Competenţă materială litigiu de muncă. Angajamentul accesoriu contractului individual de muncă reprezintă în fapt o clauză facultativă specifică acestuia ce priveşte raporturile de muncă dintre părţi.

Decizie 71 din 30.01.2019


Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta ... împotriva sentinţei civile nr. … pronunţată de Judecătoria …, în contradictoriu cu intimatul reclamant …, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal au răspuns avocat … pentru apelanta pârâtă – în baza împuternicirii avocaţiale aflată la fila 3 din dosar şi consilier juridic … pentru intimatul reclamant – conform împuternicirii de reprezentare juridică aflată la dosar-fila 38.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

La interpelarea instanţei, părţile prezente având pe rând cuvântul menţionează că nu mai au cereri, excepţii prealabile de formulat sau probe noi de administrat, apreciind cauza în stare de judecată.

Nemaifiind cereri, excepţii prealabile de formulat şi probe noi de administrat, instanţa apreciază cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat … având cuvântul pentru apelanta pârâtă solicită admiterea apelului formulat.

Cu privire la necompetenţa Judecătoriei solicită a se observa că aceasta nu s-a pronunţat în nici un fel asupra excepţiei invocate, în dispozitiv nu este nici o menţiune cu privire la excepţia invocată de apelantă şi cu privire la soluţia pe care instanţa a dat-o asupra acestei excepţii. 

În fond excepţia a fost invocată pentru că reclamanţii intimaţi au formulat o cererea de chemare în judecată având ca obiect obligarea pârâtei apelante la plata unei sume de bani, însă din situaţia de fapt dedusă judecăţii rezultă că aceste pretenţii reies dintr-un raport de  muncă care există între părţi, motiv pentru care competenţa de soluţionare în fond aparţine Tribunalului.

Apelanta spune că este un conflict de muncă pentru că legea, Codul Muncii defineşte conflictul de muncă, ca acel conflict dintre angajat şi angajator privind interesele cu caracter economic, profesional, social, drepturi în desfăşurarea forţelor de muncă.

Din toate probele depuse rezultă că acest angajament încheiat între părţi, precum şi hotărârea Consiliului Judeţean au avut în vedere raporturile de muncă dintre părţi. Din actele depuse rezultă că a existat acest raport de muncă care nu a fost contestat nici de intimată.

În angajament se precizează că a fost încheiat în considerarea calităţii de salariat. De asemenea în hotărârea Consiliului Judeţean se precizează că stimulentele se acordă în principal pentru medicii angajaţi cu contract de muncă.

Din toate aceste documente rezultă  relaţia de muncă, indisolubil legată de situaţia de fapt din prezenta cauză, motiv pentru care nu se pot separa.

Argumentele invocate de intimată prin întâmpinare arată că apreciază ca nefiind un raport de  muncă pentru că fondurile au venit de la Consiliul Judeţean. Intimata face o confuzie între două raporturi juridice distincte.

Este un raport juridic de drept administrativ prin care fondurile au fost transferate spitalului, între Consiliul Judeţean şi Spital prin care s-a dispus acordarea acestor fonduri către nişte medici pe care Spitalul urma să le distribuie conform înţelegerilor dintre părţi.

Al doilea raport, cel de  muncă este cel prin care Spitalul, în considerarea calităţii de salariat a diferiţilor medici din cadrul Spitalului a dispus acordarea acestor facilităţi, ceea ce s-a concretizat prin încheierea acelui angajament.

În consecinţă solicită a se observa că nu există nici un motiv pentru a considera acest raport ca unul de drept comun şi să fie ignorate raporturile de muncă. În fapt toate actele duc în această direcţie, motiv pentru care solicită admiterea apelului şi în temeiul art. 480 alin.4 din Codul de Procedură Civilă să se trimită cauza spre rejudecarea instanţei competente, respectiv Tribunalului Călăraşi.

Mai arată că prin răspunsul la întâmpinarea apelanta a mai invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a Spitalului, excepţie pe care înţelege să nu o mai susţină, solicitând a se lua act de acest aspect.

La interpelarea instanţei reprezentantul apelantei menţionează că excepţia a fost invocată ca un motiv de apel faţă de care înţelege să nu-l mai susţină.

În ceea ce priveşte netemeinicia cererii de chemare în judecată arată că rezultă din documentele depuse, motiv pentru care solicită admiterea apelului.

Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Consilier juridic …. având cuvântul pentru  intimatul reclamant pune concluzii de respingere a apelului pentru motivele invocate şi în întâmpinare.

Instanţa de fond în considerentele sentinţei apelate, în temeiul art.131 C.pr.civ. a constatat că instanţa investită cu soluţionarea prezentei cauze, în speţă Judecătoria … este competentă să judece cauza supusă judecăţii, întrucât nu este vorba de raportul de muncă.

Consiliul Judeţean  prin hotărârea … a hotărât să motiveze medicii nou angajaţi, pentru a fi păstraţi în cadrul spitalului, neexistând posibilitatea să li se acorde de când vin şi se angajează o locuinţă de serviciu. Nu există posibilitatea din punct de vedere legal ca spitalul să le plătească naveta sau să le dea bani de chirie, motiv pentru care Consiliul Judeţean prin această hotărâre a stabilit să acorde medicilor aceste stimulente financiare pentru a-i ajuta, ori să-şi plătească o chirie în oraşul … sau să suporte din aceşti bani naveta zilnică pe care o fac în localitatea de domiciliu.

Astfel s-a dat hotărârea Consiliului Judeţean … cu criteriile de acordare pentru medicii nou angajaţi, ce au contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. Criteriile de acordare au fost lăsate la latitudinea Spitalului Judeţean …, de a  stabili căror medici acordă aceste stimulente, în special medicilor nou angajaţi.

Nu este vorba de raporturile de muncă, cu atât mai mult cu cât au fost medici care au refuzat să primească aceste stimulente întrucât exista condiţia de a lucra minim doi ani de la data acordării.

Cu privire la acest motiv de apel solicită respingerea, apreciind că Judecătoria …a fost competentă material, teritorial, general să soluţioneze cauza prezentă.

Cu privire la al doilea capăt de cerere menţionează că apelanta a făcut o afirmaţie tendenţioasă şi anume că s-a condiţionat acordarea acestor stimulente de contractul de muncă.

Solicită ca din actele depuse la instanţa de fond să se constate că apelanta a semnat un contract de muncă, în … în calitate de medic rezident pe post. În momentul în care  a devenit medic specialist, în mai… , promovând examenul de specialitate, s-a făcut un act adiţional al contractului de muncă, iar aceste stimulente au fost aprobate şi s-au acordat,  angajamentul pentru a primi aceste stimulente fiind semnat în iulie. Nu s-a condiţionat cu nimic acordarea acestor stimulente de prestare a activităţii de medic specialist în cadrul spitalului.

Apelanta putea să le refuze dacă ştia că are de gând să plece prin demisie.

Pentru aceste motive solicită respingerea apelului astfel cum a fost motivat.

În replică avocat … având cuvântul pentru apelanta pârâtă învederează faptul că  apelanta nu a spus că a fost condiţionată încheierea contractului de muncă, ci că acordarea acestor sume a fost condiţionată de încheierea angajamentului.

În ceea ce priveşte calificarea ca un litigiu de muncă solicită a se observa că intimata nu apreciază că litigiul de muncă este un litigiu care se iniţiază strict la veniturile salariale.

Litigiile de muncă vizează conflictul dintre angajat şi angajator cu privire la interesele cu caracter economic, profesional, social sau drepturile rezultate din desfăşurarea activităţilor de muncă fără a limita  veniturile salariale.

În replică reprezentantul intimatei menţionează că intimatul a condiţionat prestarea de către subsemnata muncii, conform contractului individual de muncă de semnarea acestui angajament. Nu s-a condiţionat prestarea activităţii de medic, de primirea acestor bani.

Instanţa reţine cauza în pronunţare.

INSTANŢA

Asupra apelului civil de faţă:

Prin Sentinţa civilă …., Judecătoria … a admis acţiunea introdusă de reclamantul …., cu sediul în …împotriva pârâtei …, domiciliată în ….

A obligat pârâta către reclamant la plata sumei de …  net + dobânda legală aferentă debitului , calculată de la data de … ( când a încetat CIM)  şi până la achitarea integrală a debitului.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul, a arătat că  pârâta a fost angajata unității cu Contract de Muncă pe perioadă nedeterminată, în funcția de medic specialist, în specialitatea …, începând cu data de … până la data de …, când a încetat CMI ca urmare a demisiei. Prin Hotărârea Consiliului Județean …. nr. …. modificată prin Hotărârea nr. …, medicii încadrați în unitatea sa în cursul anilor … au beneficiat de acordarea unor stimulente financiare, în cuantumul a 2 salarii minime brute pe țară, în limita plafonului maxim aprobat.

Potrivit art. 2 din HCJ nr. … cu modificările ulterioare, prevedea obligația semnării în prealabil a unui angajament conform căruia își vor desfășura activitatea în cadrul Spitalului … pentru o perioadă de cel puțin 2 ani calculată de la data semnării angajamentului.

Reclamantul arată că pârâta … a semnat acest angajament în data de …, iar în data de … formulează cererea de demisie, încălcând astfel angajamentul asumat.

Având în vedere această situaţie de fapt  şi văzând şi disp. art. 1357 şi urm. C. civ rap. la art. 1376 şi 1381 C. civ., dar şi la prev. art. 320 indice 1 din Leg. 95/2006,  instanţa a  apreciat că acţiunea formulată de reclamant  este întemeiată şi a admis-o. A obligat pârâta către reclamant la plata sumei de … lei  net + dobânda legală aferentă debitului , calculată de la data de … ( când a încetat CIM)  şi până la achitarea integrală a debitului.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta ... prin care a solicitat:

(i )În principal, anularea, ca netemeinică şi nelegală a Sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei competente şi

(ii)În subsidiar, anularea, ca netemeinică şi nelegală a Sentinţei atacate şi, rejudecând fondul, să se dispună respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivare a arătat următoarele:

I. Succintă prezentare a situaţiei de fapt

1. În fapt, apelanta-pârâtă a avut calitatea de salariat al Spitalului, începând cu data de …, ocupând în cadrul acestuia funcţia de medic specialist ….., conform Contractului Individual de Muncă nr. … (denumit în continuare „Contractul Individual de Muncă") (anexat întâmpinării depuse de apelanta-pârâtă în fond).

2. La data de …, a semnat un Angajament (anexat întâmpinării depuse de apelanta-pârâtă în fond) cu intimatul, prin care s-a obligat să restitui Spitalului sumele încasate cu titlu de stimulent financiar în ipoteza în care raporturile de muncă vor înceta „la iniţiativa sau din cauza sa".

3. Menţionează că intimatul a condiţionat prestarea de către apelanta-pârâtă a muncii conform Contractului Individual de Muncă de semnarea acestui angajament, motiv pentru care a fost nevoită să fie de acord cu aceste condiţii.

4. Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii nr. … pentru stabilirea şi acordarea unor stimulente financiare lunare medicilor din cadrul …. (depusă de reclamant anexat cererii de chemare în judecată) prevede, la lit. b) art. 2 alin. (3) că: „Nerespectarea angajamentelor prevăzute la alin. (1) şi (2) atrage obligaţia persoanelor beneficiare de restituire a stimulentului financiar acordat, cu excepţia cazului în care contractele individuale de muncă ale acestor persoane încetează din motive ce nu ţin de persoana salariatului".

5. La data de …, a formulat cerere de încetare a Contractului Individual de Muncă prin acordul părţilor, în temeiul art. 55 lit. b) din Codul Muncii (anexat întâmpinării depuse de apelanta-pârâtă în fond). Astfel cum rezultă din cuprinsul acesteia, Spitalul a aprobat cererea apelantei-pârâte (menţiunea din colţul stânga sus), acesta încetând în temeiul art. 81 alin. (4) din Codul Muncii, prin demisie.

6. Încetarea prin demisie a Contractului Individual de Muncă a fost constatată de reclamant prin Dispoziţia nr. … (anexată întâmpinării depuse de apelanta-pârâtă în fond).

7. Conform art. 81 alin. (1) din Codul Muncii: „Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz". în consecinţă, încetarea Contractului Individual de Muncă prin demisie nu se încadrează în sfera motivelor de încetare din motive ce ţin de persoana salariatului.

II. Soluţia a fost pronunţată de o instanţă necompetentă material

8.Conform art. 231 din Codul Muncii: „Prin conflicte de muncă se înţelege conflictele dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă".

9. Conform art. 1 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social: „în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: [...]

n) conflict de muncă - conflictul dintre angajaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă sau de serviciu. Conflictele de muncă pot fi colective sau individuale;(…)

p) conflict individual de muncă - conflictul de muncă ce are ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii care decurg din contractele individuale şi colective de muncă ori din acordurile colective de muncă şi raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, precum şi din legi sau din alte acte normative".

10. Conform art. 208 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social: „Conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal", iar potrivit art. 210 din acelaşi act normativ: „Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul".

11. Astfel cum rezultă din prezentarea situaţiei de fapt, prezenta cauză are ca obiect un conflict individual de muncă, astfel cum acesta este definit în legislaţia muncii, acesta purtându-se între salariat (apelanta-pârâtă) şi angajator (intimatul) şi priveşte drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.

12. Prezenta cauză se încadrează în sfera litigiilor de muncă, fiind aplicabile regulile de competenţă materială reglementate în materia dreptului muncii, reguli derogatorii de la norma generală (Codul de Procedură Civilă).

13. În acest sens, solicită a se  observa că însuşi Spitalul a recunoscut prin acţiunea formulată existenţa raporturilor de muncă, iar această stare de fapt a fost constatată de instanţa de fond în cuprinsul Sentinţei atacate (pag. 4), reţinând că: „pârâta a fost angajata unităţii cu Contract de Muncă pe perioadă nedeterminată".

14. Totodată, apelanta-pârâtă, prin întâmpinare, a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei …., date fiind prevederile art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, care acordă competenţă materială exclusivă tribunalului, în cauzele având ca obiect litigii de muncă.

15. Cu toate acestea, în mod nelegal, instanţa de fond a omis să se pronunţe asupra acestei excepţii, procedând la judecarea cauzei pe fond. În acest sens, arată că în dispozitivul Sentinţei atacate nu există nicio menţiune cu privire la soluţia dată asupra excepţiei, instanţa limitându-se la a preciza că „Admite acţiunea introdusă de reclamantul …[...] Obligă pârâta către reclamant la plata sumei de … lei net + dobânda legală aferentă debitului, calculată de la data de … (când a încetat CIM) şi până la achitarea integrală a debitului".

16. În doctrină s-au reţinut următoarele:

• „toate conflictele colective de muncă legate de încheierea, modificarea, suspendarea, executarea şi încetarea contractelor colective se soluţionează potrivit regulilor specifice jurisdicţiei muncii”;

• „pentru a considera un atare litigiu drept conflict de muncă este necesară stabilirea unei legături strânse, de ordin cauzal între natura juridică a obligaţiei încălcate şi conţinutul raporturilor juridice de muncă”.

„Acest articol pe care îl comentează defineşte noţiunea de conflict de muncă ca fiind acele conflicte dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă”.

17. Litigiul dedus judecăţii instanţei de fond îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi calificat drept litigiu de muncă, acesta purtându-se între salariat şi angajator şi priveşte interesele cu caracter economic rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.

18. Astfel, competenţa de soluţionare în fond a prezentei cauze aparţine tribunalului, iar nu judecătoriei.

19. În consecinţă, Judecătoria … a procedat la soluţionarea prezentei cauze cu nerespectarea normelor imperative privind competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti, deşi excepţia necompetenţei a fost invocată în mod legal de către apelanta-pârâtă.

20. Or, potrivit art. 480 alin. (4) CPC: „Dacă instanţa de apel stabileşte că prima instanţă a fost necompetentă, iar necompetenţa a fost invocată în condiţiile legii, va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre judecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent ori, după caz, va respinge cererea ca inadmisibilă ".

21. În atare condiţii, soluţia ce se impune a fi luată de instanţa de control judiciar este admiterea apelului, anularea Sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre judecare instanţei competente, respectiv Tribunalul ….

III. Netemeinicia cererii de chemare în judecată

22. Astfel cum a arătat anterior, Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii nr. … pentru stabilirea şi acordarea unor stimulente financiare lunare medicilor din cadrul … (depusă de intimat anexat cererii de chemare în judecată) prevede, la lit. b) art. 2 alin. (3) că: „Nerespectarea angajamentelor prevăzute la alin. (1) şi (2) atrage obligaţia persoanelor beneficiare de restituire a stimulentului financiar acordat, cu excepţia cazului în care contractele individuale de muncă ale acestor persoane încetează din motive ce nu ţin de persoana salariatului".

23. În acelaşi timp, prin Angajamentul semnat, se prevede că sumele încasate cu titlu de stimulent financiar se vor restitui în ipoteza în care raporturile de muncă vor înceta „la iniţiativa sau din cauza mea".

24. Cu alte cuvinte, Angajamentul impus de intimat derogă de la actul normativ, stabilind criterii mai aspre decât acesta, în defavoarea salariatului.

25. Or, conform principiilor edictate în materia dreptului muncii, precum şi doctrinei şi jurisprudenţei din această materie, în cadrul relaţiilor de muncă se poate deroga de la prevederile legale doar în favoarea salariatului, nu în defavoarea acestuia.

26. Astfel, prevederile Angajamentului relative la încetarea Contractului Individual de Muncă din iniţiativa sa nu pot produce efecte, acestea fiind nule de drept, motiv pentru care stimulentele financiare vor fi restituite doar în ipoteza încetării Contractului Individual de Muncă din culpa salariatului.

27.  Totodată, prevederile hotărârii menţionate anterior privind motivele ce nu ţin de persoana salariatului nu trebuie confundate cu instituţia concedierii pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, prevăzută de art. 65-67 din Codul Muncii, acestea nefiind incidente în prezenta cauză.

28. Aşadar, analizând Hotărârea şi Angajamentul, se poate concluziona că stimulentele financiare nu trebuie restituite în ipoteza în care Contractul Individual de Muncă încetează din motive ce nu ţin de culpa salariatului.

29. Or, astfel cum a dovedit prin înscrisurile depuse în fond, relaţiile de muncă au încetat prin demisie, act unilateral al apelantei-pârâte, independent de orice culpă.

30. Mai mult decât atât, solicită a se avea în vedere că încetarea contractului de muncă din culpa salariatului implică parcurgerea de către angajator a procedurii disciplinare prevăzute de art. 61-64 din Codul Muncii, procedură ce nu a fost parcursă de intimat în prezenta cauză.

31. Totodată, excluderea culpei apelantei-pârâte este dovedită prin cererea de demisie aprobată de …, precum şi de Dispoziţia nr. …., emisă de acesta.

În concluzie, solicită admiterea prezentului apel şi, în consecinţă, în principal, anularea, ca netemeinică şi nelegală a Sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei competente şi în subsidiar, anularea, ca netemeinică şi nelegală a Sentinţei atacate şi, rejudecând fondul, să se dispună respingerea acţiunii ca neîntemeiate.

În drept a invocat dispoziţiile  art. 466, art. 480 CPC, art. 55, art. 81 şi art. 231 din Codul Muncii, art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, precum şi orice altă dispoziţie legală indicată.

În probaţiune a solicitat proba cu înscrisuri.

În temeiul art. 411 CPC a solicit judecata în lipsă.

La data de 26.07.2018 intimatul-reclamant  … a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat:

I-În principal, anularea ca netemeinică şi nelegală a Sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei competente şi

II-În subsidiar, anularea ca netemeinică şi nelegală a Sentinţei atacate şi, rejudecând fondul, să se dispună respingerea acţiunii ca neîntemeiată, şi pe baza probelor aflate la dosarul cauzei, solicită să se respingă apelul ca netemeinic şi nefondat şi pe cale de consecinţă să se menţineţi sentinţa civilă nr. … pronunţată de Judecătoria …în dosarul nr. … ca fiind legală şi temeinică.

În motivare a arătat următoarele:

1.Cu privire la primul motiv de apel:

Instanţa de fond în considerentele sentinţei apelate, în temeiul art. 131 C.pr.civ. a constatat că instanţa investită cu soluţionarea cauzei este competentă general, material şi teritorial, având în vedere faptul că suma de …lei pe care unitatea intimată a solicitat-o nu reprezintă drepturi salariale încasate de pârâtă, ci stimulente financiare acordate în baza unei Hotărâri a Consiliului Judeţean …, stimulente financiare acordate, în principal, medicilor nou angajaţi cu scopul de a-i susţine în plata unei chirii sau a navetei în localitatea de reşedinţă, şi pe această cale, de a-i menţine în unitatea intimată.

Aceste sume de bani ce se recuperează de la beneficiarii de stimulente financiare care nu îşi respectă obligaţiile asumate prin Angajamentul semnat, vor reîntregi plafonul lunar aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean.

2.Cu privire la al doilea capăt de apel:

Instanţa de fond a reţinut în mod corect şi legal faptul că raporturile de muncă dintre unitatea intimată şi apelanta-pârâtă au încetat la iniţiativa acesteia, prin demisie.

Afirmaţia apelantei-pârâte că unitatea intimată  a condiţionat prestarea muncii conform Contractului Individual de Muncă de semnarea acestui Angajament este tendenţioasă şi menită a induce într-o gravă eroare instanţa de judecată.

Astfel solicită să se constatate că pârâta a semnat Contractul Individual de Muncă pe perioada nedeterminată la data de …, în calitate de medic rezident pe post, a semnat Actul adiţional la CIM la data de … ca urmare a promovării examenului de medic specialist, iar Angajamentul a fost semnat la data de … ca urmare a aprobării HCJ nr. ….

Din cronologia actelor, reiese în mod clar şi fără echivoc că unitatea intimată nu a condiţionat prestarea muncii în baza CIM de semnarea Angajamentului. Mai mult decât atât, exista posibilitatea pârâtei de a refuza primirea acestor stimulente financiare.

Având în vedere cele expuse anterior, solicită respingerea apelului ca netemeinic şi nefondat şi pe cale de consecinţă obligarea apelantei-pârâte la plata sumei de … lei net precum şi a dobânzii legale aferente până la plata efectivă a debitului.

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.

La data de …, apelanta-pârâtă a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea apelului.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat apelanta-pârâtă a invocat următoarele:

I.Excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei …

 1. Astfel cum a arătat atât în fondul cauzei, cât şi prin cererea de apel depusă, conform art. 231 din Codul Muncii: „Prin conflicte de muncă se înţelege conflictele dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă".

2. Conform art.1 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social: „în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: [...]

n) conflict de muncă - conflictul dintre angajaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă sau de serviciu. Conflictele de muncă pot fi colective sau individuale; [...]

p) conflict individual de muncă - conflictul de muncă ce are ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii care decurg din contractele individuale şi colective de muncă ori din acordurile colective de muncă şi raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, precum şi din legi sau din alte acte normative".

3. Or, apelanta-pârâtă a avut calitatea de salariat al …., începând cu data de …., ocupând în cadrul acestuia funcţia de medic specialist …. conform Contractului Individual de Muncă nr. …..

4. Angajamentul semnat, în temeiul căruia s-a născut dreptul apelantei-pârâte de a încasa stimulente, a fost încheiat în considerarea calităţii sale de salariat al …., astfel cum reiese atât din cuprinsul acesteia, făcându-se menţiune expresă cu privire la „raporturile de muncă" dintre cele două părţi.

5. Mai mult decât atât, aceeaşi concluzie reiese şi din cuprinsul Hotărârii Consiliului Judeţean, respectiv „Stimulentele financiare lunare se acordă în principal pentru medicii angajaţi cu contract de muncă" (art. 1 alin. (2)).

6. Aşadar, atât în angajament, cât şi în hotărârea menţionată anterior, se prevede că acordarea acestor stimulente este indisolubil legat de relaţiile de muncă dintre Spital şi salariat.

7. Or, în atare condiţii, nu poate fi reţinut raţionamentul intimatului cu privire la inaplicabilitatea legislaţiei muncii în speţa de faţă, cu atât mai mult cu cât acesta nu aduce niciun argument în susţinerea acestei opinii.

8. Revenind la textele legale anterior citate, solicită să se observe că acestea definesc conflictele de muncă drept conflictele dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.

9. În speţa de faţă, este lesne de observat că ne aflăm în faţa unui conflict între salariat (apelanta-pârâtă) şi angajator (intimatul), care îşi are izvorul într-un raport de muncă.

10. Relaţia dintre cele două părţi nu poate fi separată de existenţa raporturilor de muncă, toate drepturile şi obligaţiile reciproce ale acestora derivând din contractul individual de muncă, or din alte acte juridice încheiate în temeiul sau în legătură cu acesta (i.e. acte adiţionale, Angajamentul, regulamente interne etc).

11. Însuşi … a recunoscut, prin acţiunea formulată, existenţa raporturilor de muncă, iar această stare de fapt a fost constatată de instanţa de fond în cuprinsul Sentinţei atacate (pag. 4), reţinând că: „pârâta a fost angajata unităţii cu Contract de Muncă pe perioadă nedeterminată".

12. În atare condiţii, aplicabilitatea legislaţiei muncii în speţa de faţă este de netăgăduit, întrucât prezenta cauză se încadrează în sfera litigiilor de muncă, fiind aplicabile regulile de competenţă materială reglementate în materia dreptului muncii, reguli derogatorii de la norma generală .

13. Un alt motiv în susţinerea apelului formulat este acela că, independent de admisibilitatea excepţiei, aceasta a fost invocată în mod legal prin întâmpinare, însă instanţa de fond a omis să se pronunţe asupra ei, procedând la judecarea cauzei pe fond. Or, această omisiune a instanţei atrage, indubitabil, nulitatea sentinţei.

14. În acest sens, arată că în dispozitivul Sentinţei atacate nu există nicio menţiune cu privire la soluţia dată asupra excepţiei, instanţa limitându-se la a preciza că „Admite acţiunea introdusă de reclamantul ….[...] Obligă pârâta către reclamant la plata sumei de …  lei net + dobânda legală aferentă debitului, calculată de la data de … (când a încetat CIM) şi până la achitarea integrală a debitului".

15. În doctrină s-au reţinut următoarele:

• „toate conflictele colective de muncă legate de încheierea, modificarea, suspendarea, executarea şi încetarea contractelor colective se soluţionează potrivit regulilor specifice jurisdicţiei muncii" ;

• „pentru a considera un atare litigiu drept conflict de muncă este necesară stabilirea unei legături strânse, de ordin cauzal între natura juridică a obligaţiei încălcate şi conţinutul raporturilor juridice de muncă" ;

"Acest articol pe care îl comentează  defineşte noţiunea de conflict de muncă ca fiind acele conflicte dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă”.

16. Litigiul dedus judecăţii instanţei de fond îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi calificat drept litigiu de muncă, acesta purtându-se între salariat şi angajator şi priveşte interesele cu caracter economic rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.

17. Astfel, competenţa de soluţionare în fond a prezentei cauze aparţine tribunalului, iar nu judecătoriei.

18. În consecinţă, Judecătoria … a procedat la soluţionarea prezentei cauze cu nerespectarea normelor imperative privind competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti, deşi excepţia necompetenţei a fost invocată în mod legal de către apelanta-pârâtă.

19. Or, potrivit art. 480 alin. (4) CPC: „Dacă instanţa de apel stabileşte că prima instanţă a fost necompetentă, iar necompetenţa a fost invocată în condiţiile legii, va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre judecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent ori, după caz, va respinge cererea ca inadmisibilă ".

20. În atare condiţii, soluţia ce se impune a fi luată de instanţa de control judiciar este admiterea apelului, anularea Sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre judecare instanţei competente, respectiv Tribunalul ….

II. Excepţia lipsei calităţii procesuale a …

21. conform art.246 alin.1 CPC „Excepţiile absolute sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme de ordine publică”, iar potrivit art. 247 alin.1 CPC „Excepţiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanţă în orice stare a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel”,

22. astfel, pentru ipoteza în care se va respinge excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată de către apelanta-pârâtă, dacă se va considera că prezentul litigiu nu are caracterul unui conflict de muncă, înţelege să invoce la acest moment excepţia lipsei calităţii procesuale active a intimatului în promovarea cererii de chemare în judecată.

23. În doctrină, a fost consacrată opinia potrivit căreia „excepţia lipsei calităţii procesuale este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremtorie (admiterea să conducă la împiedicarea soluţionării fondului cererii).

24. În consecinţă, apelanta-pârâtă înţelege să invoce la acest moment, în mod legal, excepţia lipsei calităţii procesuale active a intimatului în promovarea cererii introductive de instanţă.

25. Astfel, în ipoteza în care se va aprecia că prezenta cauză nu reprezintă un raport de muncă, titularul acţiunii nu ar putea fi …. (cu care apelanta-pârâtă desfăşoară doar astfel de relaţii), ci entitatea care a dispus acordarea stimulentelor, în speţă Consiliul Judeţean ….

26. Însuşi intimatul, prin întâmpinarea formulată, arată că aceste sume au fost acordate în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean …..

27. Or, cât timp suma solicitată de Spital a fost acordată de Consiliul Judeţean …, este indubitabil că această entitate este singura îndreptăţită să solicite restituirea lor.

28. Pe cale de consecinţă, în ipoteza în care se va respinge excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei, invocate de către apelanta-pârâtă,  solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a intimatului în promovarea cererii introductive de instanţă

III. Netemeinicia cererii de chemare în judecată

29. Astfel cum a arătat, Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii nr. … pentru stabilirea şi acordarea unor stimulente financiare lunare medicilor din cadrul …prevede, la lit. b) art. 2 alin. (3) că: „Nerespectarea angajamentelor prevăzute Ia alin. (1) şi (2) atrage obligaţia persoanelor beneficiare de restituire a stimulentului financiar acordat, cu excepţia cazului în care contractele individuale de muncă ale acestor persoane încetează din motive ce nu ţin de persoana salariatului".

30. În acelaşi timp, prin Angajamentul semnat, se prevede că sumele încasate cu titlu de stimulent financiar se vor restitui în ipoteza în care raporturile de muncă vor înceta „la iniţiativa sau din cauza mea".

31. În fapt, Contractul Individual de Muncă a încetat prin demisie, în temeiul art. 81 alin. (4) din Codul Muncii, aspect constatat de Spital prin Dispoziţia nr. ….

32. Conform art. 81 alin. (1) din Codul Muncii: „Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz".

33. În consecinţă, încetarea Contractului Individual de Muncă prin demisie nu se încadrează în sfera motivelor de încetare din motive ce ţin de persoana salariatului.

34. Cu alte cuvinte, Angajamentul impus de intimat derogă de la actul normativ, stabilind criterii mai aspre decât acesta, în defavoarea salariatului.

35. Or, conform principiilor edictate în materia dreptului muncii, precum şi doctrinei şi jurisprudenţei din această materie, în cadrul relaţiilor de muncă se poate deroga de la prevederile legale doar în favoarea salariatului, nu în defavoarea acestuia.

36. Astfel, prevederile Angajamentului relative la încetarea Contractului Individual de Muncă din iniţiativa mea nu pot produce efecte, acestea fiind nule de drept, motiv pentru care stimulentele financiare vor fi restituite doar în ipoteza încetării Contractului Individual de Muncă din culpa salariatului.

37. Aşadar, analizând Hotărârea şi Angajamentul, se poate concluziona că stimulentele financiare nu trebuie restituite în ipoteza în care Contractul Individual de Muncă încetează din motive ce nu ţin de culpa salariatului.

38. Or, astfel cum a dovedit prin înscrisurile depuse în fond, relaţiile de muncă au încetat prin demisie, act unilateral al subsemnatei, independent de orice culpă.

39. Totodată, prevederile hotărârii menţionate anterior privind motivele ce nu ţin de persoana salariatului nu trebuie confundate cu instituţia concedierii pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, prevăzută de art. 65-67 din Codul Muncii, acestea nefiind oricum incidente în prezenta cauză, aceasta implicând parcurgerea de către angajator a procedurii disciplinare prevăzute de art. 61-64 din Codul Muncii, procedură ce nu a fost parcursă de intimat în prezenta cauză.

40. Totodată, excluderea culpei apelantei-pârâte este dovedită prin cererea de demisie aprobată de …, precum şi de Dispoziţia nr. …., emisă de acesta.

În concluzie, solicită admiterea apelului şi, în consecinţă, anularea, ca netemeinică şi nelegală a Sentinţei atacate şi, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei competente, în subsidiar, respingerea cererii ca fiind introduse de o persoană fără calitate procesuală activă şi, pe fond anularea, ca netemeinică şi nelegală a Sentinţei atacate şi, rejudecând fondul, să se dispună respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Analizând apelul formulat prin prisma motivelor de apel invocate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, tribunalul apreciază apelul ca fiind fondat în considerarea următoarelor argumente:

Privitor la motivul de apel constând în omisiunea primei instanţe de se pronunţa asupra excepţiei de necompetenţă materială a Judecătoriei …, tribunalul reţine următoarele:

Prin întâmpinarea depusă la dosarul primei instanţe, pârâta a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei …( fila 26 – dosarul de fond nr….).

La primul termen de judecată din data de …, prima instanţă nu a pus în discuţie excepţia invocată. Mai mult, faţă de dispoziţiile art.131 C.pr.civ., instanţa şi-a verificat şi s-a declarat competentă general, material  şi teritorial fără ca chestiunea competenţei să fie pusă în discuţia părţilor, apreciind că suma solicitată nu reprezintă drepturi salariale care să atragă competenţa secţiei contencios – administrativ – litigii de muncă din cadrul Tribunalului ….

Analizând excepţia necompetenţei  materiale a Judecătoriei …, tribunalul apreciază că aceasta este întemeiată.

Potrivit art.269 alin.1 din Legea nr.53/2003 rep., judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor judecătoreşti, stabilite potrivit legii.

Pârâta a încheiat cu reclamanta contractul individual de muncă înregistrat sub nr….  ( filele 31 -34 – dosar de fond) şi angajamentul din data de … ( fila 35 – dosar de fond).

Contractul menţionat avea ca obiect efectuarea gărzilor în linia de gardă ATI în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, în completarea activităţii desfăşurate în baza contractului individual de muncă nr….. cu respectarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar aprobat prin OMS nr.870/2004 cu modificările şi completările ulterioare şi O.U.G nr.20/2016.

Angajamentul menţionat avea ca obiect obligaţia asumată de angajată de a lucra o perioadă de timp de minim 2 ani,  în cadrul …. în caz contrar obligându-se să restituie sumele de bani încasate cu titlu de stimulent financiar. În cazul în care raporturile de muncă vor înceta din iniţiativa sau din cauza pârâtei , acesta se obliga la restituirea către angajator - ... a sumelor încasate cu titlu de stimulent financiar.

Pornind de la această succesiune a relaţiilor contractuale dintre părţi şi de la continuitatea raporturilor juridice de muncă stabilite între acestea, tribunalul apreciază că prima instanţă în mod eronat a considerat că este competentă să soluţioneze cauza.

Prin urmare, instanţa de fond trebuia să analizeze dacă, angajamentul asumat de pârâtă, prin specificul obligaţiei asumate decurge din raporturi civile sau din raporturi de muncă.

Potrivit art.20 din Legea nr.153/2003 rep., (1) în afara clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice.(2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:a) clauza cu privire la formarea profesională;b) clauza de neconcurenţă;c) clauza de mobilitate;d) clauza de confidenţialitate. Nerespectarea clauzei poate conduce la obligarea salariatului la restituirea indemnizaţiei.

Or, în cauză, tribunalul observă că angajamentul încheiat în data de … este accesoriu contractului individual de muncă nr…., reprezentând în fapt o clauză  facultativă specifică acestuia ce priveşte raporturile de muncă dintre muncă dintre părţi.

În concluzie, tribunalul apreciază că obiectul cauzei priveşte restituirea sumei acordate cu titlu de stimulent financiar în considerarea raporturilor de muncă dintre părţi, deci o cauză ce aparţine jurisdicţiei muncii.

În raport de aceste considerente, tribunalul apreciază că se impune admiterea excepţiei de necompetenţă materială a Judecăroriei …. şi soluţionarea cauzei în primă instanţă de instanţa competentă – Tribunalul – complet specializat în litigii de muncă.

Prin urmare, tribunalul va admite apelul declarat de apelanta – pârâtă ... împotriva Sentinţei civile nr….. pronunţată în data de … de Judecătoria … în dosarul cu nr…. în contradictoriu cu intimatul – reclamant ... pe care o va anula în tot şi va trimite cauza Tribunalului …. – complet specializat  -  litigii de muncă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul  declarat de apelanta – pârâtă ... împotriva Sentinţei civile nr…. pronunţată în data de … de Judecătoria ..în dosarul cu nr…. în contradictoriu cu intimatul – reclamant ... pe care o anulează în tot şi trimite cauza Tribunalului … – complet specializat de litigii de muncă.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul …– secţia civilă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi …..

Preşedinte,

Judecător,

Grefier,