadrare într-o categorie de persoane cu handicapcare necesită protecţie specială – fila 7

Aşadar în fapt reclamanta a asigurat asistenta personală permanentă pentru fiul său încă de la naştere, de la 26.05.1990, până la decesul acestuia 25.01.2008.

Conform art 7 alin 2 din legea 53/1992 "2) Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi acordă ajutor permanent minorului sau adultului handicapat beneficiază de :

a) un salariu la nivelul salariului minim brut, lunar, al asistentei sociale cu pregătire medie – debutant, pe toată durata handicapului; b) recunoașterea perioadei respective ca vechime în muncă ce se ia în calcul la pensionare pentru limită de vârstă, potrivit înscrierii în carnetul de muncă efectuate de inspectoratele teritoriale de stat pentru handicapati, care încheie acestor persoane contracte de muncă în condițiile legislației prevăzute pentru personalul casnic, efectuând periodic anchete sociale".

Conform art 31 din OUG 102/1999"(1) Asistentul personal al persoanei cu handicap este persoana care supraveghează, acordă asistență şi îngrijire permanentă copilului sau adultului cu handicap grav; (2) In cazul copilului sau adultului cu handicap, fără discernământ, asistentul personal nu poate fi angajat decât cu acordul familiei sau al susținătorilor legali ai persoanei cu handicap; (3) asistentul personal îşi desfășoară activitatea pe baza contractului individual de muncă sau după caz, a convenției civile încheiate cu autoritățile administrației publice locale în a căror rază teritorială domiciliază persoana cu handicap".

Prevederile legale menționate, aplicabile în perioada dedusă judecăţii 1990- 1998 reglementau deci dreptul persoanei care are în îngrijire, supraveghere şi acordă ajutor permanent minorului handicapat, dreptul asistentului personal, de a beneficia de salariu şi de recunoașterea perioadei respective ca vechime în muncă ce se ia în calcul la pensionare pentru limită de vârstă.

Împrejurarea că autorităţile competente nu  i-au încheiat contract de muncă şi nu i-au acordat drepturile cuvenite de legislația în vigoare nu este imputabilă reclamantei şi nu poate să ducă la lipsirea sa de drepturile care decurg în continuare din recunoașterea raportului de muncă, pe care l-a avut în perioada în care a desfăşurat în fapt activitate de asistent personal al fiul său cu handicap Puică Doru.

Nici împrejurarea că, strict formal, reclamanta nu a obţinut  un certificat de încadrare în grad de handicap pentru fiul său până la 25.08.1999 (când s-a emis primul certificat de încadrare într-un grad de handicap nr. 565/25.08.1999 –fila 7 ) nu poate să fie imputabil reclamantei şi nu o poate lipsi de drepturile sale câtă vreme se face dovada că minorul s-a aflat încă de la naștere în evidența LSM cu același diagnostic, care a stat al baza eliberării certificatelor anuale de încadrare în grad de handicap grav  în anii 1999 -2008 şi a necesitat îngrijire permanentă din partea mamei.

Instanţa mai reţine că în baza certificatelor anuale de încadrare în grad de handicap grav  în anii 1999 - 2008, depuse la dosar, reclamantei i s-au încheiat contracte de muncă în perioada 01.06.2000 -25.01.2008 şi această perioadă  este recunoscută de Casa Județeană de Pensii ca vechime în muncă la stabilirea pensiei aşa cum rezultă din adresa nr. 11146/02.04.2015  - fila 8.

Ori, cum reclamanta a desfăşurat aceeași activitate încă de la naşterea minorului de îngrijire permanentă a acestuia impusă de același diagnostic medical, confirmat de LSM, se impune să i se recunoască vechimea în muncă şi pentru perioada 26.05.1990 - 31.12.1998 (perioada solicitată de reclamantă prin acţiune), chiar dacă autoritățile competente nu au încheiat contract individual de muncă în formă scrisă.

Ca urmare instanţa va admite acţiunea formulată de reclamanta P. C.,  în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ SI PROTECŢIA COPILULUI DOLJ şi va constata că în perioada 26.05.1990 - 31.12.1998 a desfăşurat în fapt activitate de asistent personal al fiului său P. D., care constituie vechime în muncă.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea şi considerentele prezente.