Nulitate titlu de proprietate

Sentinţă civilă 1232 din 20.03.2019


Data publicare portal: 09.10.2019

Prin Sentinta civila nr. … din data de …. pronuntata de Judecatoria …. s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul D.I.P. (CNP ….), domiciliat în …., având domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la .....,  în contradictoriu cu pârâtele C.F., (CNP ….), domiciliată în …..,  B.T., domiciliată în …. COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR XXX, cu sediul în …. şi COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUCNIAR XXX, cu sediul în …...

 Obligă reclamantul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu avocat, către pârâţii C.F. şi B.T..

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Xxx,  la data de xxxx,  sub nr. xxxx, reclamantul Xxx în contradictoriu cu pârâtii C.F., B.T, Comisia Locală Xxx pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, Comisia Judeţeană Xxx pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună anularea parţială absolută a titlului de proprietate nr. .... din ...., în sensul radierii de la rubrica „cetăţeanul" a numitei D.F., iar de la rubrica „moştenitorii defunctului/ei" radierea lui D.I.D şi emiterea unui nou titlu de proprietate pe numele reclamantului D.I.P. , iar la rubrica „moştenitorii defunctului/ei" să fie consemnat autorul D.I.

A solicitat de asemenea, obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată pe care le va face cu acest proces .

In fapt, autorul D.I a decedat la data de xxxx, având ultimul domiciliul în comuna xxxx, actualmente comuna Xxx, sat xxx, jud Xxx.

Conform încheierii de finalizare nr.xxxx obţinută de la Notariatul de Stat al Raionului Xxx, moştenitori sunt reclamantul în calitate de moştenitor legal şi testamentar şi sora acestuia,  xxxx, în calitate de moştenitor legal.

Potrivit încheierii de finalizare, mama parţilor xxx în calitate de soţie supravieţuitoare, este străină de moştenire conform art.700 cod civil, întreaga moştenire rămânând până la apariţia Legilor Fondului Funciar, pe numele autorului D.I.

Potrivit Legii nr. 18/1991 reclamantul a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului xxxx, pentru suprafaţa de 417 ha, cât exista în registrul agricol.

Sora reclamantului D.F., nu a formulat cerere pentru stabilirea şi reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului din registrul agricol şi a încheierii de finalizare nr. xxxx de la Notariatul de Stat al Raionului Xxx, privind pe autorul D.I, ci a formulat cerere pentru stabilirea dreptului de proprietate după xxxx, care era străină de moştenirea autorului D.I, conform art. 700 VCC.

Faţă de această situaţie, reclamantul a solicitat instanţei să constate că acţiunea este întemeiată întrucât D.F. nu a acceptat moştenirea autorului D.I, nesolicitând prin cerere expresă a i se stabili dreptul de proprietate după autorului, cererea acesteia vizând pe xxx care a refuzat să accepte moştenirea de pe urma autorului comun, rămânând străină faţă de acesta.

Dispoziţia imperativă de la art.13 din Legea nr.18/1990: „Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor a solicitantului", xxxx străină de succesiune şi D.F. de la rubrica „cetăţeanul" din titlul de proprietate, nefiind îndreptăţite a fi incluse în titlul de proprietate, situaţia acestora încadrându-se în prevederile art. III alin 1 lit. a din Legea nr. 169/1997.

„Sunt lovite de nulitate absolută potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, Legii nr. J/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii Fondului Funciar nr. IX/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri." Art.8 din Legea Fondului Funciar nr. 18/1991, statuează că: „Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul CAP, se face în condiţiile prezentei legi prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept”,  iar art. 11, prevede că „Suprafaţa adusă în CAP este cea care rezultă din: ac te de proprietate, carte funciară, cadastru, cerere de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei, sau în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori".

In drept, reclamantul si-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 111 alin 1 din Legea nr. 169/1997, Legea nr. 18/1991, republicată şi art. 194 şi urmat, din NCPC.

În probatoriu, reclamantul a solicitat administrarea probei cu  înscrisuri.

Deşi legal citate, paratele Comisia Locală Xxx pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, Comisia Judeţeană Xxx pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor nu au depus întâmpinare.

Legali citaţi, la data de xxxx,  paraţii C.F., B.T, au depus întimpinare, solicitând instanţei sa respingă in principal ca inadmisibila cererea de chemare in judecata motivat pe faptul ca, nu se solicita nulitatea absoluta si anularea parţiala a titlului si pentru faptul ca nu a fost parcursa procedura prealabila prevăzuta de Legea 18/1991 nefiind contestate actele premergătoare eliberării titlului si nici a decizie de validare emisa de Comisia Judeţeană de Fond Funciar.

Pe excepţie, a solicitat  admiterea excepţiei tardivităţii cererii de fata având in vedere data eliberării titlului nefiind nici invocata si nici motivata nulitatea absoluta a titlului conform prevederilor art. III din legea 169/1997.

In situaţia in care instanţa va respinge excepţiile invocate pe fondul cauzei, paraţii au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiate.

Au solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare, pârâţii au arătat că, în fapt, reclamantul solicita anularea parţiala a titlului susţinând ca ar fi singurul indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate după autorul D.I decedat la data de … susţinând ca, in mod greşit autoarea  D.F ar fi formulat cerere de reconstituire după autoarea acestei D.D, cum de fapt a fost eliberat si titlu de proprietate atât pentru reclamant cit si pentru autoarea acestora.

La data apariţiei legii fondului funciar titular de rol prin decesul autorului D.I in anul 1960 a rămas autoarea D.D, soţia acestuia care s-a si înscris in CAP cu terenul deţinut in gospodărie si adus de ea ca si dota.

La data întocmirii actelor premergătoare eliberării titlului reclamantul a ştiut si a acceptat eliberarea titlului ca moştenitori ai autoarei D.D mama acestuia si a autoarei  D.F nefiind contestate actele premergătoare.

Aşa cum a statuat si Înalta Curte de Casaţie si Justiţie moştenitorii renunţători sau neacceptaţi ai unei moşteniri anterioare anului 1989 sunt de drept repuşi in dreptul de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate.

Reclamantul susţine ca ar fi formulat cerere de reconstituire după autorul D.P insa, aşa cum se poate observa acesta nu mai figura cu teren urmare decesului din anul 1960, titulara de rol raminind autoarea D.D mama celor doi in favoarea cărora s-a si emis titlu ca persoane indreptatite.

Pe rolul acestei instanţe se afla spre soluţionare Dos. Nr. …. având ca obiect partaj, acţiune introdusa chiar de reclamantul din cauza si care viza partajarea suprafeţei de teren înscrisa in titlu.

Astfel ca in cauza nu optează nici una din cauzele care sa confere nulitatea absoluta a titlului urmând  ca instanţa sa respingă acţiunea ca neîntemeiata.

Legal citat, la data de 22.10.2018, reclamantul D.P, a formulat răspuns la întâmpinarea depusă în cauză de pârâtele C.F. şi B.T.

În mod evident, cererea de chemare în judecată are ca obiect nulitatea absolută a titlului de proprietate nr..... din ...., dar cu efect parţial asupra desfiinţării respectivului act juridic, în sensul radierii de la rubrica „ cetăteanul(a)" a numitei D.F., rămânând în respectivul titlu de proprietate doar reclamantul în calitate de titular, iar de la rubrica „moştenitorii defunctului (ei)  radierea lui D. I. D., urmând a fi emis un nou titlu de proprietate pe numele reclamantului D.I.P., iar la rubrica „moştenitorii defunctului (ei)" să fie trecut autorul de drept D.  I..

Anularea parţială absolută a titlului de proprietate ce a fost solicitată prin cererea de chemare în judecată, se referă foarte clar la nulitatea absolută, ci nu relativă, neavând nici o legătură cu întinderea nulităţii solicitate, respectiv dacă ar fi fost totală în loc de nulitatea parţială absolută, împrejurări de fapt şi de drept pentru care reclamantul a solicitat instanţei să aprecieze că excepţia inadmisibilităţii invocată pe această cale, este nefondată.

A solicitat, de asemenea, instanţei să respingă excepţia tardivităţii invocată cu privire la cererea de chemare în judecată, pe considerentul datei eliberării titlului de proprietate şi că nu ar exista o motivaţie cu privire la „nulitatea absolută a titlului, conform prevederilor art III din Legea nr. 169/1997".

În ceea ce priveşte promovarea unei cereri de chemare în judecată privind nulitatea absolută a titlului de proprietate, nu există un termen de decădere, cum de altfel nici pârâtele nu invocă ce termen a încălcat, iar în ceea ce priveşte motivaţia, aceasta se referă în mod expres la dispoziţiile art. III alin 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, ci nu în mod generic la prevederile art. III din Legea nr. 169/1997, respectiv faptul că „sunt lovite de nulitate absolută... a) Actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri. "

Potrivit încheierii de finalizare nr.603/19.10.1960 întocmită de Notariatul de Stat al Raionului Xxx, soţia supravieţuitoare a autorului D.I, prin dezbaterea succesiunii acestuia este străină de moştenire conform art. 700 din V.C.civ., singurii moştenitori ai autorului rămânând reclamantul (legal şi testamentar) şi D.F. (legal).

În această situaţie, mama partilor D. D. nu s-ar fi putut înscrie în CAP cu vreo suprafaţă de teren, întrucât potrivit dezbateri succesiunii, aceasta a devenit străină de moştenire.

Este adevărat că persoanele străine de moştenire prin neacceptare, din perioada anterioară apariţiei Legii nr. 18/1991, sunt de drept repuşi în termenul de acceptare prin formularea unei cereri potrivit Legilor Fondului Funciar, însă D.D (mama partilor) fiind străină de moştenire prin neacceptare, nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru a fi repusă în dreptul de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în aceste împrejurări, autoarea pârâtelor, respectiv D.F., a formulat doar cerere de stabilire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren pentru care D.D. era străină de moştenire (art. 700 V.C.civ). În concret, persoana străină de succesiune prin neacceptare D.D, ar fi avut dreptul să formuleze cerere potrivit Legii nr. 18/1991 pentru a fi repusă de drept în termen, ci nu altă persoană, respectiv D.F., care a avut doar posibilitatea să solicite de la autorul D.I, potrivit succesiunii dezbătute.

Pot beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, doar moştenitorii care nu au acceptat-o, în cauză această persoană fiind D.D, ci nu D.F..

După decesul autorului nostru D.I în anul 1960, prin dezbaterea succesiunii în dosarul nr. …. la Notariatul de Stat al Raionului Xxx, D.D fiind străină de moştenire, nu a rămas titulară de rol, nemaiavând calitatea de moştenitoare, evidenţa la primărie rămânând pe numele autorului nostru D.I întrucât au intervenit măsurile ferme de cooperativizare, fapt pentru care nici subsemnatul, în calitate de moştenitor testamentar şi legal, şi nici D.F. în calitate de moştenitor legal, nu au obţinut roluri separate.

În drept,  si-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 201 al 2 din C.pr.civ.

Dovada înţelege să o faca prin probele ce au fost solicitate prin cererea de chemare în judecată.

La data de xxxx, parata Comisia Locală Xxx pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, a depus la dosarul cauzei o adresa  comunicând ca la autoarea de rol D I.D. au depus cerere in termenul legal prevăzut de legea nr.18/1991 numiţii D.P si D.F, drept urmare s-a eliberat titlul de proprietate nr...../5.08.1996. Comisia locala pentru aplicarea legilor proprietăţii a procedai corect la eliberarea titlului de proprietate pentru ambii moştenitori ca fiind descendenţi ai autoarei de rol D I.D evidenţiata in registrul agricol din anii 1959-1962 după care s-a efectuat reconstituirea dreptului de proprietate, pe numele autoarei de rol D I.D s-a mai eliberat un alt titlu de proprietate cu nr.xxx in suprafaţa de 3700 mp.

 Analizand ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţe reţine următoarele:

Potrivit Încheierii de finalizare din data de xxxx (f.7-8) emisă de Notariatul de stat Xxx, s-a dezbătut succesiunea defunctului D.I, decedat la data de 23 aprilie 1960, reţinându-se calitatea de moştenitori pentru D.P şi D.F., în calitate de fiu şi respectiv fiică,  soţia supravieţuitoare D.D fiind străină de moştenire.

În conformitate cu TP nr..... din data de ...., s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri în suprafaţă totală de 3 ha 7633 situate în localitatea xxxx, comuna Xxx, beneficiari fiind D.F. şi D.P, în calitate de moştenitori ai defunctei D.D.

Prin cererea formulată, reclamantul D.P a solicitat anularea parţială a titlului de proprietate de mai sus cu privire la beneficiari, în sensul radierii defunctei  D.D, înscrierii defunctului D.I iar la moştenitori radierea numitei D.F. precum şi emiterea unui nou titlu în care singurul beneficiar să fie reclamantul, motivat de faptul că reconstituirea s-a făcut după D.I, D.D a fost străină de moştenirea acestuia iar D.F. nu a formulat cerere de reconstituire după D.I ci după D.D.

 Prin întâmpinare, pârâtele, în calitate de moştenitoare ale defunctei D.F., au invocat excepţia tardivităţii iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea cererii.

La termenul din data de 07.12.2018, instanţa a pus în discuţie şi respins excepţia tardivităţii invocate de pârâţi.

Instanţa reţine că decesele autorilor D.I şi D au avut loc în 1960 şi respectiv 1985, astfel că legea aplicabilă este Codul civil de la 1864.

Potrivit art.8 din Legea nr.18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite iar potrivit art.13 din Legea nr.18/1991, calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii ; moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

În conformitate cu art.III alin.1 din Legea nr.169/1997, sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite la reconstituire.

Potrivit art.700 din Codul civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie întru-un termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, potrivit art.696, eredele ce renunţă este considerat că nu a fost niciodată erede iar potrivit art.701, în tot timpul în care prescripţia dreptului de a accepta succesiune nu este dobândită în contra erezilor ce au renunţat, ei au încă facultatea de a accepta succesiunea, dacă nu este deja acceptată de alţi erezi.

În conformitate cu Decizia nr.XI din data de 05.02.2007, beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a moştenirii numai moştenitorii care nu acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art.700 Cod civil, iar nu şi cei care au renunţat la succesiune.

Analizând actele înaintate de comisia locală, instanţa constată că potrivit extrasului din registrul agricol de la f.66, în perioada de referinţă pentru reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, respectiv 1959 – 1963, persoana înscrisă la rol cu suprafaţa de 4,13 ha  este autoarea comună D.D ; având în vedere că terenul în cauză, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate, a rămas înscris la rolul acestei autoare şi după decesul soţului D.I, instanţa reţine că acest teren a fost adus în cooperativă de această autoare, astfel că în mod corect reconstituirea s-a făcut după D.D şi nu după D.I, care era decedat din 1960.

De asemenea nu se poate reţine nici afirmaţia că defuncta D.F. nu a formulat cerere de reconstituire întrucât din extrasul  din registrul de evidenţă de la f.15 rezultă că cererea acesteia a fost înregistrată pe data de 17.03.1991, în termenul prevăzut de lege.

În consecinţă, emiterea titlului de proprietate s-a făcut cu respectarea art.13 din Legea nr.18/1991, reconstituirea s-a efectuat în mod corect după autoarea trecută în registru agricol cu terenul respectiv la cooperativizare iar cei doi beneficiari, reclamantul şi autoarea pârâtelor D.F. aveau calitatea de moştenitori ai acesteia, în calitate de descendenţi de gradul I, astfel că cererea urmează a fi respinsă ca fiind nefondată.

În temeiul art.453 din Codul de procedură civilă, instanţa urmează să oblige reclamantul la plata sumei de 1000 lei către pârâtele C.F. şi B.T.