Plângere contravenţională

Pe rol, este pentru azi soluţionarea cauzei civile privind pe petentul M  C FLORIN, în contradictoriu cu intimatul I P J  B.,  având ca obiect plângere contravenţională.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică şi potrivit art.219 C.pr.civ se prezintă, reprezentanta petentului  av. M  M  în baza împuternicirii avocaţiale , nr. 185573/30.08.2018, lipsă fiind petentul şi intimatul.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită. 

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că pricina se află la primul termen de judecată,

La data de 25.09.2018, prin serviciul registratură, intimatul I P  J B., a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale ca neîntemeiată, iar la data de 15.10.2018 petenta  a depus răspuns la întâmpinare.

Reprezentanta petentului  av. M  M  susţine plângerea astfel cum a fost formulată în scris

Instanţa în temeiul art. 14 alin. 5 din Codul de procedură civilă, pune în discuţia contradictorie a părţilor competenţa de soluţionare a pricinii. 

Reprezentanta petentului  av. M  M  arată că Judecătoria B. este competentă în soluţionarea  plângerii.

În temeiul art. 131, alin. 1 din C. pr. civ., verificând respectarea normelor legale referitoare la competenţă, instanţa constată că este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze această cerere, potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 94, pct. 3 din C. pr. civ.

Instanţa, potrivit prevederilor art. 237 pct.7 C.pr.civ. acordă cuvântul în probaţiune.

Reprezentanta petentului  av. M  M , solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

În temeiul art. 255, alin.1, art. 258, art. 265, coroborate cu art. 292, al.1, din Codul de procedură civilă instanţa apreciază necesară, pertinentă, utilă şi concludentă soluţionării cauzei, proba cu înscrisurile depuse la dosar, astfel că, o încuviinţează, în vederea dovedirii susţinerilor părţilor.

Reprezentanta petentului  av. M  M  arată că nu mai are alte cereri de formulat.

În baza art.238 al.1 din Codul de procedură civilă, instanţa pune în discuţie durata estimativă a cercetării procesului şi apreciază că, în prezenta cauză cercetarea judecătorească se va putea  finaliza la termenul de azi.

Reprezentanta petentului  av. M  M  arată că nu  are obiecţiuni.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată terminată cercetarea procesului şi în baza art. 392 C.pr.civ. deschide dezbaterile asupra fondului cauzei şi acordă cuvântul părţilor. 

Reprezentanta petentului  av. M  M  solicită admiterea plângerii, fără cheltuieli de judecată, reiterând aspectele  invocate prin plângere

În baza art. 394 alin. 1 C.pr.civ. instanţa consideră că au fost lămurite toate împrejurările  de fapt şi temeiurile de drept  ale cauzei, astfel că,  închide dezbaterile şi reţine cererea spre soluţionare.

INSTANŢA,

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin plângerea înregistrată la instanţă la data de 30.08.2018, legal timbrată cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanţei de la fila 6A dosar, petentul M C F , în contradictoriu cu intimatul I  P J  B  a solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să dispună:

- în principal, anularea procesului  verbal de contravenţie  seria PBHX, nr. 195264 încheiat la data de 05.08.2018 de către IPJ B.; atât pe motive de forma, pentru nerespectarea disp.art.19 al.l si 3 din OG 2/2001 — lipsa datelor si semnaturii martorului asistent, cat si pe fond ,

- în subsidiar, în  temeiul disp.art.7 al. 1 si 2 din OG 2/2001, aplicarea sanctiunii avertismentului.

- cu cheltuieli de judecata.

În motivarea în fapt a plângerii petentul arată că in data de 22.08.2018 a primit la domiciliul său din B , Procesul-Verbal seria PBHX nr. 195264.

Din lecturarea acestuia, rezulta ca in data de 04.08.2018, petentul ar fi condus, în Municipiul B , autoturismul cu nr. de înmatriculare 1----A, proprietatea tatălui său, si ca ar fi oprit pe o trecere de pietoni semnalizata prin indicator si marcaj rutier.

In primul rand, invederează instantei faptul că, in data de 04.08.2018, orele 9,20, a staționat preț de câteva minute, pentru a schimba câteva cuvinte cu mama sa, lângă, si nu pe, trecerea de pietoni aflata in apropierea Grădinii de vară din B .

Când s-a întors la mașină a fost interpelat de un agent de politie care, după ce l-a legitimat, fără alte discuții si fără să-i impute ceva, i-a cerut doar să plece din locul respectiv, lucru pe care l-a si făcut imediat, pentru ca nu mai avea motive să rămână în acea zonă.

În data de 22.08.2018, însă, așa cum a arătat si mai sus, a primit acasă procesul-verbal atacat prin prezenta, prin care i s-a adus la cunoștință faptul ca a fost sanctionat cu amenda contravențională in suma de 435 lei, si 2 puncte de penalizare, deoarece, ar fi oprit pe trecere de pietoni semnalizată.

Agentul constatator a încheiat procesul-verbal atacat, cu nerespectarea disp.art.19 din OG. 2/2001, astfel ca acesta nu indeplineste nici cerintele cerute de lege pentru situatia in care se intocmeste in lipsa contravenientului.

Practic, nu exista nici o dovada palpabila din care sa rezulte veridicitatea celor consemnate in cuprinsul procesului-verbal atacat prin prezenta.

Potrivit dispozitiilor din art. 19 al. 1 din OG 2/2001, actualizata, "Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu este de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste impreiurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor.rn acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura acestuia"; iar, potrivit al.3: lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal in acest mod".

Așadar, dispozițiile legale sunt imperative in ceea ce privește necesitatea confirmării susținerilor agentul constatator de către un martor, in situația in care actul nu se încheie in prezenta contravenientului.

In prezenta speță, se poate observa ca procesul-verbal nu a fost încheiat in prezenta petentului, iar mențiunile făcute in acesta nu sunt confirmate de nici un martor, astfel cum cer dispozițiile art. 19 al. 1 din OUG 2/2001.

De asemenea, agentul constatator nici nu a arătat, in cuprinsul procesului-verbal, motivul pentru care actul nu a fost semnat de către un martor; situație in care consideră ca se impune anularea acestuia.

A nu se lua în considerare  faptul că procesul  verbal  nu a fost semnat  pentru confirmarea  conținutului său  de către un martor asistent , înseamnă că s-ar bucura de prezumția  absolută de legalitate  şi prin urmare  conținutul său  nu mai trebuie  confirmat  sau infirmat  de vreun martor , situație în care prevederile  art. 19, alin. 1 şi 3 din OG 2/2001 sunt inutile.

  În drept petentul a invocat art.31 al. 1, art. 19 al. 1 si 3; art. 7 al.1 si 3, toate din OG 2/2001, iar în probaţiune au fost depuse, înscrisuri reprezentate de actul de identitate al petentului, copia Procesului-verbal seria PBHX nr.195264/05.08.2018, procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare.

La data de 25.09.2018, prin serviciul registratură, intimatul I P  J  B., a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Procesul verbal în baza căruia a fost sancţionat petentul a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de legalitate prev. de dispoziţiilor art. 16 şi 17 din OG nr.2/2001 privind constatarea contravenţiilor, iar sancţiunea a fost aplicată conform  prev. art.21 din OG 2/2001.

Pentru probarea prezumţiei de temeinicie a procesului verbal a fost depus la dosarul cauzei  o planşă foto şi raportul agentului constatator din care rezultă că în data de 04.08.2018, în jurul orei 09:20, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, agentul de poliție a observat pe str. Piața S  V  din mun. B  vis-a-vis de localul T  O , autoturismul marca A  cu numărul de înmatriculare 1----A staționat pe trecerea de pietoni. Agentul constatator s-a deplasat pe terasa localului T  O pentru a identifica conducătorul autoturismului respectiv și a stabilit că acesta se numește M  C  F . I s-a adus la cunoștință acestuia că fapta sa constituie contravenție și va fi sancționat conform art. 142 alin. 1 lit. e din OUG nr. 195/2002. Procesul verbal nu a fost încheiat pe loc, ci în ziua următoare, în data de 05.08.2018, fiind comunicat contravenientului conform legii.

Împotriva procesului verbal reclamantul a făcut plângere, prin care solicită, în principal, anularea procesului-verbal, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul susținând că nu știe la care trecere de pietoni a staționat și nici să fi fost avertizat în vreun fel, precum și faptul că procesul verbal a fost întocmit în lipsă, fără a fi semnat de un martor asistent.

Faţă de acestea  solicită să se  să respingă plângerea formulată de petent, întrucât fapta reținută de agentul de poliție a fost constatată după cercetările efectuate în cauză și prin observările directe ale agentului constatator. Astfel, autoturismul condus de către numitul M  C  F , marca A  cu numărul de înmatriculare 1----A a fost surprins staționat pe trecerea de pietoni din fața localului T  O  din B , așa cum reiese cu claritate din planșa fot atașată prezentei întâmpinări. Timpul de staționare estre irelevant pentru reținerea faptei în sarcina petentului, contravenția fiind deja consumată, în textul legal neexistând o condiție cu privire la limita temporală care să fie necesară a fi îndeplinită pentru existența contravenției.

Referitor la cel de-al doilea aspect invocat de către petent, respectiv întocmirea procesului verbal după săvârșirea faptei , în lipsa contravenientului, învederăm instanței că acesta poate fi încheiat și fără a fi prezent contravenientul. Nu rezultă din dispozițiile art. 19 din OG nr.2/2001 obligația legală a agentului de poliție de a încheia procesul verbal doar în prezența făptuitorului. De asemenea, agentul constatator a precizat în procesul verbal contestat motivele pentru care acesta a fost încheiat fără a fi menționat un martor asistent întrucât nu se afla nicio persoană de față, iar conform art. 19 alin.2 din OG nr.2/2001 nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. Astfel, în urma celor expuse mai sus, considerăm că nu există nicio cauză de nulitate expresă a procesului verbal, cu atât mai puțin de nulitate virtuală întrucât nu a fost lezat niciun drept sau interes legitim al contravenientului.

În ceea ce privește solicitarea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertismentul, considerăm că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social prezentat de fapta săvârșită, întrucât staționarea pe trecerea de pietoni a autoturismelor prezintă un pericol social ridicat pentru siguranța traficului și a pietonilor.

Pentru aceste considerente, solicită respingerea acțiunii si menținerea, pe cale de consecință, a procesului verbal de sancționare a contravenției. 

În drept au fost invocate dispozițiile OUG 195/2002, HG 1391/2006, O.G. nr.2/2001, Codul procedură civilă şi s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsa părţilor, iar în probaţiune au fost depuse înscrisuri reprezentate de: raportul agentului constatator din data de 25.09.2018.

La data de 15.10.2018, petentul a depus  răspuns la întâmpinare  prin care a arătat că îşi menţine  plângerea contraventionala astfel cum fost formulată.

Petentul susține că nu a afirmat despre  procesul-verbal ca fiind nelegal pentru ca a fost încheiat în lipsa sa, ci, pentru că nu a fost semnat de către un martor asistent care să-i confirme conținutul.

Legat de gradul de pericol, petentul  consideră ca acesta este inexistent, deoarece, staționarea autoturismului in locul respectiv, nu a adus nici un fel de prejudiciu siguranței traficului si nici pietonilor.

De asemenea, poza atașată întâmpinării nu prezinta relevanta, deoarece, aceasta nu demonstrează data Ia care a fost staționat autoturismul, acel loc.

-//-

În cauză a fost încuviinţată  proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părţi .

-//-

Analizând plângerea de faţă prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate  şi a probelor administrate, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul  verbal  de  contravenţie seria PBHX, nr. 195264 încheiat la data de 05.08.2018  de Poliţia B , aflat la fila 10 dosar,  petentul a fost  sancţionat  cu 5 puncte amendă contravenţională în cuantum de 435 lei, iar ca măsură  complementară s-au aplicat 2 puncte de penalizare .

Se menţionează în actul de constatare faptul că, petentul  a condus  autoturismul marca A , de culoare neagră cu nr. de înmatriculare  1----A,  prin Municipiul B  oprind pe trecerea de pietoni  semnalizată prin indicator şi marcaj rutier, faptă despre care s-a arătat că reprezintă contravenţia prevăzută de  art.143 lit a din OUG 195/2002, fiind sancţionată potrivit şi 100  alin. 2 din acelaşi act normativ, 

Potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa competentă să soluţioneze plângerea verifică legalitatea şi temeinicia procesului verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii aplicate.

Instanţa constată, potrivit articolului 34 din O.G. 2/2001, faptul că plângerea contravenţională a fost introdusă în termenul legal, procesul  verbal fiind încheiat la data de 05.08.2018,  comunicat petentului la data de 21.08.2018 potrivit  procesului verbal de îndeplinire a  procedurii de comunicare  fila 9 dosar, iar plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 30.08.2018, instanța fiind astfel legal sesizată şi investită.

 Cât priveşte motivele de nulitate ale  procesului verbal de contravenție invocate în cauză  de petent, referitoare la nerespectarea prev. art. 19 al. 1 și 3 din OG nr. 2/2001, privind lipsa datelor și a semnăturii martorului asistent, instanţa reţine că, prin prev.art.16 şi 17 din OG nr.2/2001 legiuitorul, având în vedere consecinţele pe care le poate atrage antrenarea răspunderii contravenţionale a unei persoane prin diminuarea patrimoniului acesteia, a reglementat expres elementele pe care trebuie să le conţină procesul verbal de contravenţie  şi a căror nerespectare atrage nulitatea absolută sau relativă după caz.

Astfel, este cunoscut faptul că numai nerespectarea dispoziţiilor art.17 din OG 2/2001  sunt de natură a atrage nulitatea absolută. Aplicând regula per a contrario  se poate trage concluzia că in cazul nerespectării prev. art.16 şi 19 din OG 2/2001 sancţiunea care poate interveni este nulitatea relativă, însă incidenţa ei presupune existenta unei vătămări care să nu poată fi înlăturata decât prin desfiinţarea procesului verbal, în acest sens fiind şi Decizia nr.XXII/19.03.2007  pronunţată  de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  în soluţionarea recursului în interesul legii.

Examinând conținutul procesului verbal instanţa reţine că motivele invocate de petent sunt  întemeiate întrucât procesul verbal a fost încheiat în lipsa petentului, iar conținutul său nu este indicat vreun martor asistent, agentul constatator menționând în legătură cu acest aspect  faptul că : ,, la întocmirea procesului verbal nu a fost de față nicio persoană,,.

Cu toate acestea, motivele invocate în cauză de petent sunt lipsite de  relevanţă și nu sunt  de natură să atragă nulitatea procesului verbal, întrucât acest act a fost încheiat cu respectarea condiţiilor de fond şi formă prevăzute de OG nr.2/2001.

Pe de altă parte petentul a introdus în termen plângerea contravenţională şi şi-a exercitat dreptul la apărare, având posibilitatea să formuleze apărări şi să propună probe împotriva actului de constatare şi sancționare.

De altfel, în  răspunsul la întâmpinare petentul recunoaşte faptul că  procesul verbal a fost încheiat în lipsa sa. Rolul martorului asistent,  conform art. 19 din OUG 2/2001, este  tocmai acesta de a atesta  încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului sau refuzul acestuia de a semna  procesul verbal , iar nu acela de a atesta  conținutul procesului verbal, așa cum susține petentul, respectiv  constatările inserate  de către agentul constatator  în  cuprinsul procesului verbal întocmit. Ca atare,  încheierea în lipsa unui astfel de martor a procesului verbal contestat nu i-a adus nicio vătămare petentului

 Referitor  la  temeinicia  procesului  verbal  atacat, instanţa  reţine că, potrivit art.143, lit. a din HGR nr.1391/2006, se interzice staționarea voluntară a vehiculelor în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară"; iar la art.142, lit. e din HGR nr.1391/2006, se arată că, ,, se interzice oprirea voluntară a vehiculelor pe trecerile pentru pietoni ori la mai puținde 25 m înainte și după acestea".

Potrivit art.100 alin. 1 şi 2 din OUG nr.195/2002 coroborat cu art.108, alin.1, lit.b, pct.7 din OUG nr.195/2002 actualizată, staționarea neregulamentară constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa II de sancţiuni şi cu trei puncte de penalizare ca sancţiune contravenţională complementară. 

De asemenea la art. 98  din  OUG nr.195/2002 se arată:

(1) Amenzile contravenţionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.

(2) Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

(3) Contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă li se stabilesc clase de sancţiuni cărora le corespunde un număr de puncte-amendă, în funcţie de gravitatea faptelor şi de pericolul social pe care acestea îl prezintă.

(4) Clasele de sancţiuni sunt următoarele:

b) clasa a II -a  4 sau 5 puncte-amendă;

 Contravenţia reţinută în sarcina petentului întruneşte elementele unei acuzaţii în materie penală în sensul art.6 paragraf 1 din CEDO întrucât câmpul de aplicare al OUG nr. 195/2002 priveşte toţi cetăţenii, iar sancţiunea instituită are caracter represiv şi preventiv.

Pe cale de consecinţă, în speţă, petentului îi sunt recunoscute garanţiile procedurale specifice în materie penală în ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil, printre care şi prezumţia de nevinovăţie, prevăzută de paragraful 2 al art.6 din CEDO.

Însă, în  conformitate cu prevederile art. 249 din Codul de Procedura Civila cel ce face o susţinere trebuie sa o dovedească, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege, ori în cauza dedusă judecaţii sarcina probei nu este răsturnată.

Astfel, în ceea ce priveşte temeinicia situaţiei de fapt reţinută de agentul constatator, instanţa constată că procesul-verbal de contravenţie se bucură de prezumţia de legalitate, veridicitate şi autenticitate a actului întocmit de un funcţionar public, aflat în exercitarea atribuţiunilor sale de serviciu şi în limitele competenţei sale, prezumţie care de asemenea are un caracter relativ, dispensează de sarcina probei şi este susceptibilă a fi combătută prin proba contrarie, astfel încât părţile au obligaţia de a-şi proba pretenţiile şi apărările.

După cum rezultă din Cauza Ioan Pop contra României (cererea nr. 40301/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), invocarea de către instanţă a prezumţiei de legalitate şi temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenţiei cu consecinţa obligării petentului la răsturnarea acesteia este în concordanţă cu prevederile naţionale în materia contravenţională. Această prezumţie de legalitate şi temeinicie nu are un caracter neaşteptat pentru petent având în vedere dispoziţiile legislaţiei contravenţionale.

Convenţia impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 CEDO să existe o anumită proporţie între prezumţiile instituite de legislaţia contravenţională incidentă şi prezumţia de nevinovăţie instituită în favoarea acuzatului, fiind necesar a se ţine cont în analiza proporţionalităţii, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ şi, pe de altă parte, de dreptul său la apărare.

Petentului i s-a dat ocazia de a-şi prezenta punctul de vedere, iar instanţa i-a oferit cadrul necesar pentru a-şi expune cauza în condiţii de egalitate cu partea adversă, însa acesta nu şi-a susţinut cu mijloace de probă testimoniale cererea adresată instanţei.

Astfel, examinând prin coroborare conţinutul procesului verbal de contravenţie, motivele invocate în motivarea plângerii şi aspectele prezentate de către agentul constatator în raportul întocmit la data de 14.09.2018 - fila 18 dosar, instanţa apreciază că starea de fapt reţinută în procesul verbal este reală, iar petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei reţinută în sarcina sa.

Pentru a conchide astfel, instanţa reține  că petentul  recunoaste că in data de 04.08.2018 a condus autoturismul  cu nr. de  înmatriculare 1----A şi  a  staţionat pe o trecere de pietoni, motivând că a fost doar pret de cateva minute pentru a discuta cu mama sa, aspect care  coroborat cu menţiunile agentului constatator  din raportul  întocmit  relevă  săvârşirea faptei  de către petent.

Nu trebuie omis nici aspectul că fapta a fost constatată în mod direct de  către agentul constatator, astfel încât, nu se poate susţine că, într-un stat democratic ca al nostru un agent de poliţie, respectiv un  funcţionar al statului, ar sancţiona o persoană care ar avea o conduită ireproşabilă

Astfel, procesul verbal de contravenţie contestat  se dovedeşte a fi temeinic şi legal încheiat.

 Cu privire la severitatea sancţiunii aplicate, în fiecare caz concret, este necesară respectarea unei proporţionalităţi între fapta comisă şi consecinţele comiterii ei, respectiv sancţiunea aplicată, această proporţionalitate fiind una dintre cerinţele impuse prin jurisprudenţa CEDO în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi.

Analizând circumstanţele săvârşii faptei reţinute în sarcina petentului, instanţa apreciază că, sancţiunea contravenţională a fost în mod corect individualizată, prin fapta săvârşită petentul eludând dispoziţiile legale în materie, sancţiunea fiind aplicată potrivit criteriilor prevăzute de articolul 21 din O.G. nr.2/2001.

Mai mult chiar petentul prin răspunsul la intampinare face o afirmatie indirectă si anume ca poza atasată intampinării cu autoturismul său, stationand pe trecerea de pietoni, nu ar prezenta relevanţă, deoarece nu demonstreaza data la care a fost stationat autoturismul, recunoscand indirect ca ar fi posibil ca si in alte dati sa fi procedat de aceasta manieră.

Faţă de cele ce preced, instanţa va respinge ca neîntemeiată, plângerea contravenţională formulată de petentul M  C  F  în contradictoriu cu  intimatul  I P  J  B , împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria PBHX  nr.195264, încheiat de intimat la data de 05.08.2018, pe care îl menţine în totalitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge plângerea contravenţională formulată de petentul M  C  F în contradictoriu cu  intimatul  I P  J  B , împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria PBHX  nr.195264, încheiat de intimat la data de 05.08.2018, pe care îl menţine în totalitate.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B..

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 03.12.2018.

Domenii speta

Spete similare