Plasament – înlocuire măsură; delegare drepturi părinteşti; prestare muncă

Sentinţă civilă 1251 din 31.05.2018


Prin cererea înregistrată la data de 31 mai 2018 pe rolul Tribunalului Iaşi sub numărul de dosar 3728/99/2018, reclamanta D. G. DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI IAŞI a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Ţ. E., să se dispună pentru minora Ţ. I.-N. (CNP xxxxxx, născut la data de ..., în judeţul Iaşi, fiica lui n. .şi a lui Ţ. E.) înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență de la Centrul de Servicii Sociale în Regim de Urgență – Centrul de Primire în Regim de Urgență Iași, măsură instituită prin Dispoziţia nr. 217 din 24.05.2018, a conducătorului D.G.A.S.P.C Iaşi, cu o altă măsură pe care reclamanta o va indica la un termen ulterior, conform prevederilor art. 70 alin 3 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată. De asemenea, reclamanta a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 66 alin 3 din  Legea 272/2004 privind protecţia si promovarea drepturilor copilului, republicată, delegarea drepturilor părinteşti către directorul DGASPC Iaşi.

În motivare cererii introductive de instanţă, reclamanta a precizat că situația copilului a ajuns în atenția DGASPC Iași în urma adresei primite din partea reprezentanților Secției 9 Poliție Rurală Hârlău, prin care se solicita audierea și evaluarea psihologică a copilului Ț.I.-N. și, de asemenea, instituirea unei măsuri de protecție specială în regim de urgență întrucât acesta este victimă a infracțiunii de „viol în formă continuată”. A mai arătat reclamanta că, în urma audierii copilului, a reieșit că au existat mai multe episoade în care actualul concubin al mamei, B V, a agresat în mod repetat fizic și sexual copilul, minora relatând că era bătută cu pumnii în cap, lovită cu biciușca și cu parul, că ea și mama erau cel mai des agresate fizic, dar și ceilalți copii, ocazional, erau victime ale abuzului fizic, minora relatând episoade în care a fost agresată sexual de concubinul mamei începând din anul 2017 şi afirmând că se teme de concubinul mamei. Reclamanta a afirmat, de asemenea, că, din discuțiile purtate cu asistentul social din cadrul SPAS F., a reieșit că familia minorei beneficiază de prestații sociale, dar nu a putut preciza alte informații cu privire la climatul familial și/sau alte informații relevante despre aceasta.

În cuprinsul acţiunii civile se mai menţiona că mama minorei a fost externată în data de 23.05.2018 din Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie ”Cuza Vodă” Iași, unde a născut un copil de sex feminin. De asemenea, reclamanta mai arătă că minora Ț. I.-N. a fost evaluată și de către Institutul de Medicină Legală Iași în data de 22.05.2018 și prezintă urme de violență fizică, în acest sens copilul a fost internat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași, iar din discuțiile telefonice cu medicul curant al copilului rezultă că acesta nu mai necesită îngrijiri medicale și poate fi externat. S-a mai precizat că minora locuiește în casa agresorului, că mama nu poate proteja în mod corespunzător copilul, fiind și ea victimă a violenței domestice, că există un risc ridicat de revictimizare a copilului dacă acesta revine în familie, minora având nevoie de un climat socio-afectiv securizant și îngrijiri de specialitate.

În drept, reclamanta şi-a fundamentat cererea pe prevederile art. 66 alin. 3 și pe cele ale art. 70 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.

La cererea introductivă de instanţă au fost ataşate următoarele înscrisuri: dispoziţia nr. 217 din 24 mai 2018 a directorului DIRECŢIEI GENERALE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI IAŞI; raportul de evaluare iniţială privind situația minorei Ț. I.-N., nr. 15580 din 24 mai 2018; .

Legal citată, pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii formulate de către reclamanta, încetarea măsurii plasamentului  în regim de urgenţă şi reintegrarea minorei la domiciliul mamei, declarând, în esenţă, că susţinerile minorei privind abuzul sexuală exercitat de către concubinul B V nu sunt adevărate, minora fiind instruită şi manipulată de către sora pârâtei, Ţ.A., care doreşte să îi facă rău.

La solicitarea preşedintelui completului de judecată, în data de 3 august 2018, Poliţia Rurală Hârlău – Secţia Nr. 9 a comunicat că cercetările au fost finalizate în cauza penală înregistrată sub numărul de dosar 550/P/2018, fiind înaintată Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău cu propunerea de clasare a urmăririi penale, comunicând Tribunalului Iaşi şi o copie a actelor de cercetare penală efectuate.

În ședința publică din 10 septembrie 2018, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: raportul de evaluare detaliată privind situația copilului Ţ. I.-N., nr. 15580 din 7 septembrie 2018, planul individualizat de protecție.

În cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisuri.

În şedinţa camerei de consiliu din data de 10 septembrie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 24 coroborate cu cele ale art. 125 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, instanţa a procedat la audierea minorei Ţ.I.-N., care şi-a manifestat dorinţa de a locui la Centrul de Servicii Sociale X, întrucât nu doreşte să revină la domiciliul lui B. V.. Minora a declarat că B. V., concubinul mamei sale, o agresează sexual de la 12 ani, că mama sa ştie acest lucru. A explicat că a declarat altceva la expertiză întrucât persoanele de acolo insistau că a minţit şi îi cereau să spună adevărul, iar ea a declarat astfel cum au vrut acele persoane. A mai afirmat că îi este nespus de dor de mama sa şi de fraţii săi, că îşi doreşte să locuiască cu mama sa, dar nu şi cu B. V.. A mai afirmat că la centru s-a împrietenit cu o fată, B.-., şi a solicitat ca, în privinţa sa, să se dispună aceeaşi măsură ca pentru B. –..

Deliberând asupra cererii formulată de către reclamanta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI IAŞI, instanţa o apreciază a fi întemeiată, urmând a o admite, în considerarea argumentelor ce succed.

În fapt, la data pronunţării prezentei sentinţe, Ţ I.-. are 13 ani şi este o fată frumoasă, firavă, cu sufletul greu încercat de greutăţi şi abuzuri. Născută dintr-o relaţie de concubinaj a mamei sale, având paternitatea necunoscută, I. şi-a asumat de câţiva ani rolul de părinte pentru cei patru dintre cei cinci fraţi ai săi, pe care i-a îngrijit cu responsabilitate şi dragoste, întocmai ca mamă bună. Copil al unei femei cu o personalitate ştearsă, ignorantă, atrasă de parteneri cu un puternic comportament agresiv (fostul concubin şi tatăl a doi dintre copiii săi, B. I., execută o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârşirea unei infracţiuni de omor, iar actualul concubin a executat şi el o pedeapsă cu închisoarea pentru săvârşirea unei infracţiuni tot de omor, rămas în faza tentativei), incapabilă să îi asigure siguranţa şi confortul de care ar avea nevoie, I. s-a văzut nevoită să suporte, pe lângă sărăcia traiului său zilnic, şi abuzul fizic, psihic şi sexual al concubinului mamei, B. V..

Persoană agresivă verbal şi fizic, în familie, dar şi în comunitate, condamnat la şapte ani şi şase luni închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni dintre cele mai grave (tentativă de omor calificat), sancţionat contravenţional de mai multe ori, dedicat consumator de băuturi alcoolice, certat cu munca, B.V. a profitat de dependenţa financiară pe care concubina sa, Ţ. E., o are faţă el, dar şi de firea slabă şi neputincioasă a acesteia, care i-a tolerat constant şi revoltător violenţele atât faţă de ea, cât şi faţă de fiica sa mai mare, I..

Din primăvara anului 2017, B.V. a mai adăugat bătăilor pe care i le aplica I. încă o urgie: abuzul sexual manifestat prin repetate acte de molestare sexuală şi acte sexuale orale. Relatările pe care I. le-a făcut psihologilor care s-au ocupat de cazul ei relevă hidoşenia patologică a agresorului şi indică calvarul vieţii unei copile de 13 ani: profitând de momentele în care era singur cu I. ori când fraţii mai mici ai acesteia dormeau,  B. V.o dezbrăca, o pipăia pe fese şi pe sâni, îşi expunea organul genital, îi cerea fetiţei să îl mângâie, se masturba în faţa ei, o supunea la acte sexuale orale, încerca să o penetreze anal şi vaginal, bătând-o deseori pentru „lipsa de cooperare” şi ameninţând-o constant că o omoară şi pe minoră şi mama sa dacă povesteşte ceva din cele petrecute. Mizeriile relatate se petreceau de mai multe ori pe săptămână … chiar şi de Crăciun. Deşi minora i-a comunicat mamei sale abuzurile tatălui său, aceasta nu a luat nicio măsură pentru a stopa abuzurile.

În 4 mai 2018, pârâta a născut prematur un copil de sex feminin, fiind nevoită să rămână internată în spital o perioadă mai mare de timp – până la 23 mai 2018.

Aflând de abuzurile sexuale la care era supusă minora, directoarea Şcolii Profesionale F a sesizat Postul de Poliţie F, iar ulterior, în 21 mai 2018, Secţia 9 Poliţie Rurală Hîrlău a informat reclamanta cu privire la situaţia I.

În urma examinării fizice de la Institutul de Medicină Legală Iaşi din 21 mai 2018 s-a concluzionat că minora Ţ I-N nu prezintă urme de violenţă, este virgină, iar conformaţia himenului nu permite consumarea unui raport sexual complet cu intromisiune fără deflorare, nu prezintă semne de violenţă în regiunea anală.

Apreciindu-se că minora Ţ I-N se află în situaţia copilului abuzat, prin Dispoziţia nr. 217 din 24 mai 2018 a Directorului DGASPC Iaşi, s-a dispus plasamentul minorei Ţ.I.-N., în regim de urgenţă, a Centrul de Primire în Regim de Urgenţă Iaşi.

Internată în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi în perioada 31 mai 2018 – 6 iulie 2018, minora a fost diagnosticată cu tulburare emoţională de tip anxios în context socio-familiar particular şi pe fondul perioadei de vârstă, relaţii emoţionale puternice interfamiliale. La momentul examinării, I. prezenta anxietate latentă şi manifestă, sentiment de culpabilizare, frustrare generate de tensiunile interfamiliale şi filmul existenţial particular, sugestibilitate, influenţabilitate, nesiguranţă în alianţele şi coaliţiile din cadrul familiei extinse.

Deşi de la data internării (31 mai 2018) şi până la data de 5 iulie 2018, I. şi-a menţinut relatările cu privire la abuzul sexual exercitat de B. V. asupra sa, după acest moment – care a coincis cu vizita mamei sale şi a fratelui său mai mic, B. F. – şi-a schimbat declaraţia, retractând afirmaţiile privitoare la abuzul exercitat de concubinul mamei. În raportul Institutului de Medicină Legală Iaşi se menţionează expres declaraţia minorei: „Mama mi-a spus să retrag ce am spus, că am să merg la stat.”.

Prin raportul de evaluare detaliată privind situația copilului Ţ. I.-N., nr. 15580 din 7 septembrie 2018, s-a propus înlocuirea măsurii plasamentului  în regim de urgenţă cu măsura plasamentului rezidenţial în cadrul CENTRULUI DE SERVICII SOCIALE „X” IAŞI – CENTRUL REZIDENŢIAL „X” IAŞI. În susţinerea acestei propuneri, specialişti din cadrul Serviciului pentru Situaţii de Urgenţă au concluzionat că minora este victima abuzului sexual, fizic şi psihologic repetat din partea actualului concubin al mamei, B V, că expertiza medico-legală psihiatrică confirmă agresiunea fizică şi psihologică a minorei şi recomandă consiliere psihologică susţinută, centrată pe creşterea stimei de sine şi valorizarea copilului şi evaluarea posibilităţii reintegrării copilului în familia lărgită. S-a apreciat că mama minorei utilizează relaţia de ataşament dintre ea şi copil, respectiv dintre I. şi fraţii săi pentru a o determina să îşi schimbe declaraţiile, iar împrejurarea că minora provine dintr-o altă relaţie a mamei, se află la vârsta adolescenţei şi locuieşte în aceeaşi casă cu concubinul mamei, există un grad ridicat de victimizare şi revictimizare a copilului dacă acesta revină în familie.

Tribunalul achiesează la concluziile expuse anterior, apreciind că atât probatoriul administrat în cauză le susţine cu prisosinţă, cât şi declaraţia minorei dată în cursul judecăţii, declaraţie pe care instanţa o apreciază inclusiv prin considerarea limbajul nonverbal al minorei din timpul audierii.

În drept, instanţa notează incidenţa următoarelor texte din Legea nr. 272/2004, republicată:

Art. 62

(1) Plasamentul copilului constituie o măsură de protecţie specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, în condiţiile prezentei legi, după caz, la:a) o persoană sau familie; b) un asistent maternal; c) un serviciu de tip rezidenţial, prevăzut la art. 123 alin. (2) şi licenţiat în condiţiile legii.

Art. 65

(2) Măsura plasamentului se stabileşte de către instanţa judecătorească, la cererea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului:

a) în situaţia copilului prevăzut la art. 60 lit. a), precum şi în situaţia copilului prevăzut la art. 60 lit. c) şi d), dacă se impune înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă dispus de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. [...]

Art. 66

(3) Drepturile şi obligaţiile părinteşti faţă de copil pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către instanţă în situaţia copilului prevăzut la art. 60 lit. a), precum şi în situaţia copilului prevăzut la art. 60 lit. c) şi d) sunt exercitate de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Art. 67

(1) Comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa care a dispus plasamentul copilului în condiţiile prezentei legi va stabili, dacă este cazul, şi cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la întreţinerea acestuia, în condiţiile stabilite de Codul civil. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul judeţului, respectiv la cel al sectorului municipiului Bucureşti, de unde provine copilul.

(2) Dacă plata contribuţiei la întreţinerea copilului nu este posibilă, instanţa obligă părintele apt de muncă să presteze între 20 şi 40 de ore lunar pentru fiecare copil, acţiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecţie specială, pe raza administrativ-teritorială în care are domiciliul sau reşedinţa.

(3) Acţiunile şi lucrările prevăzute la alin. (2) sunt incluse în planul de acţiuni sau lucrări de interes local, întocmit conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 70

(1) În situaţia plasamentului în regim de urgenţă dispus de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, aceasta este obligată să sesizeze instanţa judecătorească în termen de 5 zile de la data la care a dispus această măsură.

(2) În situaţia în care nu se mai menţin împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgenţă, directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului poate dispune, în termenul prevăzut la alin. (1), revocarea măsurii de plasament în regim de urgenţă.

(3) Instanţa judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi va dispune încetarea plasamentului în regim de urgenţă şi, după caz, reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu tutela sau cu măsura plasamentului. Instanţa se va pronunţa, totodată, cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti.

Art. 94

(1) Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care sunt periclitate viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, şi se clasifică drept abuz fizic, emoţional, psihologic, sexual şi economic.

(2) Prin neglijarea copilului se înţelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creşterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilităţi, care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului şi poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educaţională, neglijarea emoţională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare.

Art. 95

Sunt interzise săvârşirea oricărui act de violenţă, precum şi privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, atât în familie, cât şi în instituţiile care asigură protecţia, îngrijirea şi educarea copiilor, în unităţi sanitare, unităţi de învăţământ, precum şi în orice altă instituţie publică sau privată care furnizează servicii sau desfăşoară activităţi cu copii.

În considerarea situaţiei de fapt reţinută - care susţine temeinic necesitatea adoptării unei măsuri de protecţie speciale dintre cele instituite de Legea nr. 272/2004, republicată, şi identifică satisfăcător că cea mai potrivită măsură de protecţie pentru minora Ţ.I.-N.este, la data pronunţării prezentei hotărâri, plasamentul în regim rezidenţial la Centrul de Servicii Sociale X - şi în lumina temeiurilor de drept menţionate, instanţa va dispune, cu privire la minora Ţ. I.-N, înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă luată prin Dispoziţia nr. 217 din 24 mai 2018 cu măsura plasamentului la Centrul de Servicii Sociale „X” Iaşi – Centrul Rezidenţial „X” Iaşi.

Având în vedere că minora Ţ. I.-N. se află în situaţia reglementată de art. 60 lit. c) din Legea nr. 272/2004, republicată, drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la copilul Ţ. I.-N.vor fi exercitate, respectiv îndeplinite de către directorul DIRECŢIEI GENERALE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI IAŞI.

Tribunalul o obligă pe pârâta Ţ. E. ca, pe durata aplicării măsurii de protecție a copilului, să presteze lunar douăzeci de ore de muncă, acțiuni sau lucrări de interes local pe raza administrativ teritorială în care își are domiciliul sau reşedinţa.  Dispoziţia are fundament legal şi este susţinută faptic de obligaţia legală de întreţinere a minorei Ţ.I.-N., obligaţie a cărui debitoare pârâta este, în calitate de părinte al minorei menționate. Obligaţia de prestare lunară a celor douăzeci de ore va subzista pe toată durata aplicării măsurii de protecţie specială luată prin prezenta sentinţă civilă.

Domenii speta