Suplinire consimtamant

Asupra apelului de faţă se reţin următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.X/04.07.219, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr. X/311/2019 s-a respins ordonanţa preşedinţială formulată de reclamantul B M, cu domiciliul procesual ales la cab. de av. R A I în S, , jud. O în contradictoriu cu pârâta H M, cu reşedinţa în S, , , provincia Z, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarele:

Din dispoziţiile Codului de proc. civ., rezultă că, pentru a fi admisibilă, cererea de ordonanţă preşedinţială trebuie să întrunească cumulativ trei condiţii: urgenţa, caracterul vremelnic şi neprejudecarea fondului dreptului. Art. 997 alin. 1 Cod proc. civ. enumeră ,,cazurile grabnice” în care se justifică urgenţa pentru a se apela la ordonanţa preşedinţială: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara etc.

Deci, una din condiţiile prevăzute de art. 997 Cod proc. civ. se referă la urgenţa măsurii. Codul nu defineşte urgenţa, ea este prezumată şi trebuie să persiste pe tot parcursul judecăţii.

În speţă, instanţa apreciază că măsura urgenţei este îndeplinită, minora având nevoie de a i se întocmi actul de identitate, mai ales că a împlinit deja 14 ani (26 mai). 

Cu privire la celelalte condiţii de admisibilitate - caracterul vremelnic şi neprejudecarea fondului dreptului – instanţa reţine că acestea nu sunt întrunite în cauză.

Astfel, este adevărat că un examen sumar al litigiului este autorizat de lege şi chiar indispensabil pentru a se stabili dacă partea are în favoarea sa aparenţele unei situaţii juridice legale şi justifică un interes legitim, însă, în considerarea interesului superior al minorului, instanţa nu se poate pronunţa asupra unei astfel de măsuri, care nu are caracter provizoriu (actul de identitate nefiind întocmit doar până la soluţionarea fondului).

În ceea ce priveşte neprejudecarea fondului, este adevărat că nu trebuie să existe un proces asupra fondului în paralel cu ordonanţa preşedinţială; această condiţie de admisibilitate referindu-se doar la faptul că pe calea ordonanţei nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare să nu mai facă posibilă restabilirea ulterioară a situaţiei de fapt schimbate.

În speţă, reclamantul urmăreşte de fapt antamarea fondului în dosarul nr. X/311/2018, astfel că prezenta cerere nu poate fi admisă. În situaţia în care, în prezent, minora are domiciliul stabilit la pârâtă prin hotărâre judecătorească definitivă (prin sentinţa civilă nr. X/21.09.2017 a Tribunalului Bucureşti nedispunându-se în sensul stabilirii domiciliului minorei), iar pe rolul Judecătoriei Slatina se află cauza nr. X/311/2018 ce are ca obiect modificarea măsurilor privind minora (inclusiv schimbarea domiciliului), cererea privind suplinirea consimţământului pârâtei de a se întocmi buletinul minorei la domiciliul reclamantului, la mai bine de o lună de când aceasta a împlinit 14 ani, apare ca o încercare de a constitui probe în respectiva cauză.

Ori, Codul de procedura civilă reglementează ordonanţa preşedinţială ca o procedură specială şi urgentă în situaţii limită, cu îndeplinirea cumulativă a unor condiţii pentru a fi admisibilă, tocmai pentru a nu se abuza de o astfel de procedura atunci când nu este necesar.

Considerând că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate pentru emiterea ordonanţei, instanţa a respins cererea reclamantului ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, la data de 11.07.2019, apelantul B M apreciind sentinţa atacată nelegală şi netemeinică  pentru următoarele considerente:

In motivarea cererii de apel, apelantul arată că prin sentinţa civila nr. X/2019 instanţa de fond a respins cererea sa ca neîntemeiata,  in motivare apreciind ca măsura urgenţei este îndeplinita, minora având nevoie de a i se întocmi actul de identitate, având în vedere ca a îndeplinit vârsta de 14 ani la data de 26 mai 2019, însă cu privire la celelalte condiţii de admisibilitate - caracterul vremelnic si neprejudicierea  fondului dreptului - instanţa a reţinut ca nu sunt întrunite in cauză.

Menţionează că sub niciun aspect nu poate fi vorba de prejudicierea fondului prin admiterea ordonanţei de întocmire a buletinului minorei, in măsura in care in astfel de situaţii primează interesul superior al minorului, iar pana la finalizarea fondului poate sa treacă si o perioada de 2 ani de zile, in acest sens îngrădindu-se accesul la libera circulaţie si la alte drepturi care deriva din acesta.

Menţionează faptul ca a fost căsătorit cu parata, iar prin hotărârea de divorţ nr. X/01.10.2010 pronunţata de Tribunalul de Prima Instanţa nr. 15 Z - S si recunoscuta in România prin  sentinţa civila nr. X/09.09.2015 pronunţata de Tribunalul Olt, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre aceştia, iar minora a fost încredinţata spre creştere si educare mamei parate.

Pe parcursul anilor, minora a petrecut in fiecare an vacanta de vara integral cu acesta, in România, iar pe parcursul anului relaţia lor era destul de strânsa, fiind constant in legătura cu aceasta. In vara anul 2016, când minora s-a deplasat în România, pentru a petrece vacanta de vara cu acesta, l-a rugat insistent daca poate rămâne sa locuiască cu acesta, întrucât ea nu doreşte sa se mai întoarcă in S, la mama ei.

Având în vedere solicitarea si rugămintea copilului sau, si in urma unei discuţii purtate cu mama acesteia, (prin care a informat-o atât acesta cât si copila ca nu doreşte sa se mai întoarcă in S), a ales sa demareze procedura de solicitare a modificării domiciliului minorei.

Face menţiunea ca pe rolul Tribunalului Bucureşti a existat dosarul nr. X/3/2017 care a avut ca obiect răpire internaţionala de copii, iar prin sentinţa civila nr. X/21.09.2017, rămasa definitiva prin respingerea recursului de către Curtea de Apel Craiova, a fost respinsa cererea formulata de către parata H M de a se înapoia minora acesteia in S, ca neîntemeiată.

Deşi a discutat cu parata atât acesta cat si fiica sa, aceasta refuza să faca procura pentru a avea posibilitatea ca minora sa isi scoată buletinul, pârâta menţionând in mod repetat ca buletinul si-l va scoate in S.

Menţionează ca pe rolul  Judecătoriei  Slatina se  afla dosarul cu nr. X/311/2018 cu termen de judecata la data de 01.10.2019, dosar având ca obiect stabilire domiciliu minor.

Pentru aspectele sus menţionate solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In dovedire, solicită proba cu înscrisuri si proba testimoniala cu martorul B M, domiciliat în S, jud. O, audierea minorei si efectuarea unei anchete psihosociale.

În drept, invocă dispoziţiile art. 466 si urm. din C.P.C..

Nu s-a depus întâmpinare.

La data de 22.10.2019 s-a procedat la audierea minorei B A M, în camera de consiliu, procesul-verbal de ascultare a minorei fiind ataşat la dosarul cauzei, la fila 36.

Analizând  sentinţa apelată, prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:

În principiu, dată fiind cererea cu care a fost investită instanţa de fond, tribunalul reţine că potrivit art. 997 din Codul de procedură civilă, procedura ordonanţei preşedinţiale poate fi utilizată pentru luarea unor măsuri provizorii, în cazuri urgente, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unor pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executări.

Ordonanţa preşedinţială este, aşadar, o acţiune civilă cu trăsături aparte, întrunind atât condiţiile generale de admisibilitate a unei acţiuni civile obişnuite, cât şi anumite condiţii speciale, ce o caracterizează,  respectiv urgenţa, nerezolvarea fondului cauzei si vremelnicia măsurii ordonate.

Concluzionând,  din textul legal incident ( art. 997 alin. 1 şi 5 din Codul de procedura civila), tribunalul constată că ordonanţa preşedinţială nu poate fi admisă decât dacă îndeplineşte cumulativ cele trei condiţii imperative, ale urgenţei, neprejudecării fondului si vremelniciei măsurii solicitate.

În conformitate cu dispoziţiile art.2 din Legea nr. 272/2004 “principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti".

În speţă, tribunalul reţine că prin hotărârea de divorţ nr. X/01.10.2010 pronunţata de Tribunalul de Prima Instanţa nr. 15 Z - S si recunoscuta in România prin  sentinţa civila nr. X/09.09.2015 pronunţată de Tribunalul Olt, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre apelant si intimată, iar  minora B A M, născută la data de X iunie 2005 a fost încredinţată spre creştere si educare mamei. În prezent, minora locuieşte cu tatăl apelant şi urmează cursurile Şcolii G P din S, fiind înscrisă în clasa a VIII-a.

Prin cererea formulată la fond, pe cale de ordonanţă preşedinţială, apelantul reclamant, in calitate de reprezentant legal al minorului, în contradictoriu cu intimata pârâtă a solicitat să dispună suplinirea consimţământului acesteia din urmă pentru eliberarea cărţii de identitate în favoarea minorului, judecătoria respingându-i cererea cu motivarea că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate,  respectiv caracterul vremelnic şi neprejudecarea fondului dreptului.

Ori, verificând condiţiile de admisibilitate ce decurg din dispoziţiile art. 997 C.civ., Tribunalul reţine că, în raport de principiul care stă la baza instituirii unei asemenea proceduri de urgenţă, principiu care se degajă din întreaga reglementare (ratio legis), dispoziţiile citate sunt deopotrivă aplicabile pentru reprimarea unui manifestări abuzive prin care se aduce atingere unui interes public sau privat, dacă măsura este necesară pentru înlăturarea unui prejudiciu pe care l-ar încerca reclamanta.

Cu privire la condiţia urgenţei măsurii, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond,  tribunalul constată că această este îndeplinită, dat fiind faptul că, în măsura în care pârâta nu a prezentat un motiv justificat de a refuza acordul său cu privire la eliberarea cărţii de identitate în favoarea minorului, refuzul acestea apare ca un act abuziv exercitat faţă de dreptul copilului  de a avea un act de identitate, act care dacă nu s-ar înlătura pe calea ordonanţei preşedinţiale ar crea un prejudiciu copilului, în sensul că acestuia i s-ar îngrădi dreptul de se legitima în faţa autorităţilor printr-un document care se emite cetăţenilor români la împlinirea vârstei  de 14 ani

Cu privire la condiţia de a nu fi prejudecat fondul cauzei, contrar celor reţinute de instanţa de fond, Tribunalul constată că este, la rândul său îndeplinită, întrucât, în cadrul prezentei cereri, nu se analizează fondul raportului juridic în care intră drepturile şi obligaţiile pe care le au părţile în contextul relaţiilor de familie create, ci doar dacă în persoana minorului există aparenţa unei situaţii juridice legale care, în raport şi de celelalte condiţii, să impună luarea măsurii cerută pe calea ordonanţei preşedinţiale. Or, refuzul pârâtei de a da acordul cu privire la eliberarea cărţii de identitate în favoarea fiicei părţilor, copil care audiat fiind de tribunal, a menţionat că locuieşte cu tatăl apelant şi are nevoie de carte de identitate pentru a se înscrie la examenele viitoare, fără a prezenta un motiv întemeiat care să justifice respectivul refuz, îl îndreptăţeşte pe reprezentantul legal al minorei să solicite, pe calea ordonanţei, suplinirea consimţământului mamei cu privire la acest aspect.

În ceea ce priveşte caracterul vremelnic al măsurii solicitate, Tribunalul reţine că instanţa de fond a apreciat în mod greşit că pretenţia apelantului reclamant nu are caracter provizoriu, în condiţiile în care, prin emiterea cărţii de identitate în favoarea minorei, nu i se stabileşte copilului un domiciliu definitiv, ci doar i se asigură acestuia dreptul de se legitima în faţa autorităţilor  printr-un document oficial.

În plus, instanţa reţine că, în concordanta cu jurisprudenţa C.E.D.O., dar si cu prevederile art. 2 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, inclusiv in cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. Acest principiu este impus inclusiv in legătura cu drepturile si obligaţiile ce revin părinţilor copilului si trebuie să prevaleze in toate cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. Ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea si educarea copiilor lor.

In măsura in care exista neînţelegeri intre părinţi, care afectează in mod direct si minorul, iar instanţa judecătorească este chemată să se pronunţe cu privire la exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, este necesar să fie considerat in primul rând interesul superior la copilului, astfel încât măsura dispusă să asigure bunăstarea materială si spirituală a minorului, care are dreptul de a se legitima în faţa autorităţilor  printr-un document oficial, act necesar inclusiv la înscrierea pentru susţinerea examenelor şcolare.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 480 C.pr.civ., Tribunalul urmează să admită prezentul apel şi să schimbe sentinţa pronunţată de instanţa de fond în sensul că va admite cererea formulată de reclamant şi va suplini consimţământul pârâtei H M în vederea eliberării cărţii de identitate a minorei B A M, născută la data de X iunie 2005.

Cu aplicarea art. 482 rap. la art. 453 C.pr.civ, Tribunalul va obliga intimata - pârâtă la plata către apelantul – reclamant  a sumei 1040 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate la fond şi în apel, constând în suma de 1.000 lei onorariu avocat şi 40 lei taxă de timbru achitată la dosar.

Data publicarii pe portal: 14.11.2019

Domenii speta

Spete similare