Asistenta juridica

Data publicare portal: 27.05.2019

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul G.I., având CNP ….., cu domiciliul în ….. în contradictoriu cu pârâtul C.A.M.P., cu ….  ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei …. la data de …., cu nr. …., reclamanta G.I. în contradictoriu cu pârâtul C.A.M.P., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună  obligarea pârâtului la restituirea onorariului de avocat în suma de 2500 lei şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că a încheiat două contracte de asistenta juridică cu C.A.M.P., primul semnat în data de 22.02.2016. iar al doilea în data de 01.07.2016, onorariul primului contract fiind de 3600 lei, respectiv 700 lei cel de-al doilea.

A susţinut că pentru contractul de asistenţă juridică nr. …., avocatul nu a făcut nici un demers şi nici nu a redactat niciun act.

A menţionat că pentru cele două contracte nu a primit chitanţe fiscale, sumele plătite fiind înscrise chiar pe contractele propriu-zise. A susţinut că după semnarea acestor contracte, în data de 17.08.2016, domnul avocat i-a redactat o contestaţie la executare împotriva ….. prin reprezentant …. (dosar nr. 1095/297/2016, contract nr. …). În data de 08.12.2017, reclamanta a primit din partea Judecătoriei …. sentinţa civila nr. …., prin care a fost anunţata ca acea contestaţie de executare i-a fost respinsa. A menţionat că a trimis această sentinţă prin email în data de 08.12.2017 domnului avocat M.P., la adresa ....  (dovada trimiterii o reprezintă paginile salvate de pe mail-ul ....), din care reiese că termenul de apel este de 30 zile de la comunicarea sentinţei. După ce a trimis acest mail, l-a contactat telefonic pe domnul avocat şi i-a adus la cunoştinţă că i-a trimis sentinţa judecătorească.

Ulterior acestui email, soţul reclamantei a încercat să-l contacteze telefonic si prin mesaje text, la nr. .... pe domnul avocat, M.P. pentru a-1 ruga sa urgenteze redactarea cererii de apel (dar fara succes), ca să nu piardă procesul prin netrimiterea la termen a acestei cereri. A menţionat listingurile apelurilor efectuate de la nr. .... către domnul avocat (dovada listing apeluri nr.....).

Întrucât nu i-a răspuns, a decis să îi redacteze altcineva cererea de apel.

A menţionat că în data de 14.01.2018, reclamanta a trimis de pe adresa de email .... o notificare de reziliere contracte de asistenţă juridică şi pretenţii domnului avocat. De asemenea a trimis aceeaşi notificare scrisă cu confirmare de primire (….) în data de 17.01.2018 la adresa cunoscută: sediul principal în municipiul …...

A susţinut că în data de 07.02.2018 a sesizat această problema la Baroul ….. În urma acestei sesizări Baroul … a decis „ Restituirea sumei de 1800 lei reprezentând jumătate din valoarea contractului de asistenta juridica nr. …. si 700 lei reprezentând valoarea integrală a contractului de asistenta juridica nr. …. încasată cu titlu de onorariu de avocat de către domnul avocat … de la petenta G.I, domiciliata in ….

Ca urmare a acestui răspuns soţul reclamantei …. a încercat sa îl contacteze pe domnul avocat pentru rezolvarea pe cale amiabila a acestei probleme. A menţionat că domnul avocat nu a dorit să restituie suma de 2500 lei.

În drept, a invocat cererea pe dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 51/1995R, art. 74 alin. 2 si art. 76 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi proba cu interogatoriul pârâtului.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu art. 411 alin.(l) pct.2) din C. proc. civ.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 180 lei conform dovezii de la fila 4.

La data de 19.06.2018, pârâtul …. a  formulat întâmpinare, solicitând  respingerea acţiunii în totalitate.

În motivare a arătat că pârâtul a avut o relaţie de amiciţie cu …., devenit, ulterior, soţul reclamantei, cu care a ţinut legătura (aşa cum reiese si din cererea de chemare în judecata). A menţionat că soţul a avut diverse probleme de rezolvat în instanţe, iar pârâtul l-a reprezentat.

 A subliniat că deşi contractele de asistenţă juridică semnate cu acesta prevedeau diferite sume cu titlu de onorariu, acesta i-a propus diverse forme de plată, ca de exemplu cumpărarea unui laptop sau calculator Apple în cazul unui succes în instanţa în cauzele acestuia, conform discuţiilor purtate pe mail.  A precizat ca dl. … nu este încadrat în munca si nu realizează venituri. Având în vedere amiciţia cu acesta, i-a oferit asistenta juridica, însă l-a rugat sa-i trimită -ca şi clienţi - cunoştinţe ale lui care au nevoie de servicii juridice.

A susţinut că în anul 2016, înainte de căsătoria cu reclamanta, i-a solicitat sprijinul pentru a o reprezenta pe viitoarea lui soţie în doua litigii, în contradictoriu cu diverse societăţi care doreau recuperarea unor sume de la aceasta (….. etc). Deşi contractele menţionate aveau înscrise sumele datorate ca şi onorariu, reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a acestora.

În acest context, soţul reclamantei nu numai ca nu a trimis la parat eventuali clienţi, dar i-a trimis pe mail, pentru verificare si adăugire, diverse acţiuni în justiţie ale cunoscuţilor acestora, formulate de către ….. Date fiind faptele, l-a anunţat telefonic că renunţă la ajutorul pe care i l-a oferit, lui şi soţiei, mai ales că nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată aferente contractelor de asistenţa juridică menţionate în prezenta cerere de chemare în judecată.

Referitor la decizia Decanului Baroului ….., luând în considerare procedura de contestare ori reclamare a onorariului, decanului baroului poate constata, faptul că se impune o restituire parţială de onorariu deja achitat în cazul în care contractul de asistenţă juridică a fost denunţat unilateral, înainte de finalizarea acestuia, sau faptul că onorariul avocaţial restant nu trebuie achitat având în vedere faptul că avocatul nu a prestat serviciile la care s-a angajat, dar pe baza unor probe, dovezi pe care contestatorul le depune în susţinerea reclamaţiei.

A menţionat că decanul Baroului …. nu a avut nicio dovada din care să rezulte că reclamanta a achitat vreo suma din onorariul înscris în contractul de asistenta juridică.

A susţinut că în ceea ce priveşte decizia decanului cu privire la soluţionarea contestaţiilor şi a reclamaţiilor privind onorariile, trebuie plecat de la menţiunea legiuitorului care prevede în art. 132 alin. 2 din Statut că soluţionarea "se face prin aplicarea principiului medierii şi prin încercarea de conciliere a pârtilor". Aşadar, decanul nu este cel care tranşează un litigiu, care judecă o cauză, ci este ce'' care trebuie să conducă părţile spre o soluţionare amiabilă a litigiului. Acest aspect trebuie cenzurat de un alt organ, respectiv instanţa judecătoreasca competentă.

A învederat că procedura de soluţionare a contestaţilor şi reclamaţiilor privind onorariile, aşa cum este reglementată de către art. 32 din Legea nr. 51/1995 şi art. 132 din Statut este o procedură prealabilă facultativă care nu exclude şi nici nu condiţionează procedura judiciara amintită.

A adăugat faptul că, pentru validitate, contractul de consultanţă juridică îmbracă forma scrisă, cerută ad probationem şi trebuie să aibă în conţinutul său următoarele: datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi denumirea acestuia, datele de identificare ale clientului, obiectul contractului, care poate fi limitat sau general, dând dreptul avocatului de a încheia acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului, onorariul, atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia, modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client, semnăturile părţilor.

În lipsa acestor elemente, contractul nu este valabil. Însa, stipularea onorariului în contract nu face dovada achitării acestuia.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că onorariile de avocat se dovedesc prin depunerea la dosarul cauzei a originalului chitanţei reprezentând achitarea onorariului sau a ordinului de plată, însoţite de un exemplar al facturii fiscale, care să menţioneze numărul contractului de asistenţă juridică sau numărul dosarului pentru care au fost achitate aceste sume. Acest raţionament se justifică prin faptul că instanţa va acorda cheltuielile de judecată numai în raport cu actele justificative ale plăţilor, iar hotărârea instanţei reprezintă înscris justificativ şi poate fi pusă în executare silită de către partea care a avansat aceste cheltuieli.

Pentru aceste motive şi în lipsa oricărei dovezi referitoare la plata onorariului (integrală sau parţială), nu a dat curs invitaţiei la sediul Baroului …., rezervându-şi dreptul de a se apară în instanţa, în eventualitatea depunerii unei cereri de chemare in judecata.

Referitor la pretenţiile formulate de către reclamantă în prezentul dosar, a susţinut că în conformitate cu prevederile art. 249 din NCPC sarcina probei revenea acesteia.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 03.07.2018, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare (f.62) prin care a învederat că la data de 22.02.2016 a încheiat primul contract de asistenţă juridică şi a achitat pârâtului suma de 3600 lei, în prezenţa soţului ei. A mai arătat că la data de 01.07.2016 a încheiat cel de-al doilea contract de asistenţă juridică, achitând suma de 700 lei, tot în prezenţa soţului.

A subliniat că dacă nu s-ar fi achitat onorariul primului contract, pârâtul nu ar fi mai încheiat un alt contract.

În cursul cercetării judecătoreşti, la termenul din data de 17.09.2018, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri şi proba cu interogatoriul pârâtului.

În acest sens, a dispus citarea pentru următorul termen de judecată a reclamantei, cu menţiunea de a se prezenta cu interogatoriul adresat pârâtului sau de a-l trimite în vederea administrării şi cu menţiunea de a depune contractul …. şi înscrisurile la care se face referire în Decizia nr….., respectiv înscrisurile prezentate decanului baroului.

Totodată, a dispus citarea pentru următorul termen de judecată a pârâtului, cu menţiunea de a se prezenta personal la interogatoriu, punându-i-se în vedere dispoziţiile art. 358 din Codul de procedură civilă, respectiv că dacă, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfăţişează, instanţa poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul aceluia care a propus interogatoriul.

La data de 09.10.2018, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisurile care au stat la baza emiterii Deciziei nr…. şi contractul ….. (f. 95-135).

Instanţa nu a procedat la administrarea interogatoriului, întrucât reclamanta nu s-a prezentat cu interogatoriul adresat pârâtului şi nici nu l-a trimis în vederea administrării.

Analizând ansamblul materialului probator, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 22.02.2016 reclamanta şi Cabinetul de avocat M.P. au încheiat contractul de asistenţă juridică nr. …. (f.7), stabilindu-se drept onorariu suma de 3600 lei.

La data de 01.07.2016, reclamanta şi Cabinetul de avocat M.P. au încheiat contractul de asistenţă juridică nr. ….  (f.7), stabilindu-se drept onorariu suma de 700 lei.

Se reţine drept aspect necontestat de ambele părţi că respectivele contracte au fost reziliate anterior formulării prezentei acţiuni.

Prin decizia nr…. emisă de Baroul …. ( f.5-6) s-a stabilit, în temeiul art. 32 din Legea 51/1995, art. 74 alin.2 şi 76 alin. 2 din Statutul Profesiei de avocat, că domnul avocat …. să restituie reclamantei suma de 1800 lei reprezentând jumătate din valoarea contractului cu nr. …. şi suma de 700 lei reprezentând valoarea integrală a contractului de asistenţă juridică nr. ….

În considerentele deciziei, s-a arătat că, potrivit înscrisurilor depuse de reclamantă, aceasta ar fi achitat pârâtului suma de 2500 lei.

Instanţa aminteşte că potrivit art. 32 din Legea 51/1995 contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului.

În acord cu art. 74 (2) din Statutul profesiei de avocat, se reţine că în exercitarea atribuţiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemnează într-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de organele U.N.B.R. Conform art. 76. (1) din acelaşi act normativ, hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate ori de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului. Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la data comunicării.

Întrucât pârâtul nu s-a conformat deciziei nr.5/20.03.2018 emisă de Baroul …., iar respectiva decizie nu reprezintă titlu executoriu, se constată că pârâta s-a adresat instanţei, dorind obţinerea sumei de bani pe calea dreptului comun.

Aşadar, instanţa apreciază că reclamanta solicită, în esenţă, restituirea prestaţiilor efectuate.

În drept, premisa majoră a angajării răspunderii civile contractuale este existenţa unui contract.

Prin art. 1270 alin.1 C.civ. se reglementează principiul forţei obligatorii, respectiv „contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractuale”. În alte cuvinte, executarea contractului este obligatorie pentru părţi, iar nu facultativă.

Art. 1350 C.civ., după ce stabileşte în alin.1 că „orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat”, prevede în alin. 2, că „atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii”.

De asemenea, art. 1516 alin. 1 C.civ. afirmă dreptul creditorului „la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiilor”.

Pentru a putea vorbi de răspundere civilă contractuală trebuie ca între cel chemat să răspundă şi cel faţă de care se răspunde, să existe un contract, o legătură contractuală.

Cu alte cuvinte, răspunderea civilă contractuală presupune existenţa unor raporturi juridice anterioare între creditor şi debitor, născute prin voinţa lor.

Respectarea contractelor constituie un deziderat ce se impune în cazul tuturor contractelor, pentru a se putea asigura climatul de securitate şi ordine juridică necesară societăţii, iar prin aceasta realizarea drepturilor subiective ale oricărei persoane fizice sau juridice.

Răspunderea civilă contractuală îşi are sursa în principiul general pacta sunt servanda, (,,convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante”), care este acea regulă de drept potrivit căruia actul juridic civil legal încheiat se impune părţilor (în cazul contractelor) sau părţii ( în cazul actelor juridice unilaterale) întocmai ca legea; trebuie precizat că forţa obligatorie a contractului îşi produce efectele nu numai faţă de părţile contractului, ci şi faţă de organul de jurisdicţie învestit cu soluţionarea litigiului decurgând din contract, instanţa fiind obligată să asigure executarea contractului ţinând seama de interpretarea clauzelor lui şi de voinţa părţilor.

Aşadar prima condiţie pe care reclamanta este ţinută să o dovedească pentru a se angaja răspunderea civilă contractuală a pârâtului este existenţa unui contract în baza căruia s-au născut obligaţiile acestuia.

Instanţa aminteşte că reclamanta a făcut dovada încheierii celor două contracte de asistenţă juridică nr. … şi nr. …. 

Cu toate acestea, instanţa reţine că reclamanta nu a făcut dovada achitării onorariilor a căror restituire o solicită.

Instanţa subliniază că decizia baroului nu are autoritate de lucru de judecat cu privire la situaţia de fapt reţinută. Din aceste considerente, instanţa a solicitat înscrisurile care au stat la baza emiterii acestei decizii pentru a-şi forma propria convingere cu privire la achitarea onorariului.

Din înscrisurile depuse la filele 95-135, înscrisuri care au fost prezentate şi decanului Baroului, nu reiese că reclamanta ar fi achitat onorariile înscrise în contractele de asistenţă juridică.

Mai mult decât atât, niciun alt înscris nu dovedeşte achitarea onorariilor de către reclamantă. Din contră, înscrisurile depuse la filele 44-46 par să confirme susţinerile pârâtului în sensul că reclamanta i-a propus cumpărarea unui laptop, drept formă de plată, în ipoteza unei soluţii favorabile.

Susţinerile invocate de reclamantă în sensul că nu a primit chitanţă la achitarea onorariilor nu pot fi primite, întrucât aceasta îşi invocă propria culpă.

Instanţa subliniază că o eventuală lipsă de diligenţă a reclamantei nu o absolvă pe aceasta de sarcina probei achitării onorariului.

În concluzie, constatând că reclamanta nu a făcut dovada temeiniciei susţinerilor sale, nedovedind prin nicio probă achitarea onorariului a cărei restituire se cere, astfel cum pretind dispoziţiile art. 249 din codul de procedură civilă, instanţa va respinge cererea prin care s-a solicitat obligarea pârâtului la plata către reclamantă a plata sumei de 2500 lei ca neîntemeiată. 

În raport de dispoziţiile art. 453 C.pr.civ., având în vedere soluţia pronunţată, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Domenii speta

Spete similare