Divort cu copii

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. 11766/320/2013

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

DECIZIE CIVILĂ Nr. 23/2015

Şedinţa publică de la 21 Ianuarie 2015

Completul constituit din:

Preşedinte  M. F.

Judecător L. D.

Grefier D. C,

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta  G. B.K., cu domiciliul procesual ales în ...,str..... nr..., ap... jud.Mureş împotriva sentinţei civile nr.1930 din 23 aprilie 2014 pronunţată de Judecătoria Tg.Mures în dosar nr. 11766/320/2013.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 13 ianuarie 2015 când s-a amânat pronunțarea pentru data de 20 ianuarie 2015, respectiv pentru data de azi, încheieri care fac parte integrantă din hotărâre.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin Sentința civila 1930/23.04.2014 a Judecătoriei Tg Mureș a fost admisa in parte acțiunea formulata de reclamanta G B. K. in contradictoriu cu paratul G. S.

A fost desfăcuta căsătoria încheiata de parți si înregistrata sub nr 1066/4.12.2004 in registrul stării civile al mun Tg Mureș jud Mureș din culpa soțului parat.

A dispus ca reclamanta sa revină la numele purtat anterior, acela de „ L”.

S-a dispus totodată ca autoritatea părinteasca sa fie exercitata de ambii părinți G. B. K. si G. S. cu privire la minorii G. S. născut in ... si G.C. născut in ...

A fost stabilita contribuția paratului G. S. la cheltuielile de creștere, educare învățătura si pregătire profesionala ale minorului G. S. născut in ... la suma de 106 lei lunar iar pentru minorul G. C.născut ... la suma de 106 lei lunar, începând cu data introducerii cererii 9.10.2013 si pana la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligației.

Pentru a pronunța aceasta sentința instanța a reținut ca relațiile dintre parți sunt iremediabil vatamane din culpa paratului care a exercitat violente fizice si verbale asupra paratei si care nu a contribuit cu nimic la susținerea casatoriei părăsind si domiciliul conjugal in urma cu doi ani fara a se mai interesa de reclamanta ori de copii.

S-a reținut ca nu exista acordul paratului si ca reclamanta nu a indicat si dovedit motive care sa justifice admiterea cererii de păstrare a numelui dobândit prin casatorie astfel ca s-a dispus revenirea acesteia la numele purtat anterior încheierii casatoriei.

Cu privire insa la petitul privind exercitarea autoritatii părintești instanța a apreciat ca măsura exercitării exclusive de către un părinte a acestei autoritati poate fi dispusa doar daca măsura este in interesul minorului si daca se constata ca exista motive temeinice sa se creadă ca exercitarea autoritatii părintești de ambii parinti este de natura a periclita dezvoltarea fizica psihica spirituala morala sau sociala a copilului.

A reținut prima instanța ca violenta tatălui nu s-a răsfrânt asupra copiilor si in cauza nu exista nici un alt motiv temeinic pentru a exclude tatăl de la exercitarea autoritatii părintești.

A mai reținut instanța ca minorii beneficiază de condiții bune de creștere si educare la mama astfel ca a stabilit locuința acestora la reclamanta.

A fost stabilita contribuția paratului la creșterea si educarea minorilor in funcție de venitul minim pe economie reținându-se ca tatăl nu realizează venituri.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta solicitând schimbarea in parte a acesteia in sensul de a se încuviința păstrarea numelui dobândit prin casatorie precum si sa se dispună stabilirea exercitării părintești in mod exclusiv de către aceasta.

In motivare s-a arătat ca păstrarea numelui dobândit prin casatorie se impune in interesul minroilor care vor creste si vor pune întrebări daunatoare dezvoltării lor psihice întrebându-se de ce mama poarta un nume diferit de al lor.

Cu privire la exercitarea autoritatii părintești s-a arătat ca dezinteresul manifestat de parat cu ocazia soluționării procesului si caracterul violent al acestuia reținut de altfel de prima instanța justifica pe deplin înlăturarea acestuia de la exercutiul autoritatii părintești.

S-a mai arătat ca exercitarea autoritatii in comun de către ambii parinti ar împiedica-o pe mama sa ia masuri urgente privind soarta copiilor având in vedere ca tatăl manifesta un total dezinteres in legătura cu creșterea minorilor.

S-a formulat întâmpinare la apel solicitându-se respingerea acestuia ca neîntemeiat.

Se arata in motivare ca paratul nu este de acord cu exercitarea autoritatii in mod exclusiv de către reclamanta si ca motivele care au stat la baza desfacerii casatoriei nu au nicio legătura cu relația dintre parat si copiii săi care este o relație normala dintre tata si copii.

Analizând apelul formulat tribunalul constata ca acesta este întemeiat pentru motivele care vor fi expuse in continuare.

In acord cu prima instanța se retine ca înlăturarea paratului de la exercitarea autoritatii părintești cu privire la cei doi minori poate fi dispusa numai in mod excepțional atunci când motive temeinice privind interesul superior al minorilor justifica o astfel de măsura.

Cu toate acestea, contrar considerentelor primei instanțe, se constata ca in cauza exista astfel de motive.

Din analiza probelor administrate atât in fata primei instanțe cat si in fata instanței de control judiciar se retine ca deși nu i se poate impune nici un act de violenta asupra minorilor totuși paratul a exercitat acte de violenta fizica si psihica cu privire la mama celor doi minori.

Se retine in continuare ca intre cei doi soți a existat pentru o lunga perioada de timp o stare conflictuala care a culminat cu producerea unui eveniment soldat cu acte de agresiune asupra mamei minorilor care au determinat-o pe aceasta sa strige după ajutor deoarece va fi aruncata  de către parat pe geamul apartamentului situat la etajul VIII al imobilului.

Se retine ca reclamanta a fost auzita de către vecini strigând după ajutor si ca la momentul producerii  acelui eveniment copii se aflau in apartament astfel ca au putut auzi certurile dintre soți.

Se mai retine ca din actele depuse in apel si din declarația martorelor reiese ca minorul G. S. este foarte grav afectat de certurile dintre parți fiindu-i recomandata psihoterapia si efectuarea unor investigații de psihiatrie pediatrica.

Se mai retine ca datorita relațiilor conflictuale dintre foștii soți atât  reclamanta cat si minorii au solicitat si beneficiat de servicii de consiliere psihologica oferite de Centrul de prevenire, monitorizare si combatere a violentei in familie Mureș începând cu luna septembrie a anului 2010.

Se retine de asemenea ca paratul a parasit domiciliul conjugal in urma cu aproximativ doi ani timp in care nu a participat la luarea masurilor care se impuneau pentru creșterea si educarea minorilor.

Are in vedere instanța in continuare ca din cuprinsul prevederilor art 503 raportat la art 487-501 NCC reiese ca exercitarea in comun a autoritatii părintești presupune colaborarea activa si constructiva dintre parinti in vederea luării unor decizii cu privire la creșterea copiilor, in legătura cu sănătatea si dezvoltarea fizica psihica si intelectuala, educația, invatatura si pregătirea profesionala a acestora, dând copiilor orientarea si sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestora.

Reținând ca la acest moment intre parinti subzista o stare conflictuala puternica si ca datorita acestei stări minorii sunt grav afectați iar parintii întâmpina dificultati majore de comunicare si colaborare culminând cu plecarea paratului cat si cu refuzul reclamantei de a dori sa mentina legături cu acesta, reiese ca stabilirea exercitării autoritatii părintești in comun de către parinti ar prejudicia interesele minorilor.

Se retine in acest sens ca deși actele de violenta nu au fost exercitate asupra copiilor totuși aceștia le-au putut observa si ca atât violentele exercitate de tata asupra mamei cat si starea de tensiune dintre parinti ii afectează considerabil pe cei doi copii din punct de vedere psihologic.

Se retine in continuare ca in aceste condiții, având in vedere si caracterul curent al actelor ce intra in conținutul autoritatii parintesi, măsura exercitării in comun a acestei autoritati de către cei doi parinti expune in continuare minorii la astfel de tensiuni, fapt ce le-ar produce grave prejudicii, cu atât mai mult cu cat neînțelegerile dintre parinti ar putea privi masurile ce au a fi luate in legătura cu aceștia.

Pe de alta parte, se retine ca nevoile minorilor  in vârsta de 6 si respectiv 7 ani impun adeseori necesitatea luării unor decizii urgente care intră in conținutul autoritatii parintesti si ca  nevoia repetata de a apela la intervenția instanței pentru soluționarea neînțelegerilor dintre parinti in legătura cu acele decizii ar putea prejudicia grav interesele minorilor datorita timpului pe care l-ar presupune o astfel de intervenție.

Fata de acestea si fara a nega dorința tatălui de a se implica in viata minorilor ori dragostea pe care acesta le-o poarta, instanța apreciază ca la acest moment, datorita relațiilor extrem de tensionate dintre parinti, exercitarea  in comun a autoritatii parintesti nu este nici eficienta, nici posibila, contravenind intereselor minorilor.

Desigur, nimic nu împiedica tatăl sa formuleze o cerere pentru modificarea masurilor dispuse cu privire la minori, odata ce împrejurările avute in vedere la pronunțarea hotărârii s-au schimbat.

Cu privire la nume se retine ca potrivit art 383 alin 2 NCC instanța poate încuviința păstrarea numelui purtat in timpul casatoriei chiar in lipsa unei înțelegeri dintre soți atunci când interesul unuia dintre parinti ori interesul superior al copilului ar impune o astfel de măsura.

Se retine pe baza declarațiilor martorilor si a înscrisurilor depuse in apel ca minorul S este grav afectat de destrămarea relațiilor dintre parintii sai, fiindu-i recomandata  consiliere psihologica in acest sens.

Fata de acestea, instanța apreciază ca interesul superior al minorului justifica încuviințarea păstrării numelui de către reclamanta pentru a evita producerea unor traume suplimentare asupra minorului care ar putea fi expus, in cazul contrar, la necesitatea de a rememora evenimentul traumatizant atunci cand i se vor solicita explicații de către persoanele care alcătuiesc mediul social al copilului.

Fata de toate aceste considerente, apreciind ca apelul formulat este întemeiat, in baza art 480 alin 2 C pr civ instanța il va admite si va schimba in parte sentința atacata in sensul ca va dispune păstrarea numelui dobândit de reclamanta prin căsătorie acela de „ ... si va dispune exercitarea autorității părintești cu privire la minorii G. S. născut .. si G. C. născut în ...., în mod exclusiv de către mama.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite apelul formulat de reclamanta G. B. K., CNP ... cu domiciliul procesual ales în .., str.., nr... ap..., jud.Mureş împotriva Sentinței civile 1930/23.04.2014 a Judecătoriei Tg Mures.

Schimba in partea sentința atacata in sensul ca dispune păstrarea numelui dobândit de reclamanta prin căsătorie acela de ...” si dispune exercitarea autorității părintești cu privire la minorii G. S. născut in ... si G.C. născut in .., în mod exclusiv de către mama.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Obliga intimatul la plata către apelanta a cheltuielilor de judecata in apel in cuantum de 50 de lei.

Pronunţată în şedinţa publică de la 21 Ianuarie 2015

Preşedinte  M. F.

Judecător L. D.

Grefier D. C,

Listat CDG/4 ex.

Jud.fond.C. F.

Domenii speta

Spete similare