Distincţia dintre infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 c. pen. şi infracţiunea de tentativă de omor prevăzută de art. 32 c. pen. rap. la art. 188 c. pen.

Rezumat:

În cazul infracţiunii de lovirea sau alte violenţe făptuitorul acţionează cu intenţia generală de vătămare, pe când în cazul tentativei la omor acesta acţionează cu intenţia de ucidere. Forma şi modalitatea intenţiei rezultă din materialitatea actului, respectiv din relaţiile personale anterioare existente între părţi, din obiectul vulnerabil folosit, numărul şi intensitatea loviturilor, zona anatomică vizată, comportamentul ulterior al inculpatului (decizia nr.1227 din 02.04.2009, decizia nr.4256 din 14.12.2010, decizia nr.1730 din 2006, decizia nr.361 din 18.01.2005 Î.C.C.J.). Prin urmare, în cazul tentativei la infracţiunea de omor, actele de punere în executare, întrerupte sau care nu şi-au produs efectul, trebuie să releve - prin natura lor şi împrejurările în care au fost comise - că infractorul a avut intenţia de a ucide, iar nu intenţia generală de a vătăma.

Astfel, există tentativă de omor, şi nu lovirea sau alte violenţe, ori de câte ori infractorul acţionează în aşa mod încât provoacă leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori foloseşte instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanţă timpul necesar pentru îngrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infracţiunilor de vătămare corporală şi nu exprimă dinamismul interior al actului infracţional. Anumite stări ale infractorului ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el în executarea actului nu au relevanţă în sine, întrucât intenţia de omor se deduce din modul în care a acţionat, iar nu din elemente exterioare.

Hotărârea:

Prin sentinţa penală nr.129 din data de 08.10.2018 pronunţată de Tribunalul Botoşani a fost condamnat inculpatul A., fiul lui ...,  la:

- pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal pentru săvârşirea unei tentative de „omor” prev. şi ped. de art.32 rap. la art.188 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.79 alin.1 C. pen., art.396 alin.10 Cod procedură penală;

Pe timpul şi în condiţiile prev. de art.65 alin.1 şi 3 Cod penal i-a fost interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal şi:

- la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „port sau folosire fără drept de obiecte periculoase” prev. şi ped. de art.372 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală.

În temeiul art.38 alin.1, art.39 alin.1 lit.b Cod penal, i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art.67 alin.2 Cod penal i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 3 ani a drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal.

Pe timpul şi în condiţiile prev. de art.65 alin.1 şi 3 Cod penal i-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal.

În temeiul art.7 rap. la art.4 alin.1 lit.b din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic al acesteia în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

S-a dispus confiscarea corpului delict „un cuţit” predat de inculpat ce se afla înregistrat la poziţia nr 32/2017 la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Botoşani.

A fost obligat inculpatul să plătească părţii civile B., domiciliat în ... suma de 5.000 lei reprezentând daune morale şi au fost respinse daunele materiale în sumă de 60.000 lei, precum şi daunele morale în sumă de 55.000 lei solicitate de partea civilă, ca nefondate.

A fost obligat inculpatul să plătească suma de 260.20 lei daune materiale părţii civile Serviciul Judeţean de Ambulanţă, reprezentând cheltuielile cu transportul şi asistenţa medicală a persoanei vătămate, precum şi părţii civile Spitalul Judeţean de Urgenţă, cu acelaşi titlu, suma de 5680.698 lei, plus dobânda legală de la data fiecăruia dintre debite, calculată până la achitarea integrală a acestora.

În temeiul art.274 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr.481/P/2015 din data de 27.11.2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de „omor", prev. şi ped. de art. 32 raportat la art. 188 alin.1 şi 2 Cod penal şi pentru săvârşirea infracţiunii de „portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase” prev. şi ped. de art. 372 al. 1 lit. a Cod penal, cu aplic. art.38 alin.1 Cod penal, constând în aceea că în seara de 13.04.2015, în jurul orei 21:30, a înjunghiat-o pe persoana vătămată B. de mai multe ori cu un cuţit în zona abdominală şi în piciorul stâng, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 30-40 de zile îngrijiri medicale şi care i-au pus viaţa în primejdie. Agresiunea a avut loc pe terasa barului aparţinând I.I. C..

Cauza a fost înregistrată la data de 28.11.2017 pe rolul Tribunalului Botoşani sub nr. .../40/2017.

În urma parcurgerii procedurii de cameră preliminară, prin Încheierea nr.15/ 6.02.2018 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanţei de fond, s-au respins ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpat şi în baza art.346 alin.2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală din cauză şi s-a dispus începerea judecăţii.

Încheierea a fost contestată de inculpat, iar prin  încheierea nr. 40/2 mai 2018 Curtea de Apel Suceava  a respins,  ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul A. împotriva încheierii penale nr. 15/6.02.2018 a Tribunalului Botoşani.

Inculpatul nu a fost prezent personal la proces, fiind reprezentat de apărător ales, avocat ..., care a depus la dosar o declaraţie notarială autentificată sub nr.5622/19.09.2018 prin care inculpatul a arătat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu disp. art.374 alin.4 Cod procedură penală.

La termenul din 25 septembrie 2018, instanţa de fond a pus în discuţie cererea inculpatului de judecare a dosarului în baza probelor administrate în faza de urmărire penală în conformitate cu disp. art.374 alin.4 Cod procedură penală şi având în vedere  concluziile apărătorului ales şi ale procurorului, instanţa de fond a admis cererea, trecând la dezbateri conform art.377 Cod procedură penală.

Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, valorificând întreg probatoriul administrat la urmărirea penală, Tribunalul Botoşani a reţinut, ca situaţie de fapt, următoarele:

 În ziua de 13.04.2015, inculpatul a consumat băuturi alcoolice la barul aparținând SC D., de pe raza satului .... A stat la masă cu martorul E., timp în care îi tot repeta acestuia, în glumă, „Diseară te tai”, dar martorul nu  a văzut cuţit asupra lui.

La un moment dat, din cauza unei pene de curent, barul sus – menționat s-a închis, astfel că inculpatul şi martorul E. au plecat la barul aparținând I.I. C. Martorul cunoștea că la acest bar era persoana vătămată, pentru că vorbise cu ea la telefon în cursul zilei. Când au ajuns, au constatat că nici această locaţie nu avea curent electric. Barul era deschis, iar persoanele din interior, respectiv persoana vătămată B. şi martorii F, G și H stăteau în sala de biliard, la lumina unei lanterne.

Pentru că inculpatul a început să facă scandal şi să arunce cu scaunele prin încăpere şi a răsturnat lanterna de pe masă, persoana vătămată i-a cerut să plece, dar inculpatul a refuzat, astfel că aceasta l-a luat de spate şi fără a exercita violenţe l-a scos pe terasa barului. În drum spre uşă, inculpatul i-a spus persoanei vătămate „dacă-i tare să iasă afară”. Au ieşit amândoi pe terasa barului, moment în care inculpatul, potrivit declarației persoanei vătămate, a lovit-o pe aceasta cu pumnul în partea dreaptă a capului, după care a scos un cuţit cu care a tăiat-o de două ori în abdomen şi de 5 (cinci) ori în coapsa stângă şi în regiunea fesieră.

Agresiunea a durat 30 de secunde – maxim 1 minut, aşa cum au declarat martorii I. și G., aceasta din urmă arătând că după 30 de secunde - maxim un minut, a auzit două bufnituri în uşa barului. Martorul E. a ieşit şi imediat a intrat înapoi spunând că persoana vătămată este tăiată şi căzută pe terasa barului. Au ieşit şi ceilalţi martori care au văzut-o pe persoana vătămată plină de sânge, căzută pe terasa barului, iar uşa de acces la intrarea în sala de biliard era murdară de sânge. Inculpatul nu mai era, fugise.

În aceeaşi seară, persoana vătămată a fost transportată la Spitalul de Urgențe, unde a fost supusă unei intervenţii chirurgicale.

Potrivit certificatului medico – legal nr. 463/D2 din 25.05.2015 al Serviciului de Medicină – Legală s-au concluzionat următoarele:

La examinarea medico - legală a numitului B. s-au constatat plăgi și semne de tratament neurochirurgical.

Din documentația medicală a rezultat dg. Plagă înjunghiată abdominală (flanc stg.) penetrantă, transfixiantă la nivelul colonului transvers cu lezarea (secționarea) peretelui gastric posterior. Hemoperitoneu mediu, plagă înjunghiată abdominală (fosa iliacă stângă) nepenetrantă cu dilacerare de masă musculară. Plagă 1/3 superioară coapsa stângă față antero - laterală. Plăgi multiple (patru) înjunghiate regiune fesieră stângă. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu corp dur tăietor înțepător pot data din 13.04.2015.

S-a constatat că necesită 30-40 (treizeci-patruzeci) zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.

S-a reţinut că leziunile traumatice au pus în primejdie viața victimei.

Inculpatul nu a fost audiat în prezenta cauză, întrucât după ce a semnat pe dovada de primire a citației, în care i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect şi încadrarea juridică a faptei pentru care este cercetat, a plecat din ţară.

Fiind audiată, persoana vătămată a declarat că după ce l-a scos pe inculpat din bar, fiind doar ei doi pe terasă, acesta a continuat să o înjure (când erau în bar o înjurase, insultase şi amenințase), motiv pentru care i-a tras o palmă. În acel moment, inculpatul s-a repezit la ea şi a început să o lovească în zona abdomenului în partea stângă şi la piciorul stâng. Susnumita a declarat că, inițial, nu a știut ce se întâmplă, dar a simțit o arsură şi o moleșeală şi a căzut pe terasa barului, lângă un stâlp de susținere. S-a ridicat şi a vrut să intre în bar să-i anunțe pe cei din interior de cele întâmplate, dar nu a reușit pentru că pe la spatele său, inculpatul a mai înjunghiat-o cu cuțitul în coapsa stângă, persoana vătămată căzând peste ușă.

Ulterior, fiind audiată de procuror, persoana vătămată a declarat că, l-a lovit pe inculpat abia după ce acesta a lovit-o pe ea, precizând că a văzut cuțitul în mâna inculpatului la lumina farurilor unui autoturism care trecea pe drum.

Declarația persoanei vătămate s-a coroborat cu actul medico–legal cu privire la modalitatea de producere a leziunilor şi poziția în care se afla aceasta, raportat la inculpat pe parcursul agresiunii.

Potrivit actului medico – legal, pe lângă cele două plăgi abdominale şi plaga tăiată fața anterioară 1/3 superioară coapsa stângă de aproximativ 4 cm, persoana vătămată a mai avut şi patru plăgi înjunghiate în regiunea fesieră stânga. Aceasta a confirmat că persoana vătămată a încercat să scape şi să intre în bar, întorcându-se în acest moment cu spatele de agresor şi în aceste împrejurări a murdărit de sânge uşa de la intrarea, despre care a afirmat martora G.

Aceste urme de pe ușă au fost consemnate şi în procesul – verbal de cercetare la fața locului, fiind evidențiate în planșa fotografică.

În cursul cercetărilor, inculpatul a predat cuțitul, o pereche de pantofi cu șireturi şi o bluză tip geacă culoare gri cu negru, pe care sus-numitul le-a purtat în seara respectivă. Cu ocazia examinării acestora s-a constatat că geaca prezintă la nivelul mânecii stângi, în partea cotului un număr de 6 pete de culoare brun – roșcate de dimensiuni mici, cu aspect de stropi.

În zona antebrațului mânicii drepte s-au observat urme de culoare brun–roșcate, asemănătoare sângelui, împroșcate.

La partea interioară a pantofului drept, zona limbii şi pereții pantofului s-au pus în evidenţă urme de culoare brun – roșcate. Pe lama cuțitului nu s-au pus în evidenţă urme de interes în cauză.

S-au examinat şi hainele persoanei vătămate, respectiv o jachetă, un pulover, un tricou, pantalonii şi pantofii. Pe jachetă, pulover şi tricou s-au pun în evidenţă câte două tăieturi grupate, de asemenea, pe pantaloni partea din faţă s-au pus în evidenţă secțiuni transversale.

S-a reţinut că activitatea infracțională a inculpatului întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de „omor", prev. și ped. de art. 32 raportat la art. 188 al. 1 și 2 Cod penal şi a infracţiunii de „portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase” prev. și ped. de art. 372 al. 1 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 38 al. 1 Cod penal.

Având în vedere actele şi probele administrate, Tribunalul Botoşani a considerat, prin raportare la dispoziţiile art.15 Cod penal, că faptele inculpatului A. au fost săvârşite cu vinovăţie, au fost nejustificate şi au fost imputabile acestuia, întrunind elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor", prev. și ped. de art.32 raportat la art. 188 alin.1 și 2 Cod penal şi a infracţiunii de „portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase” prev. și ped. de art. 372 al. 1 lit. a Cod penal, cu aplic. art.38 alin.1 Cod penal şi cu aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală, ca circumstanţă atenuantă specială, în condiţiile recunoaşterii faptei.

Astfel, la stabilirea şi individualizarea pedepselor ce au fost aplicate, instanţa de fond a făcut aplicarea textelor de lege incidente, cu aplicarea cauzei speciale de reducere potrivit art.396 alin.10 Cod procedură penală, stabilirea fiecăreia dintre pedepse făcându-se în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art.74 Cod penal, cu calcularea timpului potrivit dispoziţiilor art.186 Cod penal.

Potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de textul legal, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care, în speţă, sunt destul de ridicate, fiind evaluate după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii - în loc public; starea de pericol creată pentru valoarea cea mai importantă ocrotită, viaţa; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii – leziuni care au pus în primejdie viaţa unei persoane; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, care în cauză, lipseşte; lipsa antecedentelor penale; conduita după săvârşirea infracţiunii – nu s-a prezentat, stabilindu-se, în urma citării la instanţa de fond cu mandat de aducere, că este plecat în străinătate; nivelul de educaţie - studii 10 clase, vârsta - 25 de ani, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, necăsătorit, fără copii minori.

Analiza conduitei după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, a relevat că acesta nu şi-a exprimat poziţia procesuală, nefiind audiat în faza de urmărire penală, ci doar ulterior, la instanţa de fond, prin declaraţie autentică notarială, a arătat că recunoaşte faptele şi a solicitat judecata în baza probatoriului administrat la urmărirea penală, poziţie procesuală care a fost valorificată în cauză prin aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin.10 Cod procedură penală, conform cărora, când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art.375 alin.1, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, se reduc cu o treime.

În consecinţă, dată fiind gravitatea faptelor comise şi consecinţele faptelor sale, instanţa de fond a considerat că, pentru tentativa la infracţiunea de omor, după reducerea limitelor de pedeapsă în două trepte, în aplicarea art.79 alin.1 C. pen privitor la concursul între cauze de atenuare, că pedepse de 5 ani închisoare şi, respectiv, complementara obligatorie de 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal pentru săvârşirea unei tentative de „omor” prev. şi ped. de art.32 rap. la art.188 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art.79 alin.1 C. pen., art.396 alin.10 Cod procedură penală, alături de care se va aplica, pe timpul şi în condiţiile prev. de art.65 alin.1 şi 3 Cod penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, ca pedeapsă accesorie, şi o pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „port sau folosire fără drept de obiecte periculoase” prev. şi ped. de art.372 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală, vor asigura inculpatului A. realizarea funcţiei educative şi preventive a acesteia.

În condiţiile săvârşirii faptelor în concurs real, în temeiul art.38 alin.1, art.39 alin.1 lit.b Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art.67 alin.2 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară obligatorie a interzicerii pe timp de 3 ani a drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal.

Pe timpul şi în condiţiile prev. de art.65 alin.1 şi 3 Cod penal, i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.

 Privitor la latura civilă a cauzei, în condiţiile în care inculpatul nu a fost prezent pentru a-şi prezenta poziţia procesuală cu privire la plata despăgubirilor, un acord de principiu prin apărător nefiind suficient, iar partea civilă nu a dovedit cu nici un mijloc de probă pretenţiile materiale solicitate, instanţa de fond a apreciat, în echitate şi conform jurisprudenţei consacrate CEDO, că o despăgubire morală de 5000 lei poate fi acordată, dată fiind suferinţa psihică inerentă, cauzată de leziunile suferite până la vindecare, indiferent de numărul de zile efective de spitalizare, şi de disconfortul suferit, astfel încât, în temeiul art.397 Cod procedură penală raportat la art.1357 Cod civil, a obligat inculpatul să plătească părţii civile B., suma de 5.000 lei reprezentând daune morale şi au fost respinse daunele materiale în sumă de 60.000 lei, precum şi daunele morale în sumă de 55.000 lei solicitate de partea civilă, ca nefondate.

În temeiul art.7 rap. la art.4 alin.1 lit.b din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic al acesteia în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art.112 lit.b C. pen., s-a dispus confiscarea corpului delict „cuţit” predat de inculpat ce se află înregistrat la poziţia nr.32/2017 la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Botoşani.

Serviciul Judeţean de Ambulanţă s-a constituit parte civilă cu suma de 260,20  lei, aşa cum a rezultat din adresa nr. 1283/13.05.2015.

Potrivit adresei nr. 17780, Spitalul Judeţean s-a constituit parte civilă cu suma de 5680.69 lei (F.O. nr. ./2015 - internare ...), cu dobânda legală de la data debitului.

În consecinţă, în temeiul art.397 Cod procedură penală raportat la art.1357 Cod civil instanţa, au fost admise în totalitate pretenţiile civile solicitate de unităţile spitaliceşti, obligându-l pe inculpat să plătească suma de 260.20 lei daune materiale părţii civile Serviciul Judeţean de Ambulanţă, reprezentând cheltuielile cu transportul şi asistenţa medicală a persoanei vătămate, precum şi părţii civile Spitalul Judeţean de Urgenţă, cu acelaşi titlu, suma de 5680.698 lei, plus dobânda legală de la data fiecăruia dintre debite, calculată până la achitarea integrală a acestora.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul A. pentru motivele expuse pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum şi cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu prevederile art. 417, art. 420 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente: 

Sub aspectul situaţiei de fapt care rezultă din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, Curtea reţine că s-a dat o corectă eficienţă şi interpretare acestuia, reţinându-se că probele administrate conduc la concluzia certă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat.

De altfel, inculpatul nu a fost prezent personal la proces, fiind reprezentat de apărător ales, avocat ..., care a depus la dosar o declaraţie notarială autentificată sub nr.5622/19.09.2018 prin care inculpatul a arătat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu disp. art.374 alin.4 Cod procedură penală.

Astfel, din analiza mijloacelor de probă administrate a rezultat în esență că, în seara de 13.04.2015, în jurul orei 21.30, inculpatul A. a înjunghiat-o pe persoana vătămată B. de mai multe ori cu un cuțit în zona abdominală și în piciorul stâng, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 30 – 40 de zile de îngrijiri medicale și care i-au pus viața în primejdie.

La reținerea acestei situații de fapt au fost avute în vedere următoarele: proces – verbal de sesizare din oficiu (f. 1, ds. – Vol. I); plângerea persoanei vătămate B.(f. 3, ds. – Vol. I); proces – verbal de cercetare la faţa locului (f. 12, ds. – Vol. I); declarațiile persoanei vătămate (f. 13-21, ds. – Vol. I);  adresa nr. 1283/13.05.2015 a Serviciului Judeţean de Ambulanţă (f. 22-23, ds. – Vol. I); adresa Spitalului Judeţean de Urgenţă nr. 20990/15.05.2015 (f. 24-26, ds. – Vol. I); declaraţii martori: E. (f. 27-33, ds. – Vol. I); F. (f. 34-36, ds. – Vol. I); G.(f. 37-40, ds. – Vol. I); H. (f. 41-43, ds. – Vol. I); I. (f. 44-46, ds. – Vol. I); J (f. 47-49, ds. – Vol. I); K (f. 50-53, ds. – Vol. I); L. (f. 62-64, ds. – Vol. I); procese – verbale de examinare criminalistică (f. 55-56; 60, ds. – Vol. I); dovadă de ridicare bunuri (f. 57, ds. – Vol. I); Raport de constatare medico-legală nr. 463/D2/25.05.2015 emis de S.M.L. (f. 1-2, ds. – Vol. II);

În ceea ce privește susținerile apărătorului inculpatului, care, fără a solicita în mod expres  schimbarea încadrării juridice pentru care s-a dispus condamnarea acestuia, a subliniat faptul că, a fost un conflict spontan, în cadrul căruia inculpatul nu a intenționat să-i suprime viața persoanei vătămate, susținere care ar putea conduce la concluzia că fapta nu ar putea constitui tentativă la infracțiunea de omor, Curtea nu le apreciază juste.

Astfel, potrivit art. 188 Cod penal, infracţiunea de omor constă în „uciderea unei persoane”, în timp ce potrivit art.193 alin. 2 Cod penal există infracţiune de loviri sau alte violenţe, atunci când „fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile”.

 Gradul de pericol social pe care-l prezintă infracţiunea de omor este deosebit de ridicat, reflectat fiind şi în limitele mari de pedeapsă instituite de legiuitor, o astfel de faptă aducând atingere celui mai important atribut al persoanei – viaţa – suprimarea vieţii persoanei interesând nu numai victima, ci persoana în general şi aceasta deoarece, fără respectarea vieţii persoanei nu poate fi concepută existenţa în condiţii paşnice, de normalitate, a colectivităţii în general, respectiv convieţuirea membrilor acesteia în condiţii de siguranţă.

În cazul infracţiunii de lovirea sau alte violenţe făptuitorul acţionează cu intenţia generală de vătămare, pe când în cazul tentativei la omor acesta acţionează cu intenţia de ucidere. Forma şi modalitatea intenţiei rezultă din materialitatea actului, respectiv din relaţiile personale anterioare existente între părţi, din obiectul vulnerabil folosit, numărul şi intensitatea loviturilor, zona anatomică vizată, comportamentul ulterior al inculpatului (decizia nr.1227 din 02.04.2009, decizia nr.4256 din 14.12.2010, decizia nr.1730 din 2006, decizia nr.361 din 18.01.2005 Î.C.C.J.). Prin urmare, în cazul tentativei la infracţiunea de omor, actele de punere în executare, întrerupte sau care nu şi-au produs efectul, trebuie să releve - prin natura lor şi împrejurările în care au fost comise - că infractorul a avut intenţia de a ucide, iar nu intenţia generală de a vătăma.

Astfel, există tentativă de omor, şi nu lovirea sau alte violenţe, ori de câte ori infractorul acţionează în aşa mod încât provoacă leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori foloseşte instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanţă timpul necesar pentru îngrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infracţiunilor de vătămare corporală şi nu exprimă dinamismul interior al actului infracţional. Anumite stări ale infractorului ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el în executarea actului nu au relevanţă în sine, întrucât intenţia de omor se deduce din modul în care a acţionat, iar nu din elemente exterioare.

Probatoriul administrat în cauză impune concluzia că inculpatul a acţionat cu intenţia suprimării vieţii părţii vătămate, întrucât i-a aplicat acesteia lovituri în zone vitale a corpului,  apte să provoace decesul persoanei, leziunile punând în primejdie viaţa victimei, rezultatul mai grav, respectiv decesul victimei fiind evitat ca urmare a intervenției chirurgicale prompte.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei, Tribunalul a aplicat dispoziţiile art. 396 alin 10 Cod procedură penală, fiind avute în vedere în continuare criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal şi anume: dispoziţiile părţii generale ale Codului penal, limitele speciale de pedeapsă, gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează după  împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;  nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

 Curtea va avea în vedere aşadar nu numai împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, că a recunoscut săvârşirea infracţiunii, colaborând cu organele judiciare, aspecte care  pledează în favoarea sa, dar, vor primi relevanţa cuvenită şi criteriile precum: natura şi gravitatea infracţiunii imputate (ce se reflectă chiar şi în limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor), modalitatea în care inculpatul a acţionat (agresând victima chiar de față cu alte persoane, ceea ce denotă un potenţial de agresivitate deosebit de ridicat), împrejurările în care a intersectat sfera infracţionalităţii precum şi urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce (victima suferind leziunile descrise în concluziile raportului medico-legal şi transpuse în cele ce preced).

Nu se poate trece peste aspectul că inculpatul nu are capacitatea de identificare a modalităţilor alternative de gestionare a unor situaţii conflictuale care, desigur, pot interveni la un moment dat în viaţa cotidiană din diverse motive, cu consecinţa adoptării unei atitudini responsabile şi acceptată social şi nu ezită să recurgă la soluţii extreme, în cazul de faţă folosindu-se de un cuţit pentru a agresa victima.

Pentru aceste considerente, curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală, va respinge apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 129/08.10.2018 a Tribunalului Botoșani, ca nefondat.

În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, va obliga apelantul inculpat să plătească  statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din calea de atac.

În baza art. 275 alin. 6 Cod de procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant, av. ... (delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. ../05.12.2018), în cuantum de 260 de lei, va rămâne în sarcina statului și se  va avansa din fondurile MJR în contul Baroului Suceava.

Domenii speta

Spete similare