Deținere de droguri de risc şi de mare risc pentru consum propriu fără drept. Circumstanța agravantă prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000

Cuprins pe materii: Drept penal, traficul de droguri, deținere de droguri pentru consum propriu fără drept

Indice alfabetic: circumstanța agravantă prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000, deținere de droguri de risc şi de mare risc pentru consum propriu fără drept

Temei de drept: art. 2, art. 4, art. 13 din Legea nr. 143/2000

Cu privire la circumstanța agravantă prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000, Curtea apreciază că aceasta se impune a fi reținută nu doar în cazul infracțiunii de trafic de droguri, ci și în cazul infracțiunii de deținere de droguri în vedere consumului propriu.

În primul rând, se observă din conținutul alin. (1) că circumstanţe enumerate la lit. a) - e) sunt considerate ca agravante în cazul infracțiunilor cuprinse în „prezentul capitol”, respectiv în Capitolul 2 al Legii nr. 143/2000, fără a fi prevăzută vreo excepție sau distincție. Infracțiunea de deținere de droguri de risc şi de mare risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, se regăsește în acest capitol.

Potrivit regulilor de interpretare logică, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). Cu alte cuvinte, generalitatea formulării unui text legal conduce la generalitatea aplicării lui, fără a se introduce distincţii pe care textul respectiv nu le conţine.

În al doilea rând, analizând sancțiunile reglementate de legiuitor pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în Capitolul 2 al Legii nr. 143/2000, se constată că doar în cazul infracțiunii reglementate de art. 4 alin. (1) din lege este prevăzută amenda ca sancțiune alternativă închisorii. Așadar, doar în cazul acestei infracțiuni reținerea agravantei poate avea efect asupra pedepsei amenzii. Excluderea de la aplicarea art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000 a infracțiunii de deținere de droguri în vederea consumului propriu ar lipsi de aplicabilitate alin. (2) al aceluiași articol cu privire la majorarea pedepsei amenzii până la maximul general.

Nu în ultimul rând, art. 13 din Legea nr. 143/2000 reglementează două situații distincte: (1) drogurile au fost trimise sau livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate într-un program terapeutic ori s-au efectuat alte asemenea activităţi interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori (2) dacă fapta a fost comisă într-o instituţie sau unitate medicală, de învăţământ, militară, loc de detenţie, centre de asistenţă socială, de reeducare sau instituţie medical-educativă, locuri în care elevii, studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi educative, sportive, sociale ori în apropierea acestora.

Prima ipoteză limitează domeniul de aplicare a circumstanței agravante la actele materiale specifice infracțiunii de trafic de droguri, însă agravanta presupune ca actele să fie săvârșite față de o anumită categorie de persoane. Spre deosebire de aceasta, în cazul celei de-a doua ipoteze, nu există o limitare a naturii actelor materiale, însă fapta este considerată mai gravă întrucât este săvârșită într-un anumit loc, iar noțiunea de „faptă” trebuie înțeleasă ca orice faptă penală reglementată în Capitolul 2.”

Domenii speta

Spete similare