Fond funciar

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

GREFIER

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 06.06.2013, scutită de plata taxei judiciare de timbru, ulterior precizată (f.86), reclamantul G.J., în contradictoriu cu pârâţii K.I., K.E., S.A., S.I., D.M., C.L.P.A. LEGII NR. 18/1991 DI... şi C.J.P.A.LEGII NR. 18/1991 BIHOR, a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 1539/09.01.1996 cu privire la suprafaţa de 1095 mp din nr. top. 2680, să se constate nulitatea absolută parţială a încheierii de întabulare nr. 45754/14.07.2010 pentru nr. top. ..... de sub B.13 din CF .... DI..., să se dispună radierea parţială a înscrierilor de sub B.13 cu privire la nr. top. ....., să se constate nulitatea absolută parţială a actului de partaj voluntar autentificat sub nr. .... de BNP ........ pentru nr. top. ......, să se constate nulitatea absolută parţială a încheierii de întabulare nr. 58311/13.09.2010 de sub B.16 din CF ......DI..., să se constate nulitatea absolută parţială a încheierii de întabulare de sub B.17 din CF ...... DI..., să se constate nulitatea absolută a adeverinţei nr. 2080/19.08.2010, emisă de Primăria com. DI..., să se dispună radierea înscrierii de sub B.16 din CF ...... DI... cu revenirea la situaţia anterioară de CF astfel cum este prezentată la A.I.2, să se dispună radierea parţială a înscrierilor de sub B.17 din CF ...... DI... pentru nr. top. ......DI... cu revenirea la situaţia anterioară de CF.

În motivare, se arată că la data de 09.01.1996 s-a eliberat titlul de proprietate nr. 1539 în favoarea defunctului K.Ş., antecesorul pârâţilor de rd. 1 şi 2, în cuprinsul căruia  s-a inserat şi nr. top. 2680 cu suprafaţa de 1095 mp, reprezentând în natură teren cu construcţii, respectiv casa de locuit cu pivniţa. Această construcţie cu întreg terenul de 1095 mp au fost dobândite de reclamant în proprietate în anul 1987 pentru preţul de 85.000 lei vechi de la familia P.M. şi soţul, care au primit acest teren anterior anului 1975 ca loc de casă, unde în acelaşi an au şi ridicat construcţia la care s-a făcut referire. Din anul 1987 şi în prezent reclamantul este cel care foloseşte terenul cu casa ca un adevărat proprietar, în favoarea reclamantului fiind emis titlul de proprietate nr. 2524/2002.

S-a mai arătat că titlul de proprietate nr. 1539/1996 este lovit de nulitate absolută parţială, în baza Legii nr. 169/1997, modificată, deoarece pe terenul cu nr. top. 2680 se află casa reclamantului şi categoria de folosinţă a terenului o reprezintă curţi, construcţii, respectiv curtea şi grădina casei reclamantului. Ca atare, reconstituirea trebuia să se facă pe un alt amplasament echivalent valoric şi nicidecum pe terenul cu nr. top. 2680 DI..., pe care se află casa reclamantului cu terenul aferent.

În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 169/1997 modificată.

Prin întâmpinare (f.30-34, vol. I), pârâtele K.I., K.E. şi S.A.I. au solicitat respingerea acţiunii ca nelegală şi nefondată..

În motivare, s-a arătat că imobilul în litigiu, înscris în CF ....... DI..., nr. top. ..., în suprafaţă de 1095 mp, a constituit, alături de alte imobile, proprietatea numitului K.I., dobândit prin cumpărare în anul 1947 şi întabulat ca atare în evidenţa funciară. Pe terenul în discuţie se află amplasată o casă de locuit, precum şi o cramă (pivniţă), construcţie locuită de către proprietar împreună cu familia lui.

În urma procesului de cooperativizare, proprietarul tabular a fost deposedat de teren, fiind alungat cu familia şi din casă, întregul imobil fiind ulterior folosit de către IAS.

După apariţia Legii nr. 18/1991, moştenitorii acestuia, au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, eliberându-li-se în comun titlul de proprietate nr. 1539/09.01.1996.

În baza Declaraţiei autentificate de către Biroul Notarului Public V.V. din Budapesta din data de 23.08.1996 a numitei D.M., precum şi a Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 1098/23.08.2010 de BNP ................., încheiat între K.Ş. şi S.I., s-au partajat imobilele cuprinse în titlul de proprietate eliberat, pe seama numitului K.Ş. revenind topograficul ......, întabulat în cartea funciară pe numele noului proprietar.

K.Ş. a decedat la data de 14.03.2013, în urma acestuia rămânând succesoare pârâtele K.I. şi S.A.I..

În ciuda calităţii sale de proprietar, antecesorul pârâtelor nu a putut intra în posesia terenului în litigiu, în urma demersurilor efectuate fiindu-i comunicat că pentru acelaşi teren a fost emis titlul de proprietate nr. 2524/04.12.2002 pe seama reclamantului. În aceste condiţii, antecesorul pârâtelor a promovat o acţiune în instanţă pentru anularea titlului de proprietate nr. 2524/04.12.2002 şi revendicarea terenului ce-i aparţine, prin sentinţa civilă nr. 9624/26.06.2012 a Judecătoriei Oradea din dosarul nr. 4.../271/2011 cererea sa a fost admisă în totalitate în privinţa desfiinţării actului de proprietate şi, în parte, cu privire la revendicare.

S-a mai arătat că numita P.M. a avut calitatea de medic în cadrul Dispensarului uman din com. DI.... Acesteia i s-a asigurat locuinţă de serviciu în cadrul dispensarului, însă datorită situaţiei juridice a imobilului şi legislaţiei în materie de terenuri, Legile nr. 58-59/1974, acesteia nu i se putea atribui întregul teren în vederea construirii unei case, cel mult putea beneficia de o suprafaţă de maxim 250 mp.

Actul sub semnătură privată invocat de către reclamant este lipsit de relevanţă juridică în ceea ce priveşte aplicabilitatea Legii fondului funciar, deoarece este un act ulterior încheierii procesului de cooperativizare, este un act sub semnătură privată care are valoarea unei promisiuni şi nu a unei convenţii translative de proprietate, obiectul convenţiei l-a constituit crama din str. Viilor, nu şi terenul, precum şi o serie de obiecte de mobilier. Nici dacă s-ar aprecia că numita P.M. şi soţul ar fi primit vreo suprafaţă din terenul în discuţie pentru ridicarea vreunei construcţii, reclamantului nu i se cuvine întregul teren, ci doar acela strict specificat în actul de atribuire. Imobilul în litigiu nu a fost folosit de către numita P.M. şi reclamant ca locuinţă sau teren aferent locuinţei sale, ci ca imobil de vacanţă, reclamantul având casă de locuit în loc. DI....

După apariţia Legii fondului funciar topograficul în litigiu a fost solicitat de către moştenitorii fostului proprietar tabular, K.I., deposedat în urma procesului de cooperativizare, fiind emis titlul de proprietate corespunzător în care a fost inclus şi topograficul în litigiu. Reclamantul a formulat cerere de reconstituire doar ulterior, în temeiul Legii nr. 169/1997, or, câtă vreme titlul anterior a fost emis în mod legal, reclamantul nu mai poate beneficia de dispoziţiile legii reparatorii în temeiul cererii sale ulterioare, neexistând temei legal pentru desfiinţarea titlului anterior de proprietate şi pentru desfiinţarea înţelegerilor încheiate între moştenitorii fostului proprietar cu privire la împărţeala terenurilor.

În drept, au fost invocate prevederile art. 8, alin. 2, art. 23, alin. 3, art. 25 din Legea nr. 18/1991.

Prin întâmpinare (f.53), pârâta C.L.P.A Legii nr. 18/1991 DI... a arătat că nu se opune admiterii cererii.

În motivare, se arată că, în urma verificărilor în evidenţele pârâtei, s-a constatat că, pe lângă topograficul .... DI..., şi topograficul ..... DI... este trecut cu suprafaţa întreagă atât în titlul de proprietate nr. 1539, cât şi în titlul de proprietate nr. 2524.

În urma decesului reclamantului din data de 14.12.2013 (f.108, vol. I), în cauză au fost introduşi moştenitorii acestuia, G.M.I., G.T. şi G.Z.. Totodată, în urma decesului pârâtei D.M.t,  la termenul de judecată din 14.04.2014 în cauză a fost introdusă moştenitoarea acesteia, B.J.

La data de 14.08.2015 s-a depus cerere de intervenţie de către numiţii F.G.V. şi F.S.I. (f.203-207, vol. I), prin care au solicitat admiterea cererii reclamanţilor şi să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 1539/09.01.1996 cu privire la nr. top. ..... în suprafaţă de 1095 mp, precum şi toate celelalte capete de cerere arătate în acţiunea principală, cu revenirea la situaţia de carte funciară iniţială de sub A.12, să se dispună corectarea titlului de proprietate nr. 684/05.01.1995, eliberat pe seama intervenientului F.V., în sensul reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 0,0300 ha în nr. top. 2680, în loc de suprafaţa de 0,0096 ha din nr. top. 2675/4.

În motivare, s-a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din data de 27.01.1991, încheiat cu numitul H.I., în calitate de vânzător, intervenienţii au achiziţionat un imobil compus din cramă cu pivniţă şi terenul aferent, în suprafaţă de 100 mp, situat în com. DI..., , achitând integral preţul de 50.000 lei şi intrând în posesia efectivă a terenului la data de 01.02.1991, dată de la care intervenienţii s-au înregistrat în evidenţele agricole şi fiscale ale Primăriei DI... cu acest imobil şi au plătit impozitele şi taxele aferente.

În urma intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, intervenienţii au solicitat Comisiei Locale DI... eliberarea unui titlu de proprietate pentru terenul achiziţionat, Primăria DI... eliberând titlul de proprietate nr. 684/05.01.1995, însă pe un alt amplasament decât cel pe care îl folosesc efectiv şi pe care este edificată locuinţa intervenienţilor, anume nr. top. ......, în loc de nr. top.......

În anul 2011, ca urmare a efectuării măsurătorilor terenului achiziţionat de către un expert topograf, intervenienţii au aflat că suprafaţa de teren pe care au cumpărat-o şi pe care aveau în posesie efectivă este de 300 mp, în loc de 100 mp, aşa cum menţiona contractul de vânzare-cumpărare, motiv pentru care intervenienţii au făcut înregistrările necesare la Primăria DI... şi au plătit impozit pentru întreaga suprafaţă de 300 mp teren intravilan. Cu toate acestea, când intervenienţii au încercat să întabuleze terenul cumpărat, au aflat că acesta este reconstituit în favoarea moştenitorilor proprietarului tabular K.I., fiind atribuit în baza unui partaj voluntar fiului acestuia, K.Ş., antecesorul pârâţilor din prezentul dosar.

Prin acţiunea ce face obiectul dosarului nr. 24510/271/2014 al Judecătoriei Oradea moştenitorii numitului K.Ş. au solicitat revendicarea terenului ocupat de intervenienţi, în suprafaţă de 300 mp din nr. top. ..... DI... şi demolarea construcţiilor aferente acestuia, imobil pe care intervenienţii îl folosesc cu bună credinţă de peste 20 de ani.

S-a mai arătat că, în privinţa titlului de proprietate nr. 1539/09.01.1996, acesta a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, deoarece D.M., în calitate de fiică a lui K.I. nu avea calitatea de a-i fi reconstituit dreptul de proprietate, deoarece aceasta avea domiciliul în străinătate, Budapesta, aşa cum se menţionează în titlu, iar K.Ş. şi S.I. nu puteau veni la succesiunea defunctului K.I., titularul de carte funciară, fiind înlăturaţi de la moştenire de către moştenitorii de gradul I, respectiv fiica D.M..

În privinţa amplasamentului pe care s-a eliberat titlul de proprietate contestat, s-a arătat că terenul aflat în posesia intervenienţilor a fost atribuit de autorităţile locale ale vremii către vânzătorul H.I., care a construit imobilul (crama) vândut intervenienţilor împreună cu pivniţa şi terenul aferent. Intervenienţii au îmbunătăţit acest imobil prin consolidarea pereţilor şi alte lucrări de amenajare pentru a putea fi locuit în condiţii propice, motiv pentru care sunt aplicabile dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 18/1991, impunându-se ca dreptul de proprietate asupra acestui imobil să fie reconstituit în favoarea intervenienţilor, iar eventualilor moştenitori ai proprietarului tabular să le fie atribuite terenuri echivalente.

În drept, au fost invocate prevederile art. 61 C.pr.civ., Legea nr. 18/1991.

La termenul de judecată din data de 19.10.2015 instanţa a admis în principiu cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienţii F.G.V. şi F.S.I..

La termenul de judecată din 30.09.2019, în urma decesului reclamantei G.M.I. din data de 20.06.2016 (f.150, vol. II), în cauză au rămas ca reclamanţi moştenitorii acesteia, G.T.şi G.Z., părţi în proces.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin titlul de proprietate nr. 1539/09.01.1996 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea antecesorilor pârâţilor, D.M., K.Ş. şi S.I., în calitate de moştenitori ai def. K.I., cu privire la suprafaţa totală de 10 ha teren extravilan, situat în loc. DI..., din care suprafaţa de 1095 mp, identificată prin nr. top. ….. DI... (f.7, vol. I). Ulterior, acest titlu de proprietate a fost întabulat, în privinţa acestei parcele, în CF ….. DI..., sub B.13-15 (f.17-19, vol. I). Apoi, în baza actului de partaj autentificat sub nr. 1098/2010 de BNP ……, dreptul de proprietate asupra parcelei cu nr. top. ….DI... a fost transmis în favoarea antecesorului pârâţilor, K.Ş., dreptul de proprietate al acestuia fiind întabulat în CF …… DI... sub B.17. Totodată, în baza adeverinţei nr. 2080/19.08.2010, emisă de Primăria com. DI..., sub B.16 apare notată demolarea casei edificate pe parcela cu nr. top. …… DI....

Prin titlul de proprietate nr. 2524/04.12.2002 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea reclamantului G.I. cu privire la suprafaţa totală de 1897 mp teren intravilan situat în loc. DI..., din care suprafaţa de 1095 mp identificată prin nr. top. ….. DI... (f.10, vol. I).

Astfel, instanţa constată că, deşi suprafaţa totală a topograficului …… DI... este de 1095 mp, potrivit înscrierilor de sub A.2 din CF …… DI..., în privinţa acestui întreg topografic au fost emise două titluri de proprietate, fiecare titlu fiind emis pentru întreaga suprafaţă a topograficului.

Urmărind reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilelor intrate în patrimoniul fostelor cooperative agricole de producţie, art. 8 din Legea fondului funciar prevede că de dispoziţiile sale beneficiază foştii cooperatori, persoanele care au avut teren în cooperativa precum si moştenitorii acestora.

Esenţial este aşadar că persoana care solicită atribuirea să fi avut calitatea de proprietar asupra acestuia anterior anului 1964 sau moştenitor al fostului proprietar. În măsura în care nu întruneşte vreuna din cele două calităţi nu poate invoca, în principiu, beneficiul Legii fondului funciar, întrucât aceasta numai în mod excepţional poate conduce la constituirea dreptului de proprietate.

Este însă posibil ca atât anterior cooperativizării, cât şi ulterior acestui moment, între proprietarii titulari şi diferite persoane să se fi încheiat acte juridice prin care să se fi urmărit transferul dreptului de proprietate în favoarea celor din urmă. Tocmai de aceea, la punerea în aplicare a prevederilor Legii fondului funciar se impune luarea lor în considerare, fie că este vorba de faza administrativă, fie de cea judecătorească.

Aşa cum reiese din înscrierile de sub B.12 din CF ......DI..., anterior cooperativizării, proprietar tabular al parcelei cu nr. top. 2680 DI... a fost antecesorul pârâţilor, K.I., în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 02.05.1947.

Instanţa constată că prin sentinţa civilă nr. 9624/26.06.2012, pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul nr. 4429/271/2011, menţinută prin decizia civilă nr. 1129/R/05.12.2013 a Tribunalului Bihor, s-a declarat nul parţial titlu de proprietate nr. 2524/04.12.2002, emis pe seama reclamantului din prezentul dosar, cu privire la parcela cu nr. topo. .... DI..., în suprafaţă de 1095 mp înscrisă în CF .... DI..., reclamantul din prezentul dosar a fost obligat să lase antecesorilor pârâţilor din prezentul dosar, K.Ş., în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul ce nu este situat sub construcţiile existente în prezent din parcela având nr. topo. ....DI... înscrisă în CF ..... DI..., cu suprafaţa de 1095 mp. 

Ambele instanţe au reţinut că titlul de proprietate nr. 2524/04.12.2012 emis pe seama reclamantului din prezentul dosar, e lovit de nulitate absolută cu privire la nr. top. .... DI... în suprafaţă de 1095 mp, înscris in CF ..... DI..., în condiţiile în care cu privire la acelaşi teren s-a emis deja încă in anul 1996, adică cu 16 ani anterior emiterii acestui titlu, un alt titlu de proprietate nr. 1539/1996, intabulat in cartea funciară. Astfel în condiţiile în care exista deja in anul 2012 un drept cunoscut şi consolidat în patrimoniul antecesorului pârâţilor din prezentul dosar cu privire la imobilul in litigiu drept înscris în cartea funciară, nu există niciun temei ca peste acest titlu, ce nu a fost anulat şi nici contestat, să se emită un alt titlu pe seama reclamantului din prezentul dosar, deşi acesta nu este îndreptăţit şi nici nu s-ar putea pune în discuţie vreo îndreptăţire in condiţiile în care s-a dispus deja reconstituirea pe seama foştilor proprietari indreptăţiţi condiţii in care nu se mai pune in discuţie vreo eventuală dobândire de la un terţ, sau a incidenţei art.23 şi 24 din Legea 18/1991, iar, în condiţiile înscrierii dreptului antecesorului pârâţilor din prezentul dosar în cartea funciară, nici măcat o eroare asupra identităţii proprietarului nu s-ar mai putea discuta.

Mai mult, instanţa de fond a reţinut că, înainte de cooperativizare, antecesorul pârâţilor din prezentul dosar a avut în proprietate parcela cu nr. topo. ..... DI..., cu suprafaţa de 1095 mp înscrisă în CF .... DI..., astfel că antecesorilor pârâţilor din prezentul dosar, în calitate de moştenitori ai lui K.I., li s-a reconstituit dreptul de proprietate inclusiv cu privire la această parcelă de teren prin emiterea T.P. nr. 1539/1996, pe care  l-au întabulat în CF iar în urma unui partaj parcela de teren în discuţie a fost atribuită în proprietatea exclusivă a numitului K.Ş.. Prin urmare, antecesorii pârâţilor din prezentul dosar, fiind persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul art. 8, 11 şi 13 din Legea nr. 18/1991, în mod legal li s-a reconstituit dreptul de proprietate, cu privire la parcela cu nr. top. ...... DI..., cu suprafaţa de 1095 mp înscrisă în CF ...... DI..., prin emiterea T.P. nr. 1539/1996.

Deşi, cu ocazia dezbaterii fondului cauzei la termenul de judecată din data de 04.11.2019, reprezentanta pârâţilor a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, în raport cu hotărârile judecătoreşti menţionate anterior, instanţa apreciază că nu suntem în prezenţa unei autorităţi de lucru judecat, ca excepţie procesuală propriu-zisă, deoarece nu există identitate între obiectul prezentului dosar, nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 1539/09.01.1996 cu privire la nr. top. ........ DI... şi a actelor subsecvente, şi obiectul dosarului nr. 4429/271/2011, nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 2524/04.12.2002, emis pe seama reclamantului din prezentul dosar, cu privire la parcela cu nr. topo. ....... DI....

Cu toate, acestea, instanţa apreciază că cele stabilite de către instanţa de judecată în dosarul nr. 4.../271/2011 a intrat în puterea lucrului judecat, neputând fi contrazise printr-o altă hotărâre judecătorească ulterioară. Prin Decizia nr. 1777/25.06.2015 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit că între excepţia autorităţii de lucru judecat şi puterea de lucru judecat, există o distincţie clară. Astfel, condiţia de aplicare a autorităţii de lucru judecat presupune identitatea de acţiuni (părţi, obiect şi cauză juridică) ce opreşte repetarea judecăţii, iar puterea, prezumţia de lucru judecat, impune consecvenţa în judecată, astfel că ceea ce s-a constatat şi statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre.

Deşi reclamantul iniţial susţine că a cumpărat terenul şi construcţia de la familia P.M. şi soţul, care au primit acest teren anterior anului 1975 ca loc de casă, unde în acelaşi an au şi ridicat construcţia la care s-a făcut referire, iar din anul 1987 şi în prezent reclamantul este cel care foloseşte terenul cu casa ca un adevărat proprietar, în favoarea reclamantului fiind emis titlul de proprietate nr. 2524/2002, instanţa constată că prin sentinţa civilă nr. 9624/26.06.2012, pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul nr. 4.../271/2011 s-a reţinut, cu putere de lucru judecat, că pârâtul din acel dosar, respectiv reclamantul din prezentul dosar, nu se încadrează în ipoteza reglementată de art. 23 din legea 18/1991, deoarece pe parcela de teren în litigiu are o casă de vacanţă cumpărată înainte de anul 1990, dar casa sa de locuit unde domicilia şi unde a domiciliat la momentul adoptării Decretului-lege nr. 42/1990 şi a Legii 18/1991, cuprinzând art. 23 este în altă parte, respectiv în DI..., str. ................ Aceste aspecte sunt confirmate de depoziţia martorului audiat în acea cauză, chiar şi de adresa emisă de Comisia Locală DI..., care învederează că pe terenul în litigiu se află o casă de vacanţă, o cramă şi o pivniţă. Aceste aspecte reies şi din depoziţia martorilor (f.198, vol. I), (f.243, vol. I), care au arătat că acea casă cumpărată de familia G în anul 1987 nu asigura cerinţele de locuit a unei familii, după cumpărare familia G nu a locuit în acea casă, ci o folosea la sfârşit de săptămână cu copiii, familia G având o altă locuinţă, casa este locuită temporar de proprietari, la fel ca celelalte case din zonă. Martorul a mai arătat că preţul încasat în urma contractului încheiat în anul 1987 nu includea şi terenul, ci doar construcţia.

Totodată, s-a mai reţinut că pârâtul din acel dosar, respectiv reclamantul din prezentul dosar, nu este îndreptăţit la reconstituirea  dreptului de proprietate cu privire la parcela de teren în litigiu întrucât, prin actul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 12.11.1987 (f.11) a cumpărat doar construcţii, respectiv cramă şi pivniţă, însă nu a dobândit vreun drept de folosinţă a terenului.

Având în vedere că în dosarul nr. 4.../271/2011 al Judecătoriei Oradea s-a reţinut, cu putere de lucru judecat, că reclamantul din prezentul dosar nu este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de 1095 mp din nr. top. ..... DI..., mai mult, prin sentinţa civilă nr. 9624/26.06.2012, pronunţată în acel dosar, s-a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 2524/04.12.2002, emis pe seama reclamantului din prezentul dosar, cu privire la imobilul din litigiu, instanţa va respinge ca nefondată cererea principală.

În ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienţii F.G.V. şi F.S.I., instanţa reţine că prin titlul de proprietate nr. 684/05.01.1995 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea intervenientului F... Viorel cu privire la suprafaţa de 96 mp teren extravilan, identificat prin nr. top. ...... DI... (f.211, vol. I).

Intervenienţii susţin că prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din data de 27.01.1991, încheiat cu numitul H.I., în calitate de vânzător, au achiziţionat un imobil compus din cramă cu pivniţă şi terenul aferent, în suprafaţă de 100 mp, situat în com. DI..., ............, achitând integral preţul de 50.000 lei şi intrând în posesia efectivă a terenului la data de 01.02.1991, dată de la care intervenienţii s-au înregistrat în evidenţele agricole şi fiscale ale Primăriei DI... cu acest imobil şi au plătit impozitele şi taxele aferente.

Titlul de proprietate nr. 684/05.01.1995 s-a eliberat pe un alt amplasament decât cel pe care îl folosesc efectiv şi pe care este edificată locuinţa intervenienţilor, anume nr. top. 2675/4, în loc de nr. top. ........... DI....

În cauză a fost efectuat un Raport de expertiză topografică de către expertul P.L.I. (f.23-27), prin care s-a stabilit că pe imobilul cu nr. top. ..... DI... sunt amplasate 5 construcţii, şi anume C1 – construcţie cu destinaţia de locuit (locuinţă de vară) în suprafaţă de 72 mp, compusă dintr-o cameră şi dependinţe, proprietatea intervenienţilor, C2 – anexă aferentă construcţiei C1, în suprafaţă de 15 mp, C3 – construcţie cu destinaţia de locuit, construită din cărămidă, în suprafaţă de 24 mp, proprietatea reclamanţilor, C4 – construcţie edificată pe o pivniţă veche cu destinaţia de locuinţă de vară, în suprafaţă de 13 mp, proprietatea numitei G.A. şi C5 – construcţie cu destinaţia de locuit, construită din cărămidă, în suprafaţă de 30 mp, proprietatea numitului K.G.. Suprafaţa ocupată de construcţiile amplasate pe nr. top. .....DI... este de 154 mp.

În cauză a fost efectuat şi un Raport de contraexpertiză topografică de către expertul T.D.M. (f.131-137, vol. II), prin care s-a stabilit că pe terenul cu nr. top. ..... DI... se află o casă de locuit aflată în folosinţa intervenienţilor, construită din BCA şi cărămidă, şi o magazie de scule în colţul din dreapta spate al casei, aceste construcţii fiind edificate suprateran. Subteran, cu accesul prevăzut din partea frontală a antreului casei, se află o pivniţă de secţiune semicerc, construită din cărămidă. Casa ocupă 48 mp, magazia ocupă 7 m, iar pivniţa are 20 mp. Casa existentă este mai degrabă ,,încastrată" în pivniţa existentă, casa şi magazia fiind supraterane, iar pivniţa subterană (săpată în deal). Expertul a mai arătat că construcţiile învecinate în partea stângă şi dreaptă nu aveau deţinătorii prezenţi la măsurători, astfel că aceste construcţii nu au fost identificate de expert.

Instanţa constată că intervenienţii îşi dovedesc dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 300 mp din parcela cu nr. top. ...... DI..., cu care solicită să fie corectat titlul de proprietate emis în favoarea acestora, prin contractul de vânzare-cumpărare provizoriu încheiat la data de 27.01.1991 cu numitul H.I., având ca obiect crama cu pivniţă şi un teren de 100 mp, situat în loc. DI..., str. ...... (f.208, vol. I).

Din depoziţia martorului, audiat în cauză (f.258, vol. I), reiese că acesta a vândut la data de 27.01.1991 familiei F….. doar clădirea edificată pe acest teren, construită de martor, terenul aferent construcţiei, în suprafaţă de aproximativ 100 mp rămânând în folosinţa familiei F.... Martorul a mai arătat că a dobândit acest teren în urma faptului că prin anul 1981 primarul comunei a dat un ordin pentru curăţarea acelui teren de bălării, iar după ce martorul l-a curăţat, terenul a rămas în proprietatea primăriei şi a fost impozitat pe seama martorului. Clădirea de pe teren a fost construită de martor în anul 1991. Martorul a intenţionat să vândă familiei F.doar construcţia, nu şi terenul, întrucât acesta era al statului, construcţia fiind edificată de martor fără autorizaţie de construire, fiind vorba de teren extravilan.

Deşi intervenienţii susţin că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 18/1991, impunându-se ca dreptul de proprietate asupra acestui imobil să fie reconstituit în favoarea intervenienţilor, iar eventualilor moştenitori ai proprietarului tabular să le fie atribuite terenuri echivalente, instanţa o apreciază ca neîntemeiată. Aşa cum s-a arătat anterior, pentru incidenţa prevederilor acestui text de lege este necesar ca terenurile să fie aferente unei case de locuit, or, atât în cazul reclamanţilor, cât şi în cel al intervenienţilor, în speţă este vorba de locuinţe temporare, de vară, case de vacanţă, cu pivniţe. Astfel, în concursul dintre vechiul proprietar tabular al terenului pe care sunt edificate construcţiile şi deţinătorilor construcţiilor de tip casă de vacanţă, edificate pe aceste terenuri, are prioritate proprietarul tabular al terenului, respectiv moştenitorii acestora.

Faţă de susţinerea intervenienţilor că titlul de proprietate nr. 1539/09.01.1996 a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, deoarece D.M., în calitate de fiică a lui K.I., nu avea calitatea de a-i fi reconstituit dreptul de proprietate, deoarece aceasta avea domiciliul în străinătate, Budapesta, aşa cum se menţionează în titlu, iar K.Ş. şi S.I. nu puteau veni la succesiunea defunctului K.I., titularul de carte funciară, fiind înlăturaţi de la moştenire de către moştenitorii de gradul I, respectiv fiica D.M., instanţa apreciază că intervenienţii nu au interes să invoce aceste aspecte, câtă vreme nu pot beneficia de constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din litigiu.

Pentru aceste motive, în baza prevederilor art. 8, 23 din Legea nr. 18/1991 republicată, instanţa va respinge ca nefondată cererea de intervenţie în interes propriu.

Fiind în culpă procesuală, în baza art. 453 C.pr.civ. va obliga, în solidar, reclamanţii şi intervenienţii la plata în favoarea pârâtei S.A. a sumei de 3.310 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 2000 lei reprezintă onorariu avocaţial (f.152, vol. II), suma de 1310 lei reprezintă onorariu expertiză achitat (f.187, vol. I, f.119, vol. II).

În baza art. 339, alin. 2 C.pr.civ., instanţa va obliga pârâţii la plata în favoarea Biroului Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Bihor, pe seama expertului, a sumei de 1084,5 lei, reprezentând diferenţă onorariu contraexpertiză topografică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca nefondată cererea principală formulată şi precizată de reclamanţii G.T. şi G. . în contradictoriu cu pârâţii K.I., K.E., S.A., S.I., B.J., C.L.P.A. LEGII NR. 18/1991 DI..., şi C.J.P.A. LEGII NR. 18/1991 BIHOR.

Respinge ca nefondată cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienţii F.G.V. şi F.S.I.,

Obligă, în solidar, reclamanţii şi intervenienţii la plata în favoarea pârâtei S.A. a sumei de 3.310 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă pârâţii la plata în favoarea Biroului Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Bihor, pe seama expertului T.D.M., a sumei de 1084,5 lei, reprezentând diferenţă onorariu contraexpertiză topografică.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Oradea.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin grefa instanței, azi, 18 noiembrie 2019.

PRESEDINTE

GREFIER

Domenii speta

Spete similare