Autoritate de lucru judecat

 Asupra apelului civil de faţă.

 Prin sentinţa  civilă nr. X din 18.09.2018  pronunţată de Judecătoria  Caracal  în dosarul civil nr.X/207/2018  s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta Comisia Judeţeană O pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar.

 S-a respins acţiunea formulată de reclamantul N G,în contradictoriu cu Primăria comunei V – Comisia locală pentru aplicarea  Legilor Fondului Funciar şi Comisia Judeţeană O pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar, pentru autoritate de lucru judecat.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrata la data de 25.04.2018 pe rolul Judecătoriei Caracal, sub nr. X/207/2018, reclamantul N G  a chemat în judecată pârâtele Primăria comunei V – Comisia locală pentru aplicarea  Legilor Fondului Funciar şi Comisia Judeţeană O pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar,  solicitând instanţei ca în contradictoriu cu aceştia să pronunţe o hotărâre prin care să se dispună modificarea  titlului de proprietate nr.X/79/26.06.2003 emis de Prefectura O.

În motivarea cererii,  a aratat reclamantul că, este fiul numitului N I F care a deţinut pe teritoriul com. V, suprafaţa de 3,14 ha, teren, astfel cum este evidenţiat în adeverinţa nr. X/01.09.1991 emisă de Primăria com. V, jud. O.

A susţinut reclamantul că în titlul de proprietate a cărui modificare o solicită, s-a menţionat că tatăl său deţinea suprafaţa de 2,8900 ha, fiind opriţi în mod nelegal 10 ari.

A solicitat  reclamantul admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată în sensul includerii şi a suprafeţei de 10 ari pe care tatăl său i-a deţinut.

În motivarea în drept a acţiunii, au fost invocate dispoziţiile Legii nr.18/1991.

În susţinerea cererii, reclamantul  a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri şi proba testimonială.

În dovedirea cererii au fost depuse la dosar în copii:C.I reclamant,T.P nr.X/79/26.06.2003, adeverinţa nr. X/01.09.1991.

Ca urmare a adresei dispusă de instanţă, Primăria com. V, jud. O, în data de 17.05.2018 cu adresa nr.X  a solicitat instanţei respingerea acţiunii formulată de reclamant, sub autoritatea lucrului judecat.

Au fost anexate actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate a cărui modificare se solicită; X/01.09.1991emisă de Primăria com. V, proces verbal încheiat în data de 9.03.2016, sentinţa civilă nr.X din 9.05.2016 pronunţată în dosarul nr.X/207/2016 de Judecătoria Caracal, cererea formulată de numitul N I F având nr.X/9.03.1991,  tabel nominal cu membrii cooperatori care au adus pământ în CAP, fişă de date pentru titlu de proprietate conform Legii 18/1991.

La data de 18.05.2018, Comisia Judeţeană de aplicare a Legii fondului funciar O, a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat.

S-a precizat de către pârâtă că prin sentinţa civilă nr. X din 9.05.2016 pronunţată în dosarul nr.X/207/2016 -  Judecătoria Caracal a respins acţiunea formulată , ca neîntemeiată, iar prin Decizia civilă nr. X din 31.10.2016 pronunţată în dosarul nr.X/207/2016 – Tribunalul Olt a luat act că reclamantul apelant N F G, a  renunţat la judecarea apelului.

- comisia locală de fond funciar este cea care stabileşte mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente şi consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moştenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament (art.5 al.c din HG nr.890/2005)

- punerea în posesie, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptăţite să primească terenul, precum şi completarea fişelor de punere în posesie a acestora revine , conform prev.art.5 al.1 din hotărâre, tot comisiei locale de fond funciar;

- emiterea titlurilor de proprietate d către comisia judeţeană are la bază documentaţiile înaintate de comisiile, locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor (art. 36 alin. 1 H.G nr. 890/2005);

Drept urmare întreaga documentaţie premergătoare scrierii unui titlu de proprietate se întocmeşte numai de Comisia locală de fond funciar.

Prin adresa nr. X din 10.05.2018, Comisia Locală de Fond Funciar V a comunicat actele premergătoare emiterii titlului de proprietate nr. X/79/26.06.2003 pe numele autorului N F F.

În consecinţă, pârâta a invocat, în principal - excepţia autorităţii de lucru judecat, iar în subsidiar - respingerea cererii de chemare în judecată, faţă de Comisia Judeţeană O, ca neîntemeiată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205-208 Cod Procedură Civilă şi Legile Fondului Funciar.

În temeiul art. 411 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă s-a solicitat judecarea în lipsă.

La data de 24/05/2018 a depus la dosarul cauzei  reclamantul răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea autorităţii de lucru de lucuru Judecat.

Deliberând cu prioritatea impusă de prevederile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat în privinţa cererii de chemare în judecată invocată de  pârâtă şi Comisia Judeţeană O pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar, instanţa  a reţinut şi constat următoarele :

Potrivit art. 430 NCPC în cauză există autoritate de lucru judecat atunci când o hotărâre judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

Efectele lucrului judecat constau în faptul că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

Potrivit art. 432  NCPC excepţia autorităţii de lucru judecat poate fi invocată de instanţă sau de părţi în orice stare a procesului, chiar înaintea instanţei de recurs.

Ca efect al admiterii excepţiei, părţii i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai rea decât aceea din hotărârea atacată.

Autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări procesuale, aceea de excepţie procesuală şi aceea de prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi.

În manifestarea sa de excepţie procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 430 C.civ. (obiect, părţi, cauză). În plus una dintre cele două acţiuni trebuie să fi fost soluţionată anterior cel puţin în mod definitiv printr-o hotărâre definitivă.

În speţă, instanţa a constat că este îndeplinită condiţia triplei identităţi prevăzută de lege.

Cât priveşte primul element al autorităţii de lucru judecat – respectiv identitatea părţilor, trebuie avută în vedere identitatea juridică a părţilor, iar nu identitatea lor fizică, astfel că au calitate de părţi şi succesorii universali sau cu titlu universal, creditorii chirografari şi dobânditorii cu titlu particular, ultimii numai în privinţa hotărârilor pronunţate în litigii în care a figurat autorul lor, anterior momentului transmiterii bunului.

În cauză, s-a constat  că există identitate de părţi astfel prin  sentinţa civilă nr. X din 9.05.2016 pronunţată de Judecătoria Caracal  în dosarul nr. X/207/2016, definitivă prin decizia nr. X din data de 31/10/2016 pronunţată de Tribunalul Olt, a fost respinsă acţiunea în  anulare a titlului de proprietate  nr. X/ 26.06.2003 formulată de către reclamantul  N F. G în contradictoriu cu pârâtele  Comisia locală a  comunei V pentru stabilirea  dreptului de proprietate  asupra terenurilor  şi Comisia Judeţeană O pentru stabilirea  dreptului de proprietate  asupra terenurilor.

Totodată, instanţa a constat că, în speţă există identitate de obiect şi cauză, având în vedere că, atât acţiunea în anulare care a format obiectul dosarului nr. X/207/2016  cât şi acţiunea prezentă, au ca obiect în anulare a titlului de proprietate  nr. X/ 26.06.2003 emis pe numele autorului N F. F, ambele fiind întemeiate pe dispoziţiile  Legii 18/1991.

A reţinut instanţa că, în considerentele  sentinţei civile s-a stabilit  cu autoritate de lucru judecat că „titlul de proprietate nr. X/79/26.06.2003 a fost emis cu respectarea disp. Legii nr. 18/1991 cu modif. ulterioare,”. La motivarea sentinţei s-a avut în vedere şi adeverinţa nr. X/01.09.1991 emisă de Comisia comunei V, înscris de care se foloseşte reclamantul în prezenta cauză.

Prin urmare, faţă  de considerentele expuse instanţa a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta Comisia Judeţeană O pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar şi a respins acţiunea formulată de către reclamantul N F. G, constatând că în cauză există autoritate de lucru judecat.

 Împotriva sentinţei a declarat apel apelantul reclamant N G,  in baza art.466 Cod procedură civilă împotriva sentinţei civile nr.1308 din 18.09.2018 a Judecătoriei Caracal  susţinând că este netemeinica si nelegala pentru următoarele motive:

 Instanţa de fond a apreciat greşit probele din dosar respingându-i acţiunea pe baza excepţiei autorităţii lucrului judecat cu toate ca reclamantul a renunţat la acţiune iar în speţa de faţă nu exista tripla identitate in dosarul Tribunalului Olt  nr. X/207/2016  acesta  renunţând la apel.

Primul dosar viza anularea titlului de proprietate iar acesta are ca obiect modificare titlul in sensul atribuirii suprafeţei de 10 ari având in vedere faptul ca tatăl său a deţinut suprafaţa de 3,14 ha pe teritoriul com. V.

Apelantul reclamant solicită respingerea excepţiei si reţinând cauza in fond  să fie admis  apelul.

La data de 29 ianuarie 2019 intimata pârâtă  Comisia Locală V de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Primăriei V a depus întâmpinare.

A susţinut că obiecţia apelantului N G privind modificarea titlului de proprietate cu nr. X/79/26.06.2003 este nefondată, pentru că după acest titlu de proprietate s-a dezbătut succesiunea autorului N I F şi titlul de proprietate a intrat în circuitul civil, producând efecte juridice. În acest context  solicită ca instanţa de apel, respectiv Tribunalul Olt să menţină hotărârea nr.X/18.09.2018 în dosar nr.X/207/2018 de respingere a cererii formulate de numitul N G la Judecătoria Caracal, prin respingerea apelului înaintat de numitul N G ca nefondat.

În drept, a invoact dispoz. art. nr.205 alin.2 din legea nr. 134/2010 c.p.c. şi art.150 C.P.C.

Apelantul nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Analizând sentinţa prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispoziţiilor legale incidente în cauză şi prin raportare la înscrisurile de la dosar, tribunalul constată că apelul  este  nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Critică adusă sentinţei instanţei de fond vizează soluţia asupra respingerii acţiunii formulate de reclamant, pentru autoritate de lucru judecat.

Analizând sentinţa civilă nr. X/09.05.2016 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. X/207/2016, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. X/31.10.2016 pronunţată de Tribunalul Olt, tribunalul reţine că reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu Comisia Locală a comunei V şi Comisia Judeţeană O, anularea titlurilor de proprietate nr.X/24.05.1996 şi X/79/26.06.2003, susţinând, cu referire la titlul de proprietate nr.X/79/26.06.2003, că suprafaţa înscrisă în titlu nu corespunde cu cea cuprinsă în adeverinţa nr.X/01.09.1991 emisă de Comisia Locală V. Prin sentinţa sus menţionată a fost respinsă acţiunea reclamantului, reţinându-se că titlul de proprietate nr.X/79/26.06.2003 a fost emis cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.18/1991.

Contrar susţinerilor apelantului, sentinţa civilă nr. X/09.05.2016 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. X/207/2016 a rămas definitivă urmare a renunţării apelantului la calea de atac, renunţare de care instanţa de control a luat act prin decizia civilă nr. X/31.10.2016 .

Prin acţiunea de faţă, apelantul reclamant a solicitat modificarea aceluiaşi titlu  de proprietate nr. X/79/26.06.2003, susţinând că suprafaţa din titlu nu corespunde cu cea din adeverinţa de proprietate nr.X/03.09.1991 emisă de Comisia Locală V, nefiind înscrisă în titlu suprafaţa de 10 ari.

Potrivit art.430 alin.1 C pr civ, hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului, sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.  Alin.2 al aceluiaşi articol prevede că autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Pentru reţinerea excepţiei autorităţii de lucru judecat este necesar se îndeplini tripla condiţie, aceea a identităţii de părţi, obiect sau cauză. Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi purtat între aceleaşi părţi, chiar cu poziţii procesuale inversate, ci şi contrazicerile dintre două hotărâri judecătoreşti, în sensul că drepturile recunoscute unei părţi printr-o hotărâre definitivă -  să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară pronunţată într-un alt proces.

Raportând situaţia de fapt astfel reţinută la prevederile art.430 Cpc, tribunalul apreciază, în acord cu judecătorul fondului, că există autoritate de lucru judecat între prezenta cauză şi cea soluţionată definitiv  prin sentinţa civilă nr. X/09.05.2016 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. X/207/2016, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. X/31.10.2016 pronunţată de Tribunalul Olt, pentru următoarele considerente:

În primul rând, ambele procese poartă între aceleaşi părţi, având aceeaşi calitate procesuală, acţionând în propriul interes şi propriile persoane, nemijlocit, uzând de toate mijloacele şi căile procedurale conferite legale.

În al doilea rând, există identitate de obiect, contrar susţinerilor apelantului reclamant, în ambele cauze obiectul fiind fond funciar. Instanţa reţine că, pentru a exista autoritate de lucru judecat, nu este necesar ca obiectul, în sensul de pretenţie concretă dedusă judecăţii, să fie formulat în ambele acţiuni, în acelaşi mod, fiind suficient ca, din cuprinsul cererilor de chemare în judecată, să rezulte că scopul final urmărit de parte este identic. Sub acest aspect, instanţa constată că, deşi în prezenta cauză reclamantul a solicitat modificarea titlului de proprietate nr.X/79/26.06.2003,  scopul urmărit de apelantul reclamant este acelaşi cu cel urmărit în acţiunea ce a făcut obiectul cauzei nr. X/207/2016, soluţionată definitiv prin sentinţa civilă nr. X/09.05.2016 pronunţată de Judecătoria Caracal, anume anularea titlului de proprietate emis cu nerespectarea dispoziţiilor Legii nr.18/1991.

În al treilea rând, există şi identitate de cauză, prin aceasta înţelegându-se situaţia de fapt calificată juridic. În ambele cauze, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr.18/1991.

Întrunite fiind cele trei cerinţe cumulativ instituite de art.431 C pr civ devin incidente efectele acestuia. Astfel, întrucât puterea de lucru judecat este exclusivă, un nou proces între aceleaşi părţi, cu acelaşi obiect şi întemeiat pe aceeaşi cauză, nu mai este posibil, hotărârea definitivă beneficiind la rândul său de incontestabilitate şi executabilitate, părţile fiind obligate să se supună dispoziţiilor sale căci hotărârea devine titlu executoriu şi are puterea oricărui  înscris autentic.

Unul din efectele hotărârii judecătoreşti este  puterea lucrului judecat, ce  se impune  într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis, reglementare ce  vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătoreşti.

În consecinţă, este legală şi temeinică soluţia instanţei de fond asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat.

Pentru toate aceste considerente tribunalul, în temeiul art.480 alin.1 C proc civ, va respinge ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant N G împotriva sentinţei civile nr. X/18.09.2018 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr. X/207/2018, în contradictoriu cu intimatele pârâte PRIMĂRIA COMUNEI V – COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR şi COMISIA JUDEȚEANĂ O PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR.

Data publicarii pe portal: 05.04.2019

Domenii speta

Spete similare