Partaj judiciar

Hotărâre 1374 din 05.09.2018


R O M A N I A

JUDECATORIA ADJUD – JUDETUL VRANCEA

SENTINTA CIVILA NR. 1374

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 05.09. 2018

PREŞEDINTE

GREFIER –

Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de reclamanţii..., toţi domiciliaţi în..., în contradictoriu cu pârâtul ..., domiciliat în ..., având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul ... personal şi asistat de av ..., pârâtul personal şi asistat de av ..., lipsă fiind ceilalţi reclamanţi. 

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă prin care s-au evidenţiat părţile şi obiectul cauzei, cât şi faptul că au sosit relaţiile solicitate, după care;

Av ... pentru reclamanţi solicită administarea unei noi probe cu expertiza medico legală, pentru a se stabili cu exactitate filiaţia dintre ... şi ... Precizează că ... a fost fiica aceluiaşi defunct ...

Av ... având cuvântul arată că nu se opune.

Instanţa respinge proba cu expertiza medico legală solicitată de av ... pentru reclamanţi ca nefiind utilă cauzei.

Av ... pentru reclamanţi şi av ... pentru pârât având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Instanţa constată dosarul în stare de judecată şi în cadrul dezbaterilor acordă cuvântul la fond şi pe excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.

Av ... pentru reclamanţi având cuvântul solicită admiterea acţiunii, anularea certificatului de moştenitor nr. ..., def ... a avut doi descendenţi : pârâtul ... şi fiica .... Din probele administrate rezultă că pârâtul s-a prezentat la Biroul Notarial pentru dezbaterea moştenirii, însă nu a declarat toţi moştenitorii def ..., care a avut ca descendenţi şi pe ..., nu a adus la cunoştinţă notarului existenţa reclamanţilor în calitate de moştenitori ai fiicei def .... Din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă că ... a copilărit cu ... în casa lui .... Conform art 88 din Lg 36/1995 a notarilor publici, reclamanţii au fost vătămaţi în drepturile succesorale, la dezbaterea succesiunii trebuiesc citate toate părţile. Solicită respingerea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârât prin întâmpinare. Reclamanţii au luat la cunoştinţă de eliberarea certificatului de moştenitor contestat în anul 2017, drept urmare au efectuat demersuri la Primăria com ... şi Camera Notarilor Publici. Aceştia au acceptat tacit succesiunea după mama lor , care la rându-i a acceptat succesiunea după tatăl ei. De asemenea reclamanţii lucrează terenurile ce au aparţinut lui .... Cu cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanţa din data de 19.04.2017 în sumă de 1500 lei reprezentând onorariu de avocat. 

Av ... pentru pârât având cuvântul solicită respingerea acţiunii ca nefondată, nu există nici un certificat de naştere sau extras din registru de naştere din care să rezulte fără dubiu că  ... a fost fiica def ..., ca atare aceasta nu este moştenitoarea acestuia şi pe cale de consecinţă nici moştenitorii acesteia, respectiv reclamanţii din cauză. Din extrasul din registru de naştere nr ... al def ... rezultă că aceasta a avut ca tată pe .... Menţiunea suplimentară făcută pe acest înscris cum că def .. este legitimată prin căsătoria dintre ... şi ... care va purta numele de ..., nu are relevanţă juridică. Se menţionează numele tatălui ca fiind ... care nu corespunde cu numele autorului din certificatul de moştenitor. Nu există nici un document care să ateste căsătoria precizată, precum şi faptul că ... a purtat numele de ...

În replică av ... precizează că ...este unul şi acelaşi cu .... Din extrasul din registru de naştere nr ... al def ..., rezultă  că aceasta este fiica lui ....

Av ... arată că în acest caz def ... are două certificate de naştere. Primul certificat de naştere este legal, al doilea nu produce efecte juridice. În temeiul art 1249 al 2 c.pr.civ. solicită admiterea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune, a fost împlinit termenul de prescripţie de 3 ani prevăzut de lege. Din declaraţiile martorilor rezultă că moştenitorii locuiesc în aceeaşi localitate, au avut cunoştinţă de deces însă nu şi-au exercitat dreptul de opţiune succesorală de 6 luni. Reclamanţii lucrează terenuri, însă nu cele din titlul de prorietate. Cu cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanţa nr 4242186/01.09.2017 în sumă de 1000 lei reprezentând onorariu de avocat

Instanţa lasă cauza în pronunţare la sfârşitul şedinţei de judecată.

INSTANTA

Deliberând asupra procesului civil de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată cu nr. 1716/173/2017, din data de 31.05.2017, reclamanţii ..., toţi domiciliaţi în ..., prin avocat ..., din cadrul Baroului Vrancea, în contradictoriu cu pârâtul ..., domiciliat în ..., a solicitat constatarea nulităţii relative a certificatului de moştenitor nr. ... din data de ..., eliberat de BNP ..., cu consecinţa anulării parţiale a acestuia.

În motivare au precizat că în certificatul de moştenitor apare ca unic moştenitor al defunctului ..., pârâtul ..., deşi moştenitori sunt şi reclamanţii întrucât defunctul a avut doi copii, respectiv pe ... şi pe ... care nu putea fi exclusă de la moştenirea tatălui său.

Reclamanţii sunt soţul supravieţuitor şi copiii defunctei ..., astfel că au vocaţie succesorală la moştenirea rămasă după tatăl acesteia.

Descendenţa autoarei reclamanţilor reiese din extrasul din registrul de naştere nr. ... al def. ..., de este menţionat clar că este fiica lui ....

Au arătat că au aflat despre existenţa certificatului de moştenitor în anul 2017 când au observat că pârâtul efectua măsurători la casa părintească şi terenul aferent, în vederea vânzării. S-au adresat notarului public şi în urma verificărilor efectuate în evidenţele succesorale s-a constatat existenţa certificatului de moştenitor contestat.

Din certificatul de moştenitor reiese că masa succesorală rămasă în urma def. ... se compune din mai multe terenuri arabile categoria extravilan, o casă de locuit şi teren curţi construcţii.

Au precizat că au acceptat tacit această moştenire în sensul că au lucrat după anul 1990 o parte din terenurile arabile situate în extravilanul comunei care au aparţinut defunctului.

Au invocat prevederile art. 88 din Legea 36/1995 şi au precizat că la dezbaterea succesiunii trebuie citate toate persoanele care au vocaţie succesorală sub sancţiunea nulităţii certificatului de moştenitor (fila 5-7).

În drept au invocat art. 1246 C. civ., art. 88 din Legea nr. 36/1995.

În probaţiune au solicitat proba cu înscrisuri şi interogatoriul pârâtului. Au ataşat cererii mai multe acte (fila 8-24).

Cererea a fost timbrată cu suma de 100 lei, conf. art. 8, alin.1, lit. b, din OUG nr. 80/2018 (fila 4).

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin avocat ..., invocând excepţia prescripţiei dreptului de a cere nulitatea relativă a certificatului de moştenitor, întrucât de la data eliberării actului, respectiv 28.03.2013 au trecut mai mult de 3 ani.

Pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată deoarece nu există niciun document care să ateste că ... a fost fiica lui .... Din extrasul din registrul de naştere eliberat sub nr. ... de UAT ... reiese că ... a fost fiica soţilor ... şi .., iar menţiunea suplimentară din care reiese că susnumita este legitimată prin căsătoria dintre ... şi ... şi va purta numele de .. nu are nicio relevanţă juridică întrucât nu există înscrisuri care să ateste căsătoria celor doi şi nici faptul că ... a purtat numele de .... În plus s-a consemnat faptul că numele tatălui este ... şi nu ..., cum apare în certificatul de moştenitor.

A solicitat ca probe înscrisuri (fila 30).

Reclamanţii au depus răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepţiei invocate motivând că au aflat despre existenţa certificatului de moştenitor abia în anul 2017, aşa cum reiese din adeverinţa emisă de UAT ... nr. ... şi din încheierea notarială nr. ..., astfel că termenul de prescripţie curge de la data la care părţile au cunoscut despre existenţa actului notarial contestat.

Au solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată (fila 49).

La termenul din data de 01.11.2017 pârâtul a invocat excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală, instanţa unind cu fondul această excepţie, precum şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune (fila 54).

Considerând utile cauzei instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială, cercetarea la faţa locului şi interogatoriul pârâtului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Conform prevederilor art. 248 C. proc. civ., instanţa va analiza cu precădere excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârât prin întâmpinare.

Art. 1251, alin. 2 C. civ. prevede că „Nulitatea relativă poate fi invocată pe cale acţiune numai în termenul de prescripţie stabilit de lege”.

În drept sunt aplicabile dispoziţiile art. 2500, art. 2501, art. 2517 şi art. 2523 C. civ., care prevăd modalitatea în care operează prescripţia dreptului material la acţiune şi instituie un termen general de prescripţie, de 3 ani, care începe să curgă de la data la care titularul dreptului a cunoscut sau trebuia să cunoască naşterea dreptului său.

În speţă reclamanţii au făcut dovada faptului că au cunoscut despre existenţa certificatului de moştenitor cel mai devreme la data de 30.03.2017, când au obţinut adeverinţa nr. ... emisă de UAT ..., în cuprinsul căreia se face vorbire despre acest act (fila 17).

Pârâtul nu a depus la dosar probe din care să reiasă că reclamanţii au cunoscut despre existenţa actului contestat anterior acestei date, fapt pentru care instanţa va considera ca dată de debut a termenului de prescripţie a dreptului de a cere constatarea nulităţii relative a certificatului de moştenitor nr. 23/28.08.2013, ziua de 30.03.2017.

Acţiunea a fost înregistrată la Judecătoria Adjud la data de 31.05.2017, înainte de expirarea termenului de 3 ani stabilit de lege.

În consecinţă, instanţa va respinge ca nefondată excepţia prescripţiei dreptului de a solicita constatarea nulităţii relative a certificatului de moştenitor, invocată de pârât.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală, instanţa constată că ... a decedat la data de 21.09.2003, astfel că în speţă de aplică vechiul cod civil în ceea ce priveşte deschiderea moştenirii şi efectele conexe.

Conform art. 651 V. C. civ. „succesiunile se deschid prin moarte”, iar conform art. 700 „Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.”

Aşadar data deschiderii moştenirii def. ... a fost în ziua de 21.09.2003, de când curge termenul stabilit pentru acceptarea succesiunii.

Martorii ... au declarat că reclamanţii au lucrat mai multe terenuri care au aparţinut def. ..., din zona ..., de pe raza com. ..., atât înainte cât şi după decesul acestuia, acte care reprezintă un mod de acceptare tacită a moştenirii (fila 52, 53).

Prin urmare instanţa va respinge ca nefondată şi excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală, invocată de pârât.

Din înscrisurile depuse la dosar a reieşit că defunctul ..., s-a născut la data de ..., în..., fiind fiul lui ... şi ... Naşterea a fost înregistrată în registrul stării civile sub nr. ... (fila ...).

Întrucât din corespondenţa purtată cu reprezentanţii UAT ... nu s-a putut stabili modul în care s-au efectuat înregistrările în registrele de stare civilă, la data de 19.07.2018 a fost efectuată o cercetare la faţa locului, ocazie cu care au fost verificate toate registrele în care apăreau menţiuni referitoare la persoanele din prezenta cauză (fila 131, 132).

Conform menţiunilor înscrise în registrul pentru născuţi pe anul ... la fila ..., poziţia ... figurează naşterea numitei ..., data înscrierii fiind ..., neputând fi stabilită ziua naşterii, în rubrica destinată acestei adnotări apărând numai anul ..., luna ..., ora .... La rubrica părinţi figurează ....

În partea finală a menţiunilor apare o ştampilă de formă dreptunghiulară din data de ... din care reiese că ... s-a căsătorit cu ... şi după căsătorie va purta numele de ....

La rubrica menţiuni apare la data de ... „copilul din prezentul act este legitimat prin căsătoria dintre ... şi ..., care va purta numele de ... (fila 118-120).

Din aceste menţiuni s-a creat o confuzie cu privire la părinţii numitei ..., întrucât iniţial aceştia apar cu numele de ... şi ..., pentru ca la data recunoaşterii Să apară cu numele de ... şi ....

Cercetând registrul pentru căsătorii din anul ..., în vol. ..., fila ..., poziţia ... s-a găsit înscrisă, la data de ..., căsătoria dintre ..., de 21 ani, născut în ... în anul ..., cu părinţii ... şi ..., de 19 ani, născută în com. ... în anul ..., cu părinţii ... şi ...

La rubrica declaraţiuni apare menţiunea „nu s-a încheiat convenţie matrimonială. Viitorii soţi declară că recunosc copila născută la data de ... din legătura lor şi anume ..., înscrisă în registrele de stare civilă ale com. ... sub nr. ... din ....

La rubrica semnături este înscris citeţ numele ..., în dreptul soţului, iar la soţie apare o impresiune papilară.

Astfel se constată că persoanele care apar în menţiunea efectuată la data de ... în registrul de naşteri din anul ... sunt aceeaşi cu cele care apar în registrul de căsătorii din anul ....

Aşadar se deduce faptul că ... este aceeaşi persoană cu ..., iar ... este aceeaşi persoană cu ..., ulterior căsătoriei ....

Totuşi apare o altă inadvertenţă întrucât prenumele defunctului ... era ... şi nu ....

Ca urmare s-a verificat registrul pentru naşteri din anul ..., unde, la fila ..., nr. ... apare născut copilul ..., la data de ..., cu prenumele ... şi părinţii ... şi ... (fila ...).

În consecinţă se constată că numitul ..., aşa cum figurează în registrul de căsătorii pe anul ... s-a născut în aceeaşi zi cu ... şi au aceeaşi părinţi. Nefiind vorba despre gemeni, instanţa deduce în mod logic faptul că este vorba despre o singură persoană, înscrierile fiind influenţate de modul în care persoanele care au făcut declaraţii în faţa ofiţerului de stare civilă cunoştea persoana în cauză, aspecte care s-au mai întâlnit în această comună (fila ...).

Un argument în plus ar fi faptul că în registrul de căsătorie chiar cel în cauză s-a semnat ...”. De asemenea trebuie luat în considerare şi nivelul educaţiei, al instruirii şi al situaţiei părţilor de la acea dată, mai ales că prima declarare a naşterii numitei ... a fost făcută de ..., în calitate de bunic, nume care întăreşte concluzia că mama copilului a fost ... şi nu ... cum este făcută înscrierea.

În drept recunoaşterea copilului de putea face, conform prevederilor art. 69 din Legea nr. 493 din 21 februarie 1928 privind actele stării civile printr-un act de „recunoaştere a copilului natural, care  se va menţiona de ofiţerul stării civile, în rubrica de adnotari, a actului de naştere înscris în registru”.

Codul familiei din anul 1953 prevede că „Recunoaşterea copilului se face prin declaraţie făcuta la serviciul de stare civilă, fie odată cu înregistrarea naşterii, fie după aceasta data; recunoaşterea poate fi făcută şi prin înscris autentic sau prin testament.”

Astfel legea a permis încă din anul 1928 posibilitatea recunoaşterii copilului născut în afara căsătoriei printr-o declaraţie dată în faţa ofiţerului stării civile, situaţie care se regăseşte în speţă.

Este adevărat că nu poate fi recunoscut un copil a cărui filiaţie faţă de tată nu a fost tăgăduită, însă nu s-a găsit nicio înregistrare în registrele de stare civilă referitoare la căsătoria dintre numitul ... şi ..., singura explicaţie fiind aceea că aceştia sunt de fapt ...şi ..., deveniţi ulterior soţi, aceştia fiind părinţii numitei ....

 Din declaraţiile martorilor, dar şi din discuţiile purtate cu reprezentanţii autorităţilor locale a reieşit faptul că în comună se cunoştea că numita ... a fost fiica lui ... şi ..., iar pârâtul ... a fost fiul lui ....

În concluzie numita ... a fost fiica lui ..., s-a născut la data de ... şi a decedat la data de ... în com. .... A fost căsătorită cu ... şi au avut împreună 5 copii: ..., ..., ..., ... şi ... (filele ...).

După decesul def. ..., aveau vocaţie succesorală la moştenirea sa cei doi copii ... şi ..., fiica rezultată din căsătoria cu ..., nefiind probate aspecte care să conducă la înlăturarea acesteia de la moştenirea tatălui său.

Întrucât ... a decedat la data de ..., cei care culeg moştenirea rămasă de la tatăl acesteia, fratele defunctei, soţul supravieţuitor şi cei 5 copii, aceştia venind la moştenire prin retransmitere, pe tulpina autoarei lor, fiind dovedit faptul că aceştia au acceptat în mod tacit moştenirea socrului şi respectiv a bunicului lor prin faptul că au lucrat mai multe terenuri care fac parte din masa succesorală.

Art. 106 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 36/1995 precizează că  „(1) După ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza şi dispune citarea celor care au vocaţie la moştenire, iar dacă există testament, citează şi pe legatari şi executorul testamentar instituit,

(2) Citaţia trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii acesteia, pe lângă elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, şi precizarea că, dacă succesibilul nu îşi exercită dreptul de a accepta în termenul prevăzut la art. 1.103 din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, va fi prezumat că renunţă la moştenire. În cazul în care, astfel cum rezultă din informaţiile existente la dosar, domiciliul actual al succesibilului nu este cunoscut, se poate proceda la citarea sa, în mod cumulativ, prin afişare la ultimul domiciliu al defunctului, afişare la ultimul domiciliu cunoscut al succesibilului, publicare într-un ziar cu răspândire naţională.”

Din interpretarea acestui text de lege reiese că la deschiderea moştenirii trebuie să participe toate persoanele care au vocaţie succesorală la moştenirea rămasă în urma defunctului, sub sancţiunea nulităţii relative.

Situaţia din cauza dedusă judecăţii se suprapune perfect peste prevederile legale, întrucât certificatul de moştenitor nr. ... din data de ... eliberat de BNP ... a fost întocmit fără citarea tuturor persoanelor care au vocaţie succesorală, fiind omisă defuncta ... şi/sau succesorii acesteia.

Prin urmare instanţa va admite acţiunea formulată de reclamanţi şi va constata nulitatea relativă a certificatului de moştenitor nr. ..., cu consecinţa anulării acestuia în ceea ce priveşte punctul II – moştenitori.

În temeiul art. 453 alin. 1 C. proc. civ., instanţa va admite cererea reclamanţilor de acordare a cheltuielilor judiciare şi va obliga pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de  1600 lei constând în taxa judiciară de timbru de 100 lei (fila 4) şi onorariul de avocat de 1500 lei (136).

PENTRU TOATE ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamanţii ..., toţi domiciliaţi în com. ..., prin avocat ..., din cadrul Baroului Vrancea, în contradictoriu cu pârâtul ..., domiciliat în ..., prin avocat ..., din cadrul Baroului Vrancea.

Constată nulitatea parţială a certificatului de moştenitor nr. 23 din data de 28.08.2013, eliberat de BNP ... şi dispune anularea parţială a acestuia în ceea ce priveşte moştenitorii defunctului ...

Obligă pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 1600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Judecătoria Adjud.

Pronunţată azi, 05.09.2018, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.