Revizuire ( art. 453 Cod Procedură penală).

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

La data de 18.12.2018 a fost înregistrată pe rolul instanţei sub nr. .../215/2018 cererea de revizuire formulată de petentul condamnat M C.

Cererea nu a fost motivată în fapt și în drept, petentul menționând doar că solicită revizuirea sentinței penale nr. 3027/09.10.2007.

La solicitarea instanței, s-a dispus citarea petentului cu mențiunea de a preciza în concret cazul de revizuire invocat și atașarea sentinței penale nr. .../09.10.2007 a Judecătoriei Craiova.

La termenul de judecată din data de 08.01.2019, instanța a pus din nou în vedere revizuentului să precizeze motivele cererii cu arătarea cazului de revizuire pe care acestea se întemeiază și a admis cererea acestuia de amânare a cauzei în vedere angajării unui apărător ales.

La data de 29.01.2019, petentul a depus la dosarul cauzei precizări prin care a arătat că recent ÎCCJ a dat un comunicat de presă la televizor (Antena 3) în care a spus că domnul procuror EE este bolnav psihic, acesta din urmă fiind procurorul care a instrumentat dosarul în care a fost condamnat.

De asemenea, revizuentul a solicitat reaudierea martorilor și desemnarea unui apărător din oficiu.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare care permite instanței penale să revină asupra propriei sale hotărâri și, în același timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate și înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale. Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, descoperite după judecată și care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.

Dat fiind caracterul extraordinar al acestei căi de atac, motivele de revizuire se limitează doar la cele prevăzute de art. 453 C. proc. pen. – s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză; hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată; un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză; un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză; când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia; hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.Verificând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulată, instanţa constată că aceasta nu îndeplineşte condiţia prevăzută de art. 459 alin. 3 lit. a teza a II-a Cod procedură penală, respectiv aceasta nu este formulată de una din persoanele prevăzute de art. 455 Cod procedură penală mai sus redat.

Art. 459 Cod procedură penală reglementează procedura-filtru a admiterii în principiu, prevăzând că “la primirea cererii de revizuire, se fixează termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire, preşedintele dispunând ataşarea dosarului cauzei.”

Conform alin. 3 al aceluiaşi articol, cu ocazia admsibilităţii în principiu, instanţa examinează dacă:

a) cererea a fost formulată în termen şi de o persoană dintre cele prevăzute la art. 455;

b) cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) şi (3);

c) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale;

d) faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv;

e) faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenţei unor temeiuri legale ce permit revizuirea;

f) persoana care a formulat cererea s-a conformat cerinţelor instanţei dispuse potrivit art. 456 alin. (4).

Verificând cererea de revizuire formulată sub aspectul admisibilității în principiu, sub un prim aspect, instanța constată că aceasta a fost formulată în termenul prevăzut de lege, în condițiile în care cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată, conform art. 457, alin. (1), teza I, revizuentul a fost parte în cauza a cărei revizuire se cere, conform art. 455, alin. (1), lit. a) C. proc. pen., iar prin Sentința penală nr. 3027/09.10.2007, Judecătoria Craiova a rezolvat fondul cauzei, în sensul că a dispus condamnarea revizuentului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.

Totodată, reține că cererea a fost formulată în scris, fără a fi motivată, însă la termenul de judecată din data de 05.02.2019, după depunerea concluziilor scrise de către revizuent la data de 29.01.2019, a fost indicat cazul de revizuire pe care aceasta se întemeiază, respectiv art. 453, alin. (1), lit. b) C. proc. pen.

Art. 453, alin. (1), lit. b) C. proc. pen., purtând denumirea marginală ”cazurile de revizuire” invocat de către petent prevede că ”hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată.”

Raportând motivarea în fapt a cazului de revizuire mai sus redat, respectiv faptul că domnul procuror EE este bolnav psihic, acesta fiind procurorul care a instrumentat dosarul în care a fost condamnat, instanța apreciază că în realitatea invocarea cazului prevăzut de art.  453, alin. (1), lit. b) C. proc. pen. este pur formală, aspect ce echivalează cu neîndeplinirea condiției de admisibilitate prevăzută de art. 459 alin. 3 lit. b raportat la art. 456 alin. 2 Cod procedură penală.

Față de cele ce preced, instanța, în temeiul art. 459 alin. 3 lit. b raportat la art. 456 alin. 2 Cod procedură penală, va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul M C.

Instanța mai reţine, verificând sistemul ECRIS, că după data de 06.09.2018, deși se afla în executarea pedepsei în cadrul Penitenciarului Iași, persoana condamnată a formulat 5 cereri pe rolul Judecătoriei Craiova, patru dintre acestea având ca obiect revizuirea unor sentințe penale.

Conform art. 283 alin. 4 lit. n C.p.p. "abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale si procedurale de către părți, reprezentanții legali ai acestora ori consilierii juridici, se sanctionează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5000 lei".

Potrivit teoriei abuzului de drept, „orice drept trebuie exercitat numai in conformitate cu menirea sa naturala si in limitele sale normale, adica in armonie cu starea contemporana a relatiilor si a uzurilor sociale”. Uzul dreptului in limitele mentionate il protejeaza pe titular impotriva oricarei responsabilitati pentru prejudiciile pe care le-ar putea determina, pe cand exercitarea de o maniera anormala, prin deturnarea dreptului de la menirea „normala” si obisnuita, constituie abuz de drept.

Potrivit art. 12, alin. (1) C.proc.civ. – drept comun în materie, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună credinta, potrivit scopurilor in vederea căruia au fost recunoscute de lege si fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți.

Din aceste considerente, în temeiul art. 283 alin. 4 lit. n C.proc.pen., va constata abuzul de drept procesual, va aplica petentului M C amendă judiciară în cuantum de 1000 lei.

De asemenea, va dispune sesizarea Comisiei de disciplină cu copie evidenţă ECRIS şi copii sentinţe penale pentru a analiza.

În temeiul art. 275 alin. 2 cod procedură penală, va obliga revizuentul la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 130 de lei va rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare