Despăgubiri penalităţi

Deliberand asupra cauzei de fata constata urmatoarele:

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Sibiu la data de .. sub nr. ..urmare a declinarii cauzei de la Sectia I a Tribunalului Sibiu prin incheierea nr. 44/14.09.2017  reclamantul  oraşul COPŞA MICĂ,  în contradictoriu cu parata  SC E S S.A. MEDIAŞ a solicitat sa se dispuna  obligarea pârâtei la plata sumei de 741.412,98 lei, cu titlu de despăgubiri, care reprezintă recuperarea parţială pe o perioadă de 66 luni  a cheltuielilor generate de folosinţa şi exploatarea bunurilor  care aparţin domeniului privat al Oraşului Copşa Mică, date în exploatare şi folosinţa către SC E S MEDIAŞ, prin procesul-verbal de predare nr. ….precum şi a amortizării valorii bunurilor, calculată până la data de 30,09,2016, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

In motivare reclamanta a aratat ca prin Decizia nr….. emisă de Camera de Conturi Sibiu s-a constatat că societatea SC E S SA Mediaş n-a achitat redevenţa pentru bunurile predate, conform procesului-verbal nr…., această situaţie de fapt generând un prejudiciu unităţii administrativ teritoriale, în cuantum de 741.412,98 lei, aşa cum reiese din memoriul justificativ şi tabelul anexat prezentei cereri . S-a mai aratat ca prejudiciul de 741,412,98 lei care trebuie recuperat în cuantumul prevăzut în sinopticul anexat prezentei şi calculat conform Memoriului justificativ, este rezultatul neeecutarii  obligaţiei de plata privind bunurile predate în concesiune, pentru servicii de ecologizare, ca valoarea totală a bunurilor proprietatea reclamantului şi predate a fost de 1.673.803,72 lei, ca  acestea se împart în două categorii de bunuri; amortizabile şi neamortizabile, ca bunurile predate sunt descrise în tabelul privind situaţia bunurilor predate Societăţii E S SA MEDIAŞ şi a amortizării calculate, ca prin Memoriul explicativ din 30,09.2016, este detaliat modul de calcul al sumelor datorate pentru bunurile concesionate, ca în cazul bunurilor amortizabile de natura mijloacelor fixe se regăsesc două autogunoiere, având o valoare nominala de 323.587,78 lei, pentru care s-a stabilit durata normala de funcţionare de 72 de luni,ca  de la data predării conform procesului- verbal nr….., lunar s-a calculat amortizarea, care s-a trecut pe cheltuieli, pentru fiecare autogunoieră, in valoare de 4.494.25 lei, ca  de la data predării, până in data de 30.09.2016, au trecut 66 de luni,  astfel că suma calculată cu amortizarea pentru o singura autogunoieră este de 296.620,5 lei (66 luni x 4.494,25 lei =296.620,5 lei) si  pentru cele 2 maşini rezultă o cheltuiala in cuantum de 593.241 lei  ( 296,620,5 lei x 2 autogunoiere = 593,241 lei ).

S-a mai aratat ca de asemenea au fost predate 62 de platforme colectare deşeuri, bunuri amortizabile de natura mijloacelor fixe, cu valoarea nominală de 202.384,16 lei, ca  durata normala de funcţionare a fost stabilită la 240 luni, ca  cheltuielile cu amortizarea au fost de 843,26 lei/lună, ca  de la data predării s-a luat in calcul o perioada de 66 luni, astfel că cheltuielile cu amortizarea celor 62 de platforme este de 55.655,16 lei  (66 luni x 843,26 = 55.655,16 lei).

S-a mai precizat ca , contravaloarea amortismentului bunurilor de natura mijloacelor fixe (2 autogunoiere + 62 platformc),mai sus menţionate este de 648.896,16 lei  (593.241 lei +55.655,16 lei), ca suma totala datorata de parata, pentru aceasta categorie de bunuri este  de 648.896,16 lei, ca valoare bunurilor neamortizabile, de natura obiectelor de inventar, pubele de plastic de diferite capacităţi, containere metalice, aparat de spălat, echipament de aspirat gaze, precum si obiecte mărunte : mături ,  lopeţi,  farase, predate prin procesul verbal nr.l822/09.03.2010  pârâtei, este de 824.244 lei, ca si acestea au fost trecute pe cheltuieli cu toată valoarea, calculându-se recuperarea valorii pentru întreaga perioada de concesionare, respectiv 588 de luni, ca valoarea lunara pentru bunurile concesionate este  de 1.412,98 lei , ca deci pentru perioada de folosinţa de 66 luni, calculata de la data predării si până la data de 30.09.2016, suma totala datorată de parată, pentru această categorie de bunuri, este de 92.516,82 lei si ca totalul prejudiciului creat în patrimoniul UAT Copsa Mica este de 741.412,98 lei, constituit din c/v amortismentului celor două categorii de bunuri concesionate.

S-a mai mentionat ca desi parata a fost notificată in data de 13.02.2017, pentru soluţionarea pe cale amiabila a litigiului, aceasta prin adresa nr.663/10.03.2017, refuză explicit plata sumei de 741.412,98 lei, reprezentând folosinţa si exploatarea bunurilor care aparţin domeniului privat al Oraşului Copsa Mică date în concesiune Societăţii, ca având în vedere prejudiciul creat şi văzând dispoziţiile art. 1357 din C.civ. coroborat cu art. 1349 alin. 1 şi 2, sarcina de a repara prejudiciul este în sarcina societăţii E S SA Mediaş, ca pârâta desi a primit bunurile in concesiune, le are in posesie si le exploatează, cum de altfel recunoaşte prin răspunsul adresat oraşului Copsa Mica, nr.633/10.03.2017, refuza sa plătească cheltuielile generate pentru perioada folosinţa si exploatare a bunurilor, ca orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie, iar angajarea răspunderii civile este în sarcina persoanei care a cauzat în mod injust un prejudiciu, având drept finalitate repararea integrală a acestuia si ca sunt prezente şi îndeplinte condiţiile răspunderii delictuale a paratei, respectiv existenta prejudiciului , fapta ilicită a organului de conducere sau administrare si raportul de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu.

Reclamantul a mai precizat ca prejudiciul reprezintă urmarea directa a acţiunii ilicite societăţii pârâte care încalcă drepturile subscrisului reclamant de a beneficia de c/v băneasca a bunurilor date in concesiune, ca  prejudiciul civil se produce numai atunci când un subiect de drept lezează drepturile altui subiect, un drept real sau de creanţă sau interesele legitime ale altuia, ca in  speta  sunt lezate drepturile patrimoniale ale reclamantului, respectiv interesele publice ale autorităţii publice administrative cu privire la gestionarea fondurilor publice , ca prejudiciul este cert aceasta inseamna ca existenţa sa este neîndoielnică, întinderea este determinată ori determinabilă şi poate fi evaluata si ca prejudiciul este si  direct, ca in art. 1381 din noul Cod civil, referitor la obiectul reparaţiei se prevede ca orice prejudiciu da dreptul la reparaţie care se  naşte din ziua cauzării prejudiciului si ca având în vedere că în urma notificării pârâtei prin care a solicitat soluţionarea litigiului  pe cale amiabilă, transmise prin posta cu scrisoare cu conţinut declarat si confirmare de primire din 13.02.2017  poziţia pârâtei de refuz a efectuarii platii a fost  categorica, a procedat la promovarea prezentei acţiuni, în condiţiile prevăzute de lege.

In drept au fost invocate dispozitiile  art.1349, art.1357, art. 1381, art.1522, art.2540 din C. civ. şi următoarele., art.194 si următoarele din C.proc.civ. art.453 C.procciv., art.10 alin. 1, art.11 alin.l din Legea nr.554/2004.

In sustinerea actiunii s-a anexat situaţia bunurilor predate SC E S SA MEDIAŞ şi a amortizării calculate la data de 30.09.2016, Memoriu explicativ asupra Tabelului privind situaţia bunurilor predate SC E S SA Mediaş si a amortizării calculate la data de 30.09.2016, HCL Nr. …februarie 2010 a Consiliului Local al Oraşului Copşa Mică, Anexa l si 2 a HCL  a Oraşului Copsa Mică…, Procesul-verbal de predare nr, …, predarea-primirea bunurilor date în exploatare şi folosinţă, prin concesiune, Extras din Decizia nr….. a Camerei de Conturi Sibiu., Notificare transmisă prin postă însoţită de actele justificative aferente din dala de 13.02.2017 data poştei, Adresa nr….., emisa de SC E S SA Mediaş, prin care se solicită documente suplimentare,  Adresa nr,.. , emisa de SC E S SA Mediaş, prin care se refuză în mod explicit plata sumei de 741.412,98 lei, cu titlu de folosinţă şi exploatarea bunurilor aparţinând Oraşului Copsa Mică date în concesiune societăţii.

Parata SC E S SA Medias  a formulat in termen legal intampinare (f. 32 dosar initial) prin care a invocat in primul rand excepţia autorităţii lucrului judecat si a solicitat respingerea acţiunii .

In motivare s-a aratat ca SC E-S S.A. Medias este o societate comerciala cu capital public, deţinuta in totalitate de 3 unităţi administrativ-teritoriale, respectiv Municipiul Medias, Oraşul Copsa Mica si Oraşul Dumbrăveni, ca  aceasta a fost desemnata in cadrul Asociaţiei de D  I E SIBIU ca Operator Regional privind serviciul public de salubrizare a localităţilor, ca  in acest context, unităţile administrativ-teritoriale, in calitate de membri asociaţi, i-au delegat Operatorului Regional o parte de activităţile specifice serviciului de  salubrizare iar membrii asociatiei care au si calitatea de actionari ai operatorului i-au concesionat acestuia o serie de bunuri din componenta sistemului de utilitate publica necesare si utile realizarii obiectului de activitate.

Parata a mai aratat ca prin Hotărâri  ale autorităţilor deliberative ale unitatilor administrativ teritoriale care detin –au calitatea de actionar la SC E S SA Medias s-a aprobat , pe de o parte delegarea serviciului de salubrizare, iar pe de alta parte , dare in folosinta si exploatare , prin concesiune, a unor bunuri care au legatura directa si indirecta cu acest serviciu, ca la art 2 lit e din legea 51/2006  este definita delegarea gestiunii unui serviciu de utilitate publica ca fiind - acţiunea prin care o unitate administrativ-teritorială atribuie unuia sau mai multor operatori, în condiţiile prezentei legi,furnizarea/prestarea unui serviciu ori a unei activităţi din sfera serviciilor de utilităţi publice a carui/carei răspundere o are, ca delegarea gestiunii unui serviciu/unei activităţi de utilităţi publice implica operarea propriu-zisă a serviciului/activităţii, punerea la dispoziţie a sistemului de utilităţi publice aferent serviciului/activităţii delegat/delegate, precum si dreptul si obligaţia operatorului de a administra si exploata sistemul de utilităţi publice respective, ca la art. 2. lit. j. din aceiaşi Lege este definit termenul de sistem de utilităţi publice, ca fiind - ansamblul bunurilor mobile si imobile, dobândite potrivit legii, constând din terenuri, clădiri, construcţii si instalaţii tehnologice, echipamente si dotări funcţionale, specific unui serviciu de utilităţi publice, prin ale cărui exploatare si funcţionare se asigură furnizarea/prestarea serviciului; bunurile ce compun sistemele de utilităţi publice fac parte din domeniul public ori privat al unităţilor administrativ teritoriale si sunt supuse regimului juridic al proprietăţii publice sau private, potrivit legi, ca la art. 8. alin. 1. din Legea mai sus invocata se specifica faptul ca autoritătile administraţiei publice locale au competentă exclusivă, în condiţiile legii, în tot ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, gestionarea si funcţionarea serviciilor de utilităţi publice, precum si în ceea ce priveşte crearea, dezvoltarea, modernizarea, reabilitarea si exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale care compun sistemele de utilităţi publice , ca  la alin. 3. sunt stabilite atribuţiile si competentele acestora in sfera serviciilor de utilităţi publice si ca  in acest sens, conf. lit. d. - adopta hotărâri cu privire la alegerea modalităţii de gestiune a serviciilor de utilităţi publice si darea în administrare sau, după caz, punerea la dispoziţie a sistemelor de utilităţi publice destinate furnizării/prestării acestora.

S-a mai aratat ca la art. 29 alin.l. din Legea nr. 51/2006, legiuitorul a definit "gestiunea delegata" ca fiind - modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitara având ca scop serviciile de utilităţi publice în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii, ca  gestiunea delegată a serviciilor de utilităţi publice implică punerea la dispoziţia operatorilor a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor delegate, precum si dreptul şi obligaţia acestora de a administra şi de a exploata aceste sisteme, ca la art 29 alin 7 este definit contractul de delegare a gestiunii ca fiind  un contract încheiat în formă scrisă, prin care unităţile administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de delegat, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a furniza/presta integral un serviciu de utilităţi publice ori, după caz, numai unele activităţi specifice acestuia, inclusiv dreptul şi obligatia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activităţii furnizate/prestate, în schimbul unei redevente. după caz si ca legea 227/2015 privind Codul Fiscal defineste la art 7 pct 36 alin 1 termenul de redeventa ca fiind platile de orice natura primite pentru folosirea ori dreptul de folosinta al oricaruia dintre urmatoarele: …..

Parata mai aratat si ca la art. 36. alin. 2. lit. c) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale , republicata sunt stabilite atribuţiile Consiliului Local in ceea ce priveşte administrarea domeniului public si privat al comunei, oraşului sau municipiului, ca  in exercitarea acestei atribuţii, conf. art. 36. alin. 5. lit. a)., hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum si a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii, ca

la art. 36. alin. 2. lit. d) sunt stabilite atribuţiile Consiliului Local care privesc gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni, ca in exercitarea acestei atribuţii, conf. art. 36. alin. 6. lit. a) pct. 14., asigură, în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public si transport public local, după caz, ca astfel, Oraşul Copsa Mica, la rândul lui, prin intermediul autorităţilor deliberative, in îndeplinirea atribuţiilor si competentelor care ii revin, potrivit calităţii deţinute, a hotărât: aprobarea participării la infiintarea unei societăţi comerciale cu capital public ( S.C. E-S S.A. Mediaş ) si desemnarea acesteia ca Operator regional, conf. H.C.L. …  si aprobarea darii in exploatare si folosinţa prin concesiune a unor bunuri către SC E-S SA. Mediaş, conf. H.C.L. nr. …si ca  aceste bunuri au fost concesionate Operatorului de salubritate in scopul deservirii exclusiv a punctului de lucru Copsa Mica, fiind predate acestuia din urma in baza Procesului verbal de predare-primire nr…..

S-a mai aratat ca bunurile date in exploatare si folosinţa, prin concesiune, către S.C. E-S S.A. Mediaş sunt bunuri rezultate in cadrul unui proiect "Sistem zonal de gestionare deşeuri", Proiect la care au participat, pe langa Oraşul Copsa Mica, si o serie de alte localităţi - Comuna Târnava, Comuna Valea Viilor, Comuna Axente Sever, Comuna Micasasa, si Comuna Seica Mica, ca  in speţa se retine doar împuternicirea data de Consiliul Local Copsa Mica, lipsind imputernicirile date de celelalte localităţi,  in ceea ce priveşte negocierea  redeventei, ca astfel, se poate observa, pe de-o parte, ca nu exista o voinţa expresa si unanima a tuturor partilor implicate in Proiect in ceea ce priveşte mandatul acordat Primarului Oraşului Copsa Mica de a negocia redeventa iar, pe de alta parte, chiar daca ar putea fi reţinuta o astfel de "împuternicire", aceasta se refera strict la negocierea redeventei si nu la stabilirea acesteia .

Parata a mai aratat ca  redeventa "asa cum este ea reglementata de L. nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu modificările si completările ulterioare, reprezintă un element, respectiv o clauza contractuala sensibila care lasa loc de discuţii si interpretări si care generează situaţii conflictuale intre concesionar si concedent, ca nu exista o practica unitara  in ceea ce priveşte stabilirea redeventei, baza de calcul, formula de calcul, modalităţi de încasare, etc, ca in anul 2009 si 2010 (primul si al doilea an de funcţionare al SC. E-S. S.A. Medias  nivelul redeventei a fost stabilit in cuantum de 2 000 lei, iar distribuirea acesteia către  actionari  s-a realizat proporţional cu numărul de acţiuni subscrise si vărsate la capitalul social al societatii, ca incepand cu anul 2011 , prin hotararea Adunarii Generale a ….SIBIU nr …s-a stabilit nivelul redeventei , respectiv 1% din valoarea serviciilor prestate si facturate pentru membrii asociati care detin si calitatea de actionari ai societatii si 0,5% pentru pentru cei care nu detin calitatea de actionari , ca in scopul ducerii la indeplinire a Hotărârii Adunării Generale a ….SIBIU nr. ….Municipiul Medias prin H.CL ….si Oraşul Dumbrăveni prin H.C.L. …au adoptat Hotărâri de Consiliu local care reglementează redeventa , ca insa Oraşul Copsa Mica a adoptat o astfel de Hotărâre doar in anul 2015, conf. H.C.L. nr…...

In ceea ce priveşte prezenta si îndeplinirea condiţiilor atragerii răspunderii delictuale a paratei, asa cum a fost ca reţinuta si apreciata de catre reclamant, s-a aratat ca aspectele privind răspunderea civili delictuala pentru fapta proprie, cât şi condiţiile generale în care se poate angaja aceasta răspundere, se regăsesc în art. 1349 alin. (1) - (2) si art. 1357-1371 din noul Cod civil, ca, în analiza răspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie, trebuie avute în vedere si dispozitiile  art. 1381-1395 din noul Cod civil, care reglementează regulile aplicabile reparării  prejudiciului cauzat în condiţiile răspunderii civile delictuale, ca in speta  solicitarea privind obligarea paratei - S.C. E-S S.A. Mediaş la plata sumei de 741.412,98 lei, cu titlu de despăgubiri, reprezentând recuperarea parţiala, pe o perioada de 66 luni, a cheltuielilor generate de folosinţa si exploatarea bunurilor care aparţin domeniului privat al Oraşului Copsa Mica date in concesiune Societăţii prin procesul verbal de predare-primire nr. 1822/09.03.2010, precum si a amortizării valorii bunurilor, calculata pana la data de 30.09.2016 este netemeinica si nelegala , ca nu poate fi reţinuta răspunderea delictuala a paratei, ca Parata nu a încălcat prin actiuni/fapte ilicite, săvârşite cu vinovatie, vreun drept sau interes legitim al Reclamantului, ca  obligaţiile dintre parti sunt de natura contractuala, decurgând in baza raporturilor juridice existente si a documentelor de reglementare respectiv Hotărârea Adunării Generale a ..SIBIU nr . si Hotarare Consiliului  Local Copsa Mica NR….si contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubritate  si ca nu exista nici prejudiciu.

Parata a mai aratat ca pentru perioada 2015-2017 parata si-a respectat obligatia de plata a redeventei cf HCL…., ca modul de calcul al veniturilor datorate asa cum este mentionat in Memoriul explicativ anexat cererii contravine modului de calcul prevazut de art 1 din HCL…., ca stabilirea veniturilor datorate si, in mod implicit, intinderea prejudiciul pretins, in cuantum de 741.412,98 lei rezulta dintr-un Memoriu explicativ, insa acesta  nu are valoare materiala si juridica si nu-i poate fi opozabil paratei in condiţiile in care nu se face trimitere la el in Cuprinsul Deciziei Camerei de Conturi Sibiu…., nu este datat si nu este adresat unei entităţi, ca suma pretinsa nici  nu este stabilita si ca in  Decizia nr. …emisa de Camera de Conturi Sibiu s-a constatat ca Parata nu a achitat redeventa pentru bunurile primite in concesiune, iar la secţiunea DECIDE ( pag. 5. pct. 21 se regăseşte ca si măsura " Stabilirea veniturilor datorate de către S.C. E S S.A. Mediaş bugetului local al oraşului Copsa Mica, urmare folosirii-pentru desfăşurarea activităţii de salubrizare a bunurilor_dobandite de Primărie din credite alocate de la bugetul de stat, in cadrul subprogramului Sistem Integrat de Management al Deşeurilor, inregistrarea in contabilitate a acestora si luarea tuturor masurilor prevăzute prin acte normative care reglementează domeniul, pentru incasare" - cu termen de realizare 30.09.2014. Parata a mai aratat si ca niciunde in conţinutul Deciziilor Camerei de Conturi Sibiu nu se face trimitere respectiv nu se ia act de existenta unei modalităţi de stabilire a redeventei ( asa cum a fost ea reglementata prin H.C.L….), ca  mai mult, in raportul 6094/16.09.2016 ( a se vedea pag 7.5 lit. a lin.2 ) s-a constatat ca au fost incalcate printre altele, prev. art. 123 (1) din L.215/2001 a administraţiei publice locale care  prevede ca "Consilile locale si Consilile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local sau judeţean, dupa caz, sa fie date in administrarea Regiilor autonome si Instituţiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie inchmate.", ca , concluzia este ca nu s-a realizat o informare de către reprezentanţii Primăriei asupra existentei unei Hotărâri de Consiliu Local care reglementează tocmai acest aspect si ca suma pretinsa nu a fost înregistrata in contabilitatea Reclamantului -

Parata a mai aratat ca trebuie retinuta si autoritatea lucrului judecat, ca  in anul 2012 Oraşul Copsa Mica in calitate de Reclamant, a formulat  împotriva S.C E-S S.A. Mediaş, in calitate de parata, acţiunea civila nr. …..având acelaşi obiect, respectiv obligarea acesteia din urma la plata unei sume de bani reprezentând, cu titlu de redevanta, recuperarea valorii amortizate a bunurilor din domeniul privat al Oraşului Copsa Mica date in concesiune prin procesul verbal nr. ….si ca  prin Sentinţa Civila nr. ….012 pronunţata in Dosar nr……, instanţa respinge acţiunea reclamantei, devenind irevocabila la data de 18.05.2012.

In  drept au fost  invocate  prev. art. 205 respectiv art. 430 si art. 431 Cod Procedura Civilă.

In probaţiune au fost  anexăm la intampinare inscrisuri, respectiv: Hotărârea Adunării Generale a ….SIBIU nr. 1/07.10.2011; H.C.L. Municipiul Mediaş nr., H.C.L. Oraşul Dumbrăveni nr.; H.C.L. Oraşul Copsa Mica, Extras din Contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prin atribuire directa nr.; Extras din Decizia nr. emisa de Camera de Conturi Sibiu ; Extras din Decizia nr. _emisa de Camera de Conturi Sibiu ; Extras din Raportul nr. a Camerei de Conturi Sibiu ; Deciziile de impunere emise de Oraşul Copsa Mica pentru anii 2015, 2016 si 2017 înregistrate cu nr., nr. si nr. 17 ; Fise redeventa Oras Copsa Mica, pentru anul 2015,anul 2016 si anul 2017 ; Sentinţa Civila nr. pronunţata in Dosar nr..

Reclamanta nu a formulat raspuns la intampinare.

In cauza instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri, respectiv actele depuse de parti la dosar, proba cu interogatoriul paratei (f. 138 ) precum si proba cu expertiza tehnica contabila, fiind efectuat si depus la dosar de catre expert N M H  Raport de expertiza contabila (f 122 ) si Supliment la acesta (f 154).

A fost atasat totodata dosarul nr …al Judecatoriei Medias.

Analizand actele si lucrarile dosarului  instanta retine urmatoarele:

Analizand in primul rand exceptia autoritatii de lucru judecat instanta o va respinge dat fiind faptul ca nu sunt indeplinte conditiile triplei identitati de parti, obiect si cauza conform art 430 si 431 Cod pr civ deoarece cauza este diferita . IN prezenta actiune reclamanta invoca ca si temei al pretentiilor sale raspunderea civila delictuala in timp ce in dosar …temei al pretentiilor reclamantei era raspunderea civila contractuala. Astfel, cum cauza celor doua actiuni este diferita, se impune respingerea acestei exceptii.

Cu privire la exceptia prescriptiei partiale a dreptului la actiune al reclamantei pentru o parte a  pretentiilor acesteia, instanta o va analiza impreuna cu fondul cauzei.

Pe fondul cauzei instanta retine ca SC E-S S.A. Medias este o societate comerciala cu capital public, deţinuta  de Municipiul Medias, Oraşul Copsa Mica si Oraşul Dumbrăveni, aceasta fiind  desemnata in cadrul A de D  I SIBIU ca Operator Regional privind serviciul public de salubrizare a localităţilor.

 Prin contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubritate prin atribuire directa  din aprilie 2009 , unităţile administrativ-teritoriale, in calitate de membri asociaţi, prin ADI E Sibiu  i-au delegat paratei , in calitate de Operator Regional,  o parte de activităţile specifice serviciului de  salubrizare, odata cu incheierea contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubritate operatorului fiindu-i concesionat o serie de bunuri  necesare si utile realizarii obiectului de activitate.

Astfel, prin HCL a Consiliului Local Copsa Mica s-a aprobat lista cuprinzand bunurile care urmeaza sa fie date in exploatare si folosinta , prin concesiune, catre SC E S SA Medias precum si a listei cuprinzand bunurile care raman in administrarare si exploatarea Primariei orasului Copsa Mica .

La art 1 din aceasta hotarare se mentioneaza ca se aproba lista bunurilor care apartin domeniului privat al orasului ce urmeaza sa fie date in exploatare si folosinta , prin concesiune, catre SC E S SA Medias , cf anexei 1 din hotarare (f 11), iar la art 3 se arata ca se imputerniceste Primarul Orasului Copsa Mica sa negocieze redeventa si sa semneze contractul de concesiune cu SC E S SA Medias.

Urmare a acestei HCL la data de ..intre Orasul Copsa Mica si parata s-a incheiat procesul verbal nr  privind predarea de catre primaria orasului , respectiv primirea bunurilor date in exploatare si folosinta prin concesiune.

Instanta retine ca desi prin HCL a fost imputernicit Primarul Orasului Copsa Mica sa negocieze redeventa si sa semneze contractul de concesiune cu SC E S SA Medias, in preambulul procesului verbal de predare primire sunt indicate ca temei al predarii bunurilor concesionate doar  HCL…, HCL …si Contractul de delegare a gestiunii  din aprilie 2009 , fara sa se indice vreun contract de concesiune semnat de parti si prin care as se fi stabilit plata vreunei redevente pentru explotarea si folosinta bunurilor primite.

Conform procesului verbal (f 9 dosar initial) au fost predate 356 eurocontainere de 110 l, 3770 europubele de 240 l, 779 europubele de 120 litri,  doua  autogunoiere  si 62 platforme colectare selectiva .

In urma unui control efectuat de Curtea de Conturi la UAT Copsa Mica  s-a emis decizia …in care s-a aratat ca UAT Copsa Mica nu a incasat de la Sc E S SA Medias , pentru perioada 2011-2013, suma estimata de 102.480 lei venituri datorate bugetului local cu titlu de chirie sau redeventa pentru  bunurile predate operatorului zonal de salubritate pentru desfasurarea activitatii sale si s-a dispus, la pct 2 din decizie, stabilirea veniturilor datorate de SC E S SA Medias si luarea tuturor masurilor prevazute prin acte normative care reglementeaza domeniul pentru incasare, cu termen de realizare 30.09.2014, termen prelungit ulterior prin alte acte emise de Camera de Conturi Sibiu pana la 15.09.2017 (f 48 dosar initial .)

Urmare a deciziilor emise de Curtea de Conturi precum si a unei deciziei emise  anterior in urma unui alt control (decizia….) reclamanta a solicitat paratei plata sumelor datorate cu titlu de redeventa sau chirie pentru bunurile predate operatorului zonal de activitate .

Astfel, prin actiunea inregistrata la Judecatoria Medias sub  nr ..s-a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 68.320 lei reprezentand recuperarea valorii amortizate pentru anii 2010-2012 a bunurilor date in folosinta catre SC E S SA Medias, in motivarea acelei actiuni aratandu-se ca bunurile au fost predate fara a exista incheiat un contract de concesiune, ca dupa predare urma sa fie semnat si contractul de concesiune dar ca nu s-a ajuns la un acord care sa fie concretizat printr-un contract de concesiune.

 Actiunea a fost insa respinsa prin sentinta ….a Judecatoriei Medias cu motivarea ca partile nu au respectat dispozitiile legale cand au incheiat contractul de delegare a gestiunii, respectiv art 30 alin 13 lit c si d si alin 14 lit j din legea 51/2006  , ca reclamanta nu poate , invocandu-se culpa concurenta, sa impuna o redeventa care sa nu fie rezultatul acordului de vointa  si ca, cum contractul de concesiune incheiat intre parti nu cuprinde obligatii de plata a redeventelor, acesta nu poate fi un temei pentru raspunderea contractuala a paratei . Tot in considerente s-a aratat ca incalcarea dispozitiilor legale la incheierea contractului nu poate impune obligatii oneroase suplimentare pentru una dintre parti. Sentinta a ramas irevocabila prin nerecurare.

Ulterior, desi intre parti tot nu s-a semnat vreun contract de concesiune pentru stabilirea redeventei datorate de parata pentru folosinta bunurilor utilizate in prestarea serviciului de salubritate , reclamanta a notificat parata la data de 13.02.2017 (f 20-22 dosar initial ) sa achite suma de 741.412,98 lei reprezentand recuperarea partiala, pentru 66 de luni , a cheltuielilor generate de folosinta si exploatarea bunurilor care apartin domeniului privat la Orasului Copsa Mica si care au fost date in folosintain 2010 precum si a amortizarii valorii bunurilor calculata pana la 30.09.2016. Cum parata a refuzat expres plata  sumei, cu respectarea termenului de 6 luni stabilit de art 2540 cod civil.

Analizand deci  prezenta actiune raportat la starea de fapt prezentata mai sus instanta retine in primul rand ca temeiul juridic al actiunii , temei invocat de reclamanta, este cel al raspunderii civile delictuale , si nu raspunderea contractuala cum s-a invocat in dosarul ….al Judecatoriei Medias .

Raspunderea civila delictuala si conditiile ce trebuie indeplinite pentru a se putea atrage raspunderea civila delictuala au fost  reglementate in vechiul cod civil la art 998 si urmatoarele Cod civil (dispozitii aplicabile pana la intrarea in vigoare a Noului Cod civil in 01.10.2011), iar in noul cod civil sunt reglementate la art 1349 si 1357 .

Potrivit acestor dispozitii pentru a se putea atrage raspunderea civila delictuala trebuie sa existe in primul rand o fapta ilicita savarsita cu vinovatie si care sa cauzeze celeilalte parti un prejudiciu.

In consecinta, fata de aceste dispozitii explicite instanta constata ca  desi nu se poate contesta ca reclamanta a suferit un prejudiciu din cauza ca si-a suportat din fondurile proprii cheltuielile cu amortizarea bunurilor date in folosinta paratei,  reclamanta nu a indicat si nici nu a dovedit in vreun fel care ar fi fapta  ilicita a paratei savarsit cu vinovatie .

Fapta  ilicita reprezinta o  conduita a omului prin care se încalcă normele imperative ale dreptului, săvârşite fară intenţia de a produce efecte juridice împotriva autorului lor, efecte care însă se produc în puterea legii. In alţi termeni, prin fapta ilicită se intelege  acţiunea sau inacţiunea contrară legii care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane.

Ori, fata de starea de fapt mentionata mai sus si fata de faptul ca reclamanta nu a continuat demersurile pentru semnarea intre parti a contractului de concesiune, asa cum s-a stabilit inca din anul 2010, instanta constata ca nu exista actiune/ inactiune contrara legii savarsita de parata si ca nici reclamanta nu a indicat ce dispozitii legale a incalcat parata prin faptul ca nu a semnat un contract de concesiune.

Relatiile dintre parti sunt relatii de natura contractuala care ar trebui sa aiba la baza acordul de vointa al partilor cu privire la toate aspectele , iar reclamanta, in lipsa acordului paratei de a suporta contravaloarea amortizarii mijloacelor fixe  cf…., acord care sa se concretizeze prin semnarea contractului de concesiune , avea posibilitatea de a obtine suplinirea acordului paratei prin actiune in instanta, ceea ce insa nu s-a intamplat.

In consecinta ,  fata de cele aratate mai sus, fata de faptul ca si prin sentinta …a Judecatoriei Medias  s-a aratat clar  ca reclamanta nu poate , invocandu-si culpa concurenta,  sa impuna o redeventa care sa nu fie rezultatul acordului de vointa  si fata de faptul ca refuzul paratei de a semna un astfel de contract nu reprezinta in sine o fapta ilicita din moment ce nu s-a incalcat vreo dispozitie legala, instanta constata ca nu este indeplinita prima conditie pentru a putea exista raspundere civila delictuala a paratei, astfel incat se impune  respingerea  actiunii  reclamanteica neintemeiata.

Analizand totusi si prescripţia dreptului material la acţiune, instanţa reţine faptul că în cauză se invocă răspunderea delictuală a pârâtei, iar faptele ilicite imputate acesteia ar fi  fost săvârşite lunar, incepand cu momentul predarii  bunurilor , cu ocazia  stabilirii amortizarii lunare datorate de parata si neachitata si ca, raportat la fiecare suma in parte sunt incidente atat dispozitiile Decretului nr. 167/1958 cat si cele ale codului civil.

Potrivit art. 8 din Decretul nr. 167/1958 prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea.

De asemenea, cf art 2526 Cod cv dreptul la actiune in executarea prestatiilor succesive incepe sa curga de la data la care fiecare prestatie devina exigibila , iar cf art 2528 Cod cv dreptul la actiune in recuperarea pagubei cauzata printr-o fapta ilicita incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat pagubat cat si pe cel care raspunde de ea.

Din moment ce reclamanta a calculat lunar amortizarea si din moment ce aceasta stia ca parata ar avea obligatia de a o plati , instanta retine ca pentru fiecare luna in parte pentru care s-a calculat amortizare curge cate un nou termen de prescriptie, prestatiile solicitate de reclamanta fiind succesive si ca deci termenul de prescriptie nu curge de la data emiterii deciziei de catre Curtea de Conturi in 2014. De altfel, pe numele reclamantei se emisesera si anterior anului 2014 alte decizii cu aceleasi incalcari ale legislatiei (f 21 dosar …al Judecatoriei Medias atasat la prezenta cauza ), astfel incat nu se poate retine ca reclamantul a cunoscut paguba si persoana responsabila doar in 2014.

In consecinta, fata de aceste dispozitii si fata de dispozitiile art 2540 Cod cv care arata ca prescriptia este intrerupta prin punerea in intarziere a celui in folosul caruia curge numai daca aceasta este urmata de chemarea in judecata in termen de 6 luni de la data punerii in intarziere ,  instanta retine ca reclamanta a comunicat paratei notificare in data de 13.02.2017 si  ca in termen de 6 luni a formulat si prezenta actiune .

 Instanta retine totodata ca termenul de prescriptie este cel  comun de 3 ani si nu cel de 5 ani invocat de reclamanta , ca nu exista nici o dispozitie legala care sa prevada ca o taxa de concesiune/redeventa  are natura unei creante fiscale,  si ca dimpotriva art 1 alin 4 din OG 92/2003 prevede clar ca  prezentul cod nu se aplică pentru administrarea creanţelor datorate bugetului general consolidat rezultate din raporturi juridice contractuale, cu excepţia redevenţelor miniere, a redevenţelor petroliere şi a redevenţelor rezultate din contracte de concesiune, arendă şi alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, încheiate de Agenţia Domeniilor Statului, si ca deci, cum redeventa solicitata de reclamanta nu este rezultatul vreunui contract incheiat cu ADS , termenul de prescriptie este cel de drept comun.

Astfel, fata de cele aratate mai sus si fata de data punerii in intarziere  instanta retine ca  toate pretentiile reclamantei aferente perioadei 01.04.2011 (de la aceasta data s-a calculat efectiv amortizare, fiind puse in folosinta,  conform Raportului de expertiza contabila efectuat in cauza ) si pana la 01.02.2014 , pretentii in suma de 381.940,01 lei (8988,348 lei x34 luni amortizare pentru autogunoiere, 843,267 leix 34 luni amortizare pentru platforme si 1401,77 lei x 34 luni cheltuieli lunare bunuri neamortizabile ) sunt prescrise si le va respinge ca prescrise, restul pretentiilor urmand a fi respinse ca nefondate  urmarea a faptului ca nu s-a constatat existenta vreunei fapte ilicite a paratei.

Fata de solutia ce se va pronunta, fata de faptul ca reclamanta este partea cazuta in pretentii, va fi obligata aceasta la plata catre parata a sumei de 480 lei cheltuieli de judecata, respectiv onorariu expertiza.

Domenii speta

Spete similare