Pretentii-daune morale

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti in data de ....., sub număr de dosar ...... reclamantul BRG a chemat în judecată pe pârâtul PMG, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 20.000 euro reprezentand daune morale, obligarea paratului sa publice pe cheltuiala sa hotararea ce o va pronunta, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea acţiunii, reclamantul a aratat ca paratul a redactat un înscris sub semnătură privată în cuprinsul căruia face numeroase afirmaţii nereale şi calomnioase la adresa sa de natură a îi aduce o ştirbire gravă a probităţii morale şi profesionale. Reclamantul a precizat ca pârâtul este adversar în dosarul civil nr …. aflat pe rolul ….. si încă din luna …., data introducerii acţiunii care face obiectul dosarului cu nr. de mai sus, pârâtul nu se sfieşte să îi aducă numeroase calomnii susţinând ca ar fi un escroc imobiliar care 1-a înşelat. Pârâtul a depus la data de ….. la …… un memoriu în care suţine că se foloseşte de calitatea de procuror şi afirmă în gura mare pe holurile instanţelor de judecată că o să câştige orice proces pentru că are intrări peste tot.

De asemenea, pentru întărirea afirmaţiilor calomnioase, pârâtul a afirmat că a anunţat aşa zişi colaboratori din cadrul primăriei …. înaintea fiecărei etape procesuale că o să câştige  şi chiar aşa s-a şi întâmplat. Tot în sprijinul afirmaţiilor calomnioase, pârâtul susţine că s-ar folosi de falsuri în procedurile judiciare.

Afirmaţiile calomnioase nu aduc atingere numai carierei sale profesionale ci sunt de natură a aduce atingere bunei sale reputaţii, faptele descrise de pârât nu intră numai în conţinutul unor abateri disciplinare privind lezarea imaginii justiţiei ci descriu chiar şi unele infracţiuni cum ar fi trafic de influenţă, fals în înscrisuri, uz de fals.

Reclamantul a mai aratat că la data de ….. pârâtul a depus din nou o plângere la ….. în care inserează de asemenea afirmaţii calomnioase la adresa sa din care ar rezulta că este samsar de terenuri, că face parte dintr-un grup infracţional organizat, că are pârghii de influenţare a actului de justiţie şi afirma în gura mare că are relaţii în justiţie, că ar fi fost destituit din poliţie ca urmare unor activităţi contrare legii.

In drept, reclamantul a invocat aplicarea dispoziţiilor art. 252, 253 alin. 1 lit. c), 253 alin. 3, 1357-1359 Cod civil.

In sustinerea cererii, reclamantul a ataşat cererii de chemare in judecată înscrisuri (filele 8-48).

Cererea de chemare in judecata a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru de 100 lei.

Pârâtul, legal citat, conform dispoziţiilor art. 201 Cod proc. civ., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.

In motivarea cererii, paratul a aratat ca in anul …. intre el, reclamant, ce avea la acea data calitatea de … din cadrul ….., si numitul …. s-a perfectat antecontractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ….. asupra unui teren in suprafaţa de 11,7 ha din …... La data semnării antecontractului terenul in speţa nu fusese identificat ca poziţionare si dupa mai multe luni de la semnarea antecontractului, cand a primit titlul de proprietate, s-a constat ca amplasarea terenului era diferita de cea pe care funcţionarii Primăriei …. o indicaseră iniţial, iar preţul real corect al terenului era cu mult peste cel acordat de către promitentii cumpărători.

Extrajudiciar, pentru lămurirea sa a comandat o expertiza de evaluare a terenului care a arătat ca preţul terenului, la data semnării antecontractului, a fost de zeci de ori mai mare decât cel din antecontract; Dupa perfectarea acestui antecontract, fara sa aiba cunoştinţa, la OCPI …. s-a efectuat o inregistrare de numitul ….. (persoana necunoscuta căreia nu-i incredintase mandate) privind terenul ce făcuse obiectul antecontractului de vanzare-cumparare. Aceasta a făcut obiectul unui dosar separat, - dosar ….. la Judecătoria B., instanţa care a constatat nelegalitatea acestei operaţiuni iar prin sentinţa nr. …. - pe care insasi reclamantul a atasat-o la prezentul dosar instanţa competenta a dispus " radierea din Cartea Funciara nr. …. a comunei …. , jud. …. a inscrierilor 1,2 si 3 di C partea a lll-a ".

Întrucât pe parcursul derulării dosarului civil nr …. in presa au apărut articole in care se scria despre implicarea domnului B - devenit intre timp procuror - in tranzacţii imobiliare ilegale pe raza judeţului …., scandalizat de situaţia in care a fost implicat prin semnnarea antecontractului vanzare-cumparare a sesizat, in virtutea dreptului constituţional la petiţie, Inspecţia Judiciara din cadrul a Consiliului Superior al Magistaturii sesizare care insa a fost clasata fara a exista nici un fel de repercusiuni de ordin profesional asupra reclamantului. Nu s-a lansat in sesizări in presa sau in mijloace de informare in masa si nici nu a supus vreunei investigaţii jurnalistice speţa aflata pe rolul instanţelor de judecata si nu l-a prejudiciat sub nici o forma, iar calificativul de samsar imobiliar nu are o conotatie peiorativa decât in imaginaţia reclamantului. Dicţionarul explicativ al limbii romane definind acest substantiv: SAMSAR, samsari, s. m. Persoană care intermediază afaceri de vânzare-cumpărare; misit. ♦ Fig. Persoană care face din orice lucru obiect de negoţ.

Mai mult decât atat, desi i s-a indicat chiar de către inspectorul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ce a elaborat rezoluţia din data de … sa se adreseze cu eventuale plângeri la organele penale, nu a acţionat in aceasta maniera si nu a formulat nici o plângere penala impotriva reclamantului.

In contextul in care asupra reclamantului nu s-au luat nici un fel de masuri si nu a fost audiat, nu s-a efectuat nici măcar o verificare administrativa intrucat sesizarea nu viza activitatea sa de procuror, susţinerile reclamantului potrivit cărora ar fi adus atingere carierei profesionale sau bunei sale reputaţii sunt susţineri nefondate, in realitate domnia sa nesuferind nici un prejudiciu moral.

Afirmând in mod generic ca prin aceste demersuri ar fi vătămat imaginea justiţiei, in condiţiile in care nu a fost audiat, nu i s-au cerut nici un fel de relaţii legate de susţinerile sale sau de sublinierile făcute de presa evidenţiază cert faptul ca acţiunea reclamantului este legata in mod direct de nemulţumirea reclamantului privind soluţia dosarului 324/94/2008.

Apreciez de asemenea ca prejudiciul moral, pretins adus reclamantuliui, in măsura in care se va dovedi prin mijloace de proba pertinente si utile cauzei, este total disproprortionat fata de petiţiile pe care le-a adresat si care nu au avut nici o finalitate păgubitoare pentru reclamant.

Instanţa a încuviinţat pentru ambele parti, în temeiul dispoziţiilor art. 255 raportat la art. 258 Cod proc.civ, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, apreciind că este admisibila si poate conduce pentru soluţionarea cauzei.

În urma analizării înscrisurilor de la dosar, instanţa reţine următoarele:

In drept, potrivit art. 1349 Cod civil “Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Instanţa reţine că răspunderea civilă delictuală presupune un raport juridic obligaţional care izvorăşte dintr-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, raport în care autorul faptei ilicite sau o altă persoană chemată să răspundă are obligaţia de a repara prejudiciul. Instanţa se va raporta în cauză la condiţiile răspunderii civile delictuale, urmând a verifica dacă acestea sunt întrunite în cauza de faţă. Răspunderea civilă delictuală presupune existenţa unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, precum şi a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu.

 Prejudiciul reprezintă consecinţa negativă suferită de către o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârşite de către o altă persoană. Prejudiciul trebuie să fie cert şi să nu fi fost reparat în prealabil de o altă persoană. Prin fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale se înţelege orice acţiune sau inacţiune, prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau chiar interesului ce aparţine unei persoane. Fapta trebuie să fie săvârşită cu vinovăţie, aceasta fiind acel element al răspunderii civile delictuale care vizează latura subiectivă a faptei, adică atitudinea subiectivă a autorului faţă de fapta sa ori faţă de urmările acestei fapte, la momentul la care a săvârşit-o. Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie este o răspundere subiectivă deci va fi angajată numai dacă există vinovăţia  autorului faptei prejudiciabile.

In ceea ce priveste proba elementelor raspunderii civile delictuale, sarcina probei referitoare la existenta elementelor raspunderii civile delictaule revine victimei prejudiciului fiind admisibil orice mijloc de proba.

In ceea ce privetse fapta ilicita , reclamantul sustine ca aceasta consta in cererea denigratoare la adresa sa formulata de catre parat si inaintata Inspectiei Judiciare.

Instanta retine ca intre parti exista un litigiu, respectiv dosarul civil nr …. aflat pe rolul …...

Reclamantul a aratat ca paratul a redactat un înscris sub semnătură privată în cuprinsul căruia face numeroase afirmaţii nereale şi calomnioase la adresa sa de natură a îi aduce o ştirbire gravă a probităţii morale şi profesionale. Astfel, încă din luna … …., data introducerii acţiunii care face obiectul dosarului cu nr. de mai sus, pârâtul nu se sfieşte să îi aducă numeroase calomnii susţinând ca ar fi un escroc imobiliar care 1-a înşelat. Totodata, reclamantul a mai invederat ca pârâtul a depus la data de …. la Cosiliul Superior al Magistraturii un memoriu în care suţine că se foloseşte de calitatea de procuror şi afirmă în gura mare pe holurile instanţelor de judecată că o să câştige orice proces pentru că are intrări peste tot.

Pe de alta parte, paratul a precizat ca a sesizat, in virtutea dreptului constituţional la petiţie, Inspecţia Judiciara din cadrul a Consiliului Superior al Magistaturii sesizare care insa a fost clasata fara a exista nici un fel de repercusiuni de ordin profesional asupra reclamantului. Nu s-a lansat in sesizări in presa sau in mijloace de informare in masa si nici nu a supus vreunei investigaţii jurnalistice speţa aflata pe rolul instanţelor de judecata si nu l-a prejudiciat sub nici o forma, iar calificativul de samsar imobiliar nu are o conotatie peiorativa intrucat dicţionarul explicativ al limbii romane defineste acest substantiv: ca fiind o persoană care intermediază afaceri de vânzare-cumpărare; persoană care face din orice lucru obiect de negoţ.

Din analiza inscrisurilor aflate la dosar, respectiv inscrisul aflat la fila 14 in dosar, sesizarea formulata de parat si adresata Inspectiei Judiciare in data de …., rezulta ca cel dintai a solicitat efectuarea verificarii procedurilor de asigurare a impartialitatii actului de judecata aratand ca reclamantul afirma in gura mare pe holurile instantelor de judecata ca va castiga orice proces pentru ca are “intrari” peste tot. Totodata, a afirmat ca reclamantul, inainte de fiecare etapa de judecata, a anuntat pe colaboratorii sai din cadrul Primariei …. ca va castiga.

Prin rezolutia din …. Inspectia Judiciara a dispus clasarea sesizarii retinandu-se in esenta ca aspectele sesizate au o conotatie penala, nefiind de natura a genera o verificare administrativă.

Astfel, instanta urmeaza a analiza daca fapta de a sesiza Inspectia Judiciara poate constitui “fapta ilicita” in sensul dispozitiilor art. 1349-1357 Cod civil, cu alte cuvinte daca ea este contrara legii sau regulilor de convietuire sociala, avand ca efect incalcarea drepturilor subiective sau cel putin a intereselor altuia, interese care nu sunt potrivnice normelor juidice sau moralei.

Instanta retine ca potrivit Legii 303/2004 orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare.

Astfel fiind, instanta constata ca nu se poate retine reaua credinta a paratului in exercitarea dreptului sau legal de petitionare, aceasta neavand un scop sicanator si neurmarind sa aduca atingere imaginii reclamantului, ci doar sa supuna controlului institutiilor abilitate situatii de fapt ce i s-au parut a crea o aparenta de lipsa de impartialitate.

Pentru aceste motive, instanta ve respinge actiunea formulată de reclamant ca neintemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererea de chemare in judecata având ca obiect „pretenţii”, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 27 noiembrie 2017.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare