Acţiune având ca obiect divorţ

Prin cererea înregistrată la data de ......2019, sub nr…/../2019, pe rolul J.M., reclamanta M.I.R. a chemat-o în judecată pe pârâtul M.I.M., pentru ca prin hotărârea ce va pronunţa, instanţa să dispună : desfacerea căsătoriei încheiate intre părţi la data de ….. la Primăria comunei C., jud. Ph. şi înregistrata sub nr.... din aceeaşi data, din culpa exclusiva a paratului; pe viitor, dupa rămânerea definitiva a hotărârii, sa-şi reia numele avut anterior căsătoriei, acela de „…”; autoritatea părinteasca pentru minorii : M.B.-C.-C., născut la data de …..2001 şi M.A.-F., născut la …..2004, să fie exercitată în comun de ambii părinţi; stabilirea locuinţei minorilor la domiciliul său, al mamei reclamante, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere in favoarea minorilor, conform venitului minim pe economia naţională; obligarea pârâtului să restituie alocaţia minorilor încasată pe nedrept pe perioada de 1 an respectiv suma de ….. lei ( …. lei fiecare/lunar x 2 xl2 luni = …. lei). Se solicită cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii legal timbrate, reclamanta a arătat următoarele : s-a căsătorit cu pârâtul la data de …, în speranţa întemeierii unei familii bazate pe afecţiune şi sprijin reciproc, din relaţia de căsătorie s-au născut minorii: M.B.-C.-C., născut la data de ….. 2001 şi M.A.-F., născut la data de …..2004.

După încheierea căsătoriei, a locuit cu pârâtul în locuinţa acestuia din comuna C., sat R., jud. Ph., până în luna octombrie 2017, când s-a mutat împreună cu minorii rezultaţi din căsătoria lor la domiciliul părinţilor săi, din comuna C., sat C. de J., jud. Ph., unde locuieşte şi în prezent.

Încă de la începutul căsătoriei, între părţi au existat neînţelegeri, dar acestea s-au acutizat în timp, ajungându-se la o totală lipsă de comunicare între părţi.

Pârâtul a plecat la muncă în străinătate în luna decembrie 2016 şi a intrat în relaţii extraconjugale cu o altă femeie, începând să-si schimbe comportamentul faţă de aceasta şi faţă de viaţa de familie, în sensul că a devenit extrem de violent, atât verbal, cât şi fizic, consuma în mod excesiv alcool, îi adresa injurii şi cuvinte obscene atât acesteia, cât şi părinţilor săi şi nu contribuia cu nimic la cheltuielile gospodăriei sau la cheltuielile necesare creşterii şi educării copiilor. A fost lovită de nenumărate ori de pârât, cu pumnii şi picioarele, dar nu a reuşit să meargă la medicul legist din lipsa de bani. De asemenea, reclamanta a arătat că lucra cu ziua pentru a le putea asigura minorilor strictul necesar, şi a fost ajutată pe toată perioada căsătoriei de părinţii săi, a îngrijit de soacra sa până la decesul acesteia şi de socrul său, care era paralizat, până la decesul acestuia, respectiv 12 martie 2017, astfel încât nu a avut posibilitatea să se angajeze.

A trebuit să se împrumute pentru a face faţă cheltuielilor şi pentru înmormântarea şi pomenile tatălui său, pârâtul nevenind nici la înmormântare.

Pârâtul a venit în ţară la pomana de 6 săptămâni a tatălui sau, respectiv la sfârşitul lunii aprilie 2017, s-a angajat în ţară şi a plecat de acasă, probabil cu acea femeie, cunoscută în străinătate.

În luna octombrie 2017 reclamanta a învederat că s-a mutat la părinţii săi, împreună cu copiii, fiind înglodată în datorii, pârâtul necontribuind cu nimic şi încasând şi alocaţia copiilor, iar pârâtul s-a întors la domiciliul său, ce a constituit domiciliul comun al soţilor, împreună cu concubina şi din câte ştie a lucrat doar 3 luni în ţară, dar nu cunoaşte dacă se afla în ţară, în prezent, sau la muncă în străinătate.

Pentru a achita datoriile a fost nevoită să plece la muncă în Germania, copiii rămânând în grija părinţilor săi, ultima dată a plecat în luna august 2018 şi s-a întors în decembrie şi urmează să plece din nou, când va fi chemată. Minorii rezultaţi din căsătoria acestora nu şi-au mai continuat şcoala. De la data despărţirii în fapt niciunul dintre soţi nu a mai încercat reluarea relaţiei de căsătorie. Apreciază că între ei nu mai există afecţiune, astfel încât, consideră că relaţiile dintre ei sunt grav şi iremediabil vătămate, continuarea acestei căsătorii nemaifiind posibilă.

Cu privire la capătul de cerere privind stabilirea locuinţei minorilor la aceasta, apreciază că este în interesul superior al acestora să locuiască cu  aceasta, întrucât poate să le asigure minorilor un trai decent, într-un climat de linişte, pentru o dezvoltare psiho - fizică cât mai armonioasă.

Arată că s-a ocupat îndeaproape de creşterea si educarea minorilor, crescându-i practic singură, fără ajutor, pârâtul necontribuind cu nimic la nevoile de creştere şi educare ale acestora şi chiar încasându-le şi alocaţia, pe care a cheltuit-o în interes personal.

 La termenul de judecată din data de .....2019, reclamanta a declarat că renunţă la capătul de cerere privind obligarea pârâtului la restituirea alocaţiei minorilor, încasată pe nedrept pe perioada de 1 an, respectiv suma de ..... lei.

În drept, invocă art.373 lit. b, rap. la art 379, 383 al. 3 ,399, 400 N.C. C. si 915 si urm .N. C.P. C.

În susţinerea cererii, ataşat acesteia, reclamanta a depus înscrisuri în fotocopie, aflate la filele: 7-14 ale dosarului cauzei.

Instanţa a administrat proba cu înscrisuri, efectuarea anchetei psihosociale de la domiciliile părţilor, constatările şi concluziile acestora fiind depuse la filele 24 - 30 ale dosarului cauzei şi a fost audiată martora S.D.. 

Analizând ansamblul materialului probator, instanţa reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit la data de .....2000, din relaţiile lor au rezultat doi copii, M. B.C.-C., născut la data de….. 2001 şi M. A.-F., născut la data de …. 2004, în prezent unul este major, iar celălalt minor.

Reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei potrivit art.373 lit.b C.civ., respectiv din culpa exclusivă a pârâtului.

Potrivit art. 373 lit. b C.civ., divorţul poate avea loc atunci când din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

Potrivit disp. art.379 alin.1 C.civ., divorţul se poate pronunţa din culpa exclusivă a unuia dintre soţi, dacă instanţa stabileşte culpa acestuia în destrămarea căsătoriei şi din probele administrate rezultă acest lucru, sau din culpa ambilor soţi, dacă din probele administrate rezultă acest lucru, chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere în acest sens.

Din depoziţia martorei S.D., mama reclamantei, audiată în cauză pentru aceasta, rezultă că părţile s-au despărţit în fapt în urmă cu doi ani, prin plecarea reclamantei din domiciliul comun, iar copiii au mers împreună cu aceasta la locuinţa martorei. Ambele părţi au fost plecate în străinătate, copiii au stat la martoră, bunica maternă, copiii nu frecventează şcoala, sunt plecaţi la muncă, cu ziua. Martora apreciază că pârâtul se face vinovat de destrămarea căsătoriei, consuma băuturi alcoolice excesiv, iar de multe ori o şi lovea pe reclamantă, a mai învederat că după întoarcerea din străinătate, pârâtul a mers în domiciliul comun împreună cu o altă femeie.

Din Ancheta socială efectuată rezultă condiţiile pe care le oferă copiilor.

Minorul şi-a exprimat opţiunea, în ce priveşte locuinţa, la mamă.

Faţă de cele reţinute şi probele administrate,  instanţa a admis acţiunea formulată de reclamanta M.I.-R. în contradictoriu cu pârâtul M.I.M., astfel cum a fost precizată şi a desfăcut căsătoria încheiată de părţi la data de ......2000 şi înregistrată în Registrul de stare civilă al Primăriei Comunei C., judeţul Ph., sub nr. ../......2000, din culpa exclusivă a pârâtului.

În baza disp.art. 383 alin. 3 C. civ., cum între soţi nu a intervenit o învoială conform căreia soţul care la încheierea căsătoriei a dobândit numele celuilalt soţ să poarte acest nume şi după divorţ, instanţa va dispune ca reclamanta să-şi reia, în viitor, numele avut anterior căsătoriei, respectiv acela de „….. ”.

Potrivit art. 396 alin. 1 C.civ., instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă, iar potrivit art. 402 alin. 1 C.civ. instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, instanţa urmează sa stabilească locuinţa minorului M.A.-F., născut la data de .....2004, la mamă, respectiv la reclamanta M. I.- R..

Potrivit art. 397 C.civ. autoritatea părintească, care reprezintă ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului, va fi exercitată în comun de către ambii părinţi.

Potrivit art. 487 Cod civil, părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia potrivit propriilor lor convingeri, însuşirilor şi nevoilor copilului.

Conform prevederilor art. 402 alin. 1 C. civ., instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ, stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

Cu privire la cuantumul întreţinerii, instanţa trebuie să ţină cont atât de nevoia celui care o cere, cât şi de mijloacele celui care urmează a o plăti, potrivit art. 529 alin 1 Cod civil, conform art. 527 Cod civil, putând fi obligat la întreţinere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.

 În consecinţă, instanţa urmează să-l oblige pe pârâtul M.I.M. la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului M.A.-F., născut la data de ......2004, în cuantum de …. lei lunar, funcţie de venitul minim pe economie ( …. lei ), începând cu data introducerii acţiunii ......2019 şi până la majoratul minorului.

Instanţa va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Conform cu originalul,

Anonimizată de către

Grefier Zota Petruţa Daniela

Domenii speta

Spete similare