Uzucapiune

Cod ECLI ECLI:RO:JDRAC:XXX

DOSARUL NR. XXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RĂCARI

Cod operator date cu caracter personal 8183

SENTINŢA CIVILĂ NR. XXX

Şedinţa publică din data de 24.07.2019

Instanţa constituită din:

Preşedinte: XXX

Grefier: XXX

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantul-pârât XXX, cu domiciliul XXX, în contradictoriu cu XXX, cu sediul în XXX şi cu pârâţii-reclamanţi XXX, domiciliat în XXX şi XXX, domiciliat în XXX, având ca obiect acţiune în constatare.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 10.07.2019 şi consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa a amânat pronunţarea la data de 17.07.2019, respectiv la 24.07.2019.

J U D E C Ă T O R I A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei sub nr. XXX, reclamantul-pârât XXX a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii XXX, XXX şi XXX:

- să se constate că este proprietarul suprafeţei de 86 mp, curţi construcţii teren situat in intravilanul XXX cu următoarele vecinătăţi: N-XXX, E-XXX, S-XXX, V-XXX;

- să se dispună rectificarea cârtii funciare in sensul eliminării din aceasta a numitei XXX, mama părţilor decedata la data inscrierii in cartea funciara a datelor terenurilor.

În motivarea cererii, reclamantul pârât arată că din anul 1950 autorul reclamantului şi pârâţilor XXX şi XXX - XXX a stăpânit efectiv intreaga suprafaţa de teren de 1209 mp impreuna cu construcţiile situate pe aceasta. Mai mult decât atât, acesta locuit in permanenta in imobile aflate pe acest teren, împreună cu reclamantul şi cu pârâţii XXX şi XXX, casa fiind fizic compartimentata pentru a locui mai multe familii in aceasta.

Defunctul XXX (decedata la data de 21.04.1994) a avut 3 copii: XXX si XXX si soţia supravieţuitoare XXX in prezent decedata la data de 22.05.2010.

Suprafaţa de teren in discuţie a fost stăpânită de autorul părţilor si, ulterior, de reclamant şi pârâţii XXX şi XXX (prin joncţiunea posesiilor) in mod continuu, neîntrerupt, paşnic, public si sub nume de proprietar, mai mult de 30 de ani.

Astfel condiţiile uzucapiunii sunt îndeplinite in mod corect astfel:

- a exercitat timp de 30 de ani posesiunea asupra imobilului care face obiectul cererii de chemare în judecată;

- posesiunea exercitată a fost utilă, deci o posesie propriu-zisă neviciată, şi nu o detenţie precară. Posesia a fost in toata aceasta perioada utilă nefiind afecatata de vicii.

Ulterior intrării in vigoare a Legii 18/1991, autorul reclamantului şi pârâţilor XXX şi XXX a făcut cerere reconstituire si a fost emis titlu de proprietate nr. XXX care are înscrisa suprafaţa de 1.100 mp arabil intravilan compus din suprafaţa de 500 mp curţi construcţii situat in T 73 P 100 si 600 mp intravilan arabil situat in T 73 P 100/1 ce coincide ca vecinătăţi cu suprafaţa totala de 1209 mp.

Ulterior, dupa decesul mamei reclamantului şi pârâţilor XXX şi XXX, aceştia au încheiat o tranzacţie cu privire la aceste bunuri, insa in cadrul dosarului XXX nu a fost efectuată o expertiză.

La momentul de faţă reclamantul şi pârâţii XXX şi XXX au efectuat măsurători cadastrale în urma cărora a rezultat o suprafaţa mai mare de teren existenta intre limitele gardului ce nu a suferit modificări de nici un fel pe parcursul acestei perioade - de 86 mp in ce priveşte suprafaţa pentru care o stăpâneşte efectiv. În evidenta primăriei exista înregistrata o suprafaţa totala de 379 mp, iar in realitate 400 mp. şi in sentinţa este menţionata suprafaţa de 314 mp. În evidentele cadastrale este menţionata aceasta diferenţa conform extrasului de carte funciara.

În realitate:

- XXX stăpâneşte efectiv lotul 1 in suprafaţa de 166 mp si lotul 5 in suprafaţa de 224 mp (fata de 309 mp din tranzacţie);

- XXX stăpâneşte efectiv lotul 2 in suprafaţa de 179 mp si lotul 4 in suprafaţa de 221 mp (fata de 314 mp din tranzacţie);

- XXX stăpâneşte efectiv lotul 3 in suprafaţa de 419 mp (fata de 311 mp din tranzacţie);

In acest fel prin diferenţa rezultata din măsurători nu se poate face dezmembrarea pe fiecare parte si inscrierea acestor diferente cadastrale, diferenţa fiind mai mare decât limita maxima admisa.

Probe: înscrisuri, interogatoriu şi martori.

În drept, art. 35 C.pr.civ., art.1847, art.1890 şi urm., art.1860, C.civ., 82 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Noul Cod Civil.

La cerere au fost ataşate înscrisuri (filele 10-30).

La data de 25.06.2018, pârâtul-reclamant XXX a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat:

- să se stabilească linia de hotar care desparte proprietatea pârâtului-reclamant XXX de proprietatea reclamantului-parat XXX;

- obligarea reclamantului-parat XXX sa desfiinţeze gardul edificat pe terenul pârâtului-reclamant XXX, in caz contrar să fie autorizat paratul-reclamant XXX sa desfiinţeze acest gard pe cheltuiala reclamantului-parat XXX;

- sa fie obligat reclamantul-parat sa permită pârâtului-reclamant XXX accesul la cele doua puţuri din incinta gospodăriei, respectiv sa-i permită sa ia apa de la puţurile care se afla pe terenul sau si sa inlature gardul care imprejmuieste si cele doua puţuri. In caz de refuz, solicită să fie autorizat să efectuez el lucrările de inlaturare a gardului pe cheltuiala reclamantului-parat:

- să se constate ca pârâtul-reclamant XXX este proprietarul suprafeţei de 81 m.p., teren situat in intravilanul XXX si XXX, ca urmare a prescripţiei achizitive de 30 de ani;

- să fie obligat paratul sa-i dea acordul pentru a putea schimba contractul privind furnizarea energiei electrice de pe numele defunctei XXX pe numele pârâtului-reclamant XXX;

- obligarea reclamantului-parat la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, pârâtul-reclamant XXX arată că urmare a sentinţei civile nr. XXX pronunţata in data de 19.02.2015 de Judecătoria Racari in dosarul nr. XXX, ce a avut ca obiect ieşire din indiviziune, reclamantul-parat XXX a inteles sa-si delimiteze proprietatea. In acest sens a construit un gard, intrând peste proprietatea pârâtului-reclamant XXX, pe o latura a proprietăţii mele. Gardul construit de către acesta are o fundaţie din beton cu o inaltime de 40 cm si o grosime de aprox. 15-20 cm. Prin construirea acestui gard, reclamantul-parat XXX i-a incalcat dreptul de proprietate cu 15-20 cm, motiv pentru care solicită instanţei sa dispună efectuarea unei expertize specialitatatea topografie prin care sa se faca măsurătorile necesare.

Mai mult decât atat, dupa incheierea tranzacţiei intre părţi, reclamantul-parat nu l-a instiintat nici pe pârâtul-reclamant XXX şi nici pe fratele său, XXX, de faptul ca va construi un gard cu o fundaţie din beton, având o inaltime (aprox. 2 m) si o latime destul de consistente. Gardul a fost construit de către XXX fara acordul pârâtului-reclamant XXX, luandu-i cativa cm. si din terenul proprietatea acestuia, incalcand astfel tranzacţia incheiata intre parti. Gardul este construit cu bordura (temelie) din beton si scândura.

În măsura in care expertiza va scoate la iveala faptul ca XXX a intrat pe proprietatea pârâtului-reclamant XXX solicită să se dispună ca reclamantul-parat XXX sa desfiinţeze gardul edificat pe terenul pârâtului-reclamant XXX, in caz contrar sa fie autorizat acesta sa desfiinţeze gardul pe cheltuiala reclamantului-parat XXX.

Conform sentinţei civile sus menţionate, XXX, trebuia sa-i permită atat pârâtului-reclamant XXX, cat si fratelui său XXX, sa folosească cele doua puţuri din incinta gospodăriei, fara a solicita de la noi plata vreunei sume de bani. XXX s-a opus acestui lucru si construind gardul menţionat mai sus aceste puţuri au căzut pe proprietatea lui, iar pârâtul-reclamant XXX nu a mai avut acces la puţuri, desi intelegerea dintre ei, conform hotărârii judecătoreşti, a fost cu totul alta. In acest sens, solicită instanţei sa îi permită accesul la cele doua puţuri din incinta gospodăriei, conform hotărârii judecătoreşti, si sa-l oblige pe reclamantul-parat s-mi permită sa ia apa de la cele doua puţuri.

Aceste puţuri au fost făcute de către părinţii lor pe care le-au amenjat si toti au luat apa de la aceste puţuri de peste 30 de ani. De cand reclamantul-parat XXX a construit gardul nu le-a mai permis pârâtului-reclamant XXX şi paratului XXX sa ia apa de la aceste puţuri, cu atat mai mult cu cat, la momentul incheierii tranzacţiei intre parti, cele doua puţuri erau singura sursa de apa de la care se puteau aproviziona.

Aceste puţuri au fost făcute de către părinţii lor cam in anul 1960, cel din stânga, iar celalalt a fost făcut, ulterior, aproximativ in anul 1975. XXX foloseşte exclusiv cele doua puţuri pentru a uda in propria gradina, iar ceilalţi doi fraţi nu au acces la aceste puţuri, desi intelegerea dintre ei a fost ca acesta sa le permită accesul la cele doua puţuri.

Conform tranzacţiei incheiata intre parti, pârâtul-reclamant XXX deţine suprafaţa de 99 m.p., cu o deschidere la strada de 12 ml, aflat in tarlaua 73, parcela 100, cu următorii vecini: N-XXX, la E- XXX, la S-rest proprietate XXX si la V-rest proprietate XXX, precum si suprafaţa de 210 m.p., teren arabil intravilan, cu o latime la strada de 15,5 aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii: la N-rest proprietate XXX, la E-XXX, la S-XXX, la V-rest proprietate XXX.

Suprafeţele de teren deţinute in plus de către toti fraţii (XXX-86 m.p., XXX -81 m.p. si XXX 108 m.p.), nu numai de către reclamantul-parat XXX, au fost moştenite astfel de către toti fraţii de la părinţii lor. Astfel, dupa decesul mamei lor, XXX, aceştia au inteles sa îşi delimiteze dreptul de proprietate conform schiţei intocmite chiar de către XXX, prin ieşirea din indiviziune.

Aşadar, din anul 1950 si pana in prezent, terenul in discuţie (respectiv suprafeţele de teren deţinute in fapt in plus de către toti fraţii) s-a aflat in posesia părinţilor lor si ulterior in posesia acestora, prin joncţiunea posesiilor, neintrerupt, mai bine de 30 de ani. In toata aceasta perioada, pârâtul-reclamant XXX am exercitat o posesie utila, continua, neintrerupta, netulburata si sub nume de proprietar pentru suprafaţa de 81 m.p., ce rezulta in plus in ceea ce ma priveşte fata de suprafaţa din titlul de proprietate nr. XXX si certificatul de moştenitor nr. XXX.

Consideră ca sunt indeplinite toate condiţiile uzucapiunii de 30 de ani pentru a putea dobândi si proprietatea suprafeţei de teren de 81 mp. menţionat mai sus, având in vedere ca a posedat bunul in tot timpul prevăzut de lege, preluând astfel terenul de la părinţii săi si a exercitat o posesie utila, neafectata de vreun viciu si asupra acestei suprafeţe de teren. Mai mult decât atat, s-a comportat fata de aceasta suprafaţa de teren de 81 mp. ca un adevărat proprietar si in toata aceasta perioada, dupa decesul părinţilor, fiind netulburat in exercitarea dreptului de proprietate.

Probe: înscrisuri, martori, expertiză tehnică judiciară în specialitatea topogrfie şi interogatoriul reclamantului-pârât.

În drept, art. 205-209, art. 451 alin.l raportat la art. 453 alin.l Cod Proc. Civ.; art. 579, art. 1837, art. 1846, art. 1847, art. 1890 si urm. Vechiul Cod Civil; art. 560 Noul Cod Civil.

La cerere au fost ataşate înscrisuri (filele 55-56).

La data de 25.06.2018, pârâtul-reclamant XXX a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat:

- să se stabilească linia de hotar care desparte proprietatea pârâtului-reclamant XXX de proprietatea reclamantului-parat XXX;

- obligarea reclamantului-parat XXX sa desfiinţeze gardul edificat pe terenul pârâtului-reclamant XXX, in caz contrar sa fie autorizat paratul-reclamant XXX sa desfiinţeze acest gard pe cheltuiala reclamantului-parat XXX;

- sa fie obligat reclamantul-parat sa permită pârâtului-reclamant XXX accesul la cele doua puţuri din incinta gospodăriei, respectiv sa-i permită sa ia apa de la puţurile care se afla pe terenul sau si sa inlature gardul care imprejmuieste si cele doua puţuri. In caz de refuz, solicită sp fie autorizat să efectuez el lucrările de inlaturare a gardului pe cheltuiala reclamantului-parat;

- să se constate ca pârâtul-reclamant XXX este proprietarul suprafeţei de 81 mp., teren situat in intravilanul XXX, Parcela XXX si Parcela XXX, ca urmare a prescripţiei achizitive de 30 de ani;

- să fie obligat paratul sa-i dea acordul pentru a putea schimba contractul privind furnizarea energiei electrice de pe numele defunctei XXX pe numele pârâtului-reclamant XXX;

- obligarea reclamantului-parat la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, pârâtul-reclamant XXX arată că urmare a sentinţei civile nr. XXX pronunţata in data de 19.02.2015 de Judecătoria Racari in dosarul nr. XXX, ce a avut ca obiect ieşire din indiviziune, reclamantul-parat XXX a inteles sa-si delimiteze proprietatea. In acest sens a construit un gard, intrând peste proprietatea pârâtului-reclamant XXX, pe o latura a proprietăţii mele. Gardul construit de către acesta are o fundaţie din beton cu o inaltime de 40 cm si o grosime de aprox. 15-20 cm. Prin construirea acestui gard, reclamantul-parat XXX i-a incalcat dreptul de proprietate cu 15-20 cm, motiv pentru care solicită instanţei sa dispună efectuarea unei expertize specialitatatea topografie prin care sa se faca măsurătorile necesare.

Mai mult decât atat, dupa incheierea tranzacţiei intre părţi, reclamantul-parat nu l-a instiintat nici pe pârâtul-reclamant XXX şi nici pe fratele său, XXX, de faptul ca va construi un gard cu o fundaţie din beton, având o inaltime (aprox. 2 m) si o latime destul de consistente. Gardul a fost construit de către XXX fara acordul pârâtului-reclamant XXX, luandu-i cativa cm. si din terenul proprietatea acestuia, incalcand astfel tranzacţia incheiata intre parti. Gardul este construit cu bordura (temelie) din beton si scândura.

În măsura in care expertiza va scoate la iveala faptul ca XXX a intrat pe proprietatea pârâtului-reclamant XXX solicită să se dispună ca reclamantul-parat XXX sa desfiinţeze gardul edificat pe terenul pârâtului-reclamant XXX, in caz contrar sa fie autorizat acesta sa desfiinţeze gardul pe cheltuiala reclamantului-parat XXX.

Conform sentinţei civile sus menţionate, XXX, trebuia sa-i permită atat pârâtului-reclamant XXX, cat si fratelui său XXX, sa folosească cele doua puţuri din incinta gospodăriei, fara a solicita de la noi plata vreunei sume de bani. XXX s-a opus acestui lucru si construind gardul menţionat mai sus aceste puţuri au căzut pe proprietatea lui, iar pârâtul-reclamant BXXX nu a mai avut acces la puţuri, desi intelegerea dintre ei, conform hotărârii judecătoreşti, a fost cu totul alta. In acest sens, solicită instanţei sa îi permită accesul la cele doua puţuri din incinta gospodăriei, conform hotărârii judecătoreşti, si sa-l oblige pe reclamantul-parat s-mi permită sa ia apa de la cele doua puţuri.

Aceste puţuri au fost făcute de către părinţii lor pe care le-au amenjat si toti au luat apa de la aceste puţuri de peste 30 de ani. De cand reclamantul-parat XXX a construit gardul nu le-a mai permis pârâtului-reclamant XXX şi fratelui lor sa ia apa de la aceste puţuri, cu atat mai mult cu cat, la momentul incheierii tranzacţiei intre parti, cele doua puţuri erau singura sursa de apa de la care se puteau aproviziona.

Aceste puţuri au fost făcute de către părinţii lor cam in anul 1960, cel din stânga, iar celalalt a fost făcut, ulterior, aproximativ in anul 1975. XXX foloseşte exclusiv cele doua puţuri pentru a uda in propria gradina, iar ceilalţi doi fraţi nu au acces la aceste puţuri, desi intelegerea dintre ei a fost ca acesta sa le permită accesul la cele doua puţuri.

Conform tranzacţiei incheiata intre parti, pârâtul-reclamant XXX deţine suprafaţa de 99 m.p., cu o deschidere la strada de 12 ml, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu următorii vecini: N-XXX, la E- XXX, la S-rest proprietate XXX si la V-rest proprietate XXX, precum si suprafaţa de 210 m.p., teren arabil intravilan, cu o latime la strada de 15,5 aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii: la N-rest proprietate XXX, la E-XXX, la D-XXX, la V-rest proprietate XXX.

Suprafeţele de teren deţinute in plus de către toti fraţii (XXX-86 m.p., XXX -81 m.p. si XXX 108 m.p.), nu numai de către reclamantul-parat XXX, au fost moştenite astfel de către toti fraţii de la părinţii lor. Astfel, dupa decesul mamei lor, XXX, aceştia au inteles sa îşi delimiteze dreptul de proprietate conform schiţei intocmite chiar de către XXX, prin ieşirea din indiviziune.

Aşadar, din anul 1950 si pana in prezent, terenul in discuţie (respectiv suprafeţele de teren deţinute in fapt in plus de către toti fraţii) s-a aflat in posesia părinţilor lor si ulterior in posesia acestora, prin joncţiunea posesiilor, neintrerupt, mai bine de 30 de ani. In toata aceasta perioada, pârâtul-reclamant XXX a exercitat o posesie utila, continua, neintrerupta, netulburata si sub nume de proprietar pentru suprafaţa de 81 m.p., ce rezulta in plus in ceea ce îl priveşte fata de suprafaţa din titlul de proprietate nr. XXX si certificatul de moştenitor nr. XXX.

Consideră ca sunt indeplinite toate condiţiile uzucapiunii de 30 de ani pentru a putea dobândi si proprietatea suprafeţei de teren de 81 mp. menţionat mai sus, având in vedere ca a posedat bunul in tot timpul prevăzut de lege, preluând astfel terenul de la părinţii săi si a exercitat o posesie utila, neafectata de vreun viciu si asupra acestei suprafeţe de teren. Mai mult decât atat, s-a comportat fata de aceasta suprafaţa de teren de 81 mp. ca un adevărat proprietar si in toata aceasta perioada, dupa decesul părinţilor, fiind netulburat in exercitarea dreptului de proprietate.

Probe: înscrisuri, martori, expertiză tehnică judiciară în specialitatea topogrfie şi interogatoriul reclamantului-pârât.

În drept, art. 205-209, art. 451 alin.l raportat la art. 453 alin.l Cod Proc. Civ.; art. 579, art. 1837, art. 1846, art. 1847, art. 1890 si urm. Vechiul Cod Civil; art. 560 Noul Cod Civil.

Prin întâmpinarea la cererile reconvenţionale şi răspunsul la întâmpinari formulate de reclamantul-pârât XXX la data de 20.11.2018, acesta solicită respingerea cererii reconvenţionale cu privire la capetele de cerere 1, 2, 3, 5 şi 6.

Pârâta XXX nu a formulat întâmpinare.

În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri, interogatoriu, testimonială şi expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. XXX, pronunţată de Judecătoria Răcari în dosarul nr. XXX, instanţa a admis acţiunea formulată de către reclamantul XXX împotriva pârâţilor XXX şi XXX, a constatat deschisă succesiunea defunctei XXX cu ultimul domiciliu XXX, la data de 22.05.2010, că au calitate de moştenitori ai defunctei XXX: reclamantul XXX şi pârâţii XXX şi XXX, în calitate de descendenţi , fiecare cu o cotă de 1/3 din masa succesorală şi că masa succesorală a defunctei XXX se compune din cota de ¼ din suprafaţa de 500 teren  intravilan curţi construcţii, aflat în tarla 73, parcela XXX cu vecinii: N. XXX, S. XXX, E. XXX şi V XXX,  suprafaţa de 600 teren intravilan arabil, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii: la N-rest proprietate XXX, la E-XXX, la S-XXX, la V-XXX, suprafata de 2500 mp teren arabil extravilan, aflat in tarlaua 57/1, parcela 29, cu vecinii: la N-XXX, la E-XXX, la S-XXX, la V-XXX, suprafaţa de 3900 mp, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii:la N-rest proprietate XXX, la E-XXX, la S-rest proprietate XXX, la V-XXX, suprafata de 5000 mp, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii: la N-XXX, la E-XXX, la S-rest proprietate XXX, la V-XXX şi cota de ¼ din cota de ½ dintr-o casă de locuit  construită din cărămidă acoperită cu tablă copusă din patru camere şi din cota de ½ dintr-o anexă construită din cărămidă acoperită cu tablă.

De asemenea, instanţa a luat act de înţelegerea părţilor cu privire la împărţeala bunurilor consfinţită prin tranzactia astfel cum a fost modificată la data de 19.03.2015.

Potrivit acestei înţelegeri, XXX a primit din masa succesorala urmatoarele bunuri: din imobilul casa de locuit primele doua camere in suprafata de cate 16 mp fiecare si holul in suprafata de 9 mp, camerele din fata a imobilului si terenul curti constructii aferent acestora in suprafata de 99 mp, cu o deschidere la  strada de 12 ml, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii, la N-XXX, la E-XXX, la S-rest proprietate XXX, la V-rest proprietate XXX; suprafaţa de 210 mp teren arabil intravilan, cu o latime la strada de 17,5 aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii: la N-rest proprietate XXX, la E-XXX, la S-XXX, la V-rest proprietate XXX; suprafata de 2500 mp teren arabil extravilan, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii: la N-XXX, la E-XXX, la S-XXX, la V-XXX; suprafata de 1300 mp teren arabil extravilan din suprafata totala de 3900 mp, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii:la N-rest proprietate XXX, la E-XXX, la S-rest proprietate XXX, la V-XXX.

XXX a primit din masa succesorala urmatoarele bunuri: din imobilul casa de locuit doua camere, partea din mijloc a locuintei, una in suprafata de 16 mp si alta de 24 mp, un hol de 5 mp si terenul aferent acestora în suprafata de 99 mp cu o latime la strada de 6,8 ml, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii: la N-rest proprietate XXX, la E-XXX, la S-XXX si rest proprietate XXX, la V-rest proprietate XXX; suprafaţa de 215 mp teren arabil intravilan, cu o latime la strada de 16,50ml, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii:la N-rest proprietate XXX, la E-XXX, la S-rest proprietate XXX, la V- rest proprietate XXX; suprafata de 2500 mp teren arabil extravilan din suprafata totala de 5000 mp, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii: la N-XXX, la E-XXX, la S-rest proprietate XXX, la V-XXX; suprafata de 1 300 mp teren arabil extravilan din suprafata totala de 3900 mp, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii: la N-XXX, la E-XXX, la S-rest proprietate XXX, la V-XXX.

XXX a primit din masa succesorala urmatoarele bunuri: din imobilul casa de locuit doua camere, partea din spate a locuintei, una in suprafata de 13 mp si alta de 16 mp, un hol de 21,5 mp , o magazie de 16 mp , o alta magazie de 33 mp si terenul aferent acestora in suprafata de 136 mp, cu o latime la strada de 8 ml, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX si XXX, cu vecinii: la N-rest proprietate XXX, la E-XXX, la S-rest proprietate XXX, la V-XXX; suprafata de 175 mp teren arabil intravilan, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii: la N-rest proprietate XXX, la E-rest proprietate XXX si XXX, la S-XXX, la V-XXX; suprafata de 2500 mp teren arabil extravilan din suprafata totala de 5000 mp, aflat in tarlaua XXX, parcela XXX, cu vecinii: la N-rest proprietate XXX, la E-XXX, la S-XXX, la V-XXX; suprafata de 1 300 mp teren arabil extravilan din suprafata totala de 3900 mp, aflat in tarlaua 38/8, parcela 22, cu vecinii: la N-rest proprietate XXX, la E-XXX, la S-XXX, la V-XXX.

Suprafeţele de teren ce au făcut obiectul partajului sunt menţionate în titlul de proprietate nr. XXX (f. 6 ds. nr. XXX). Potrivit acestuia, suprafaţa de teren situată în intravilan are o întindere totală de 1100 mp şi este compusă din suprafaţa de 600 mp teren arabil, amplasat în T XXX, P XXX şi din suprafaţa de 500 mp teren curţi construcţii, amplasat în T XXX P XXX.

Potrivit raportului de expertiză realizat în cauză de către dna. expert XXX, numitul XXX stăpâneşte în fapt o suprafaţă totală de 410 mp, amplasată în T XXX, P XXX şi P XXX compusă din suprafaţa 209 mp teren curţi construcţii şi din suprafaţa de 211 mp teren arabil, numitul XXX stăpâneşte în fapt o suprafaţă totală de 410 mp, amplasată în T XXX, P XXX şi P XXX compusă din suprafaţa 181 mp teren curţi construcţii şi din suprafaţa de 229 mp teren arabil, iar numitul XXX stăpâneşte în fapt o suprafaţă totală de 407 mp, amplasată în T XXX, P XXX şi P XXX compusă din suprafaţa 170 mp teren curţi construcţii şi din suprafaţa de 237 mp teren arabil.

Astfel, se constată că, faţă de suprafaţa de teren situată în intravilan, menţiontă în titlul de proprietate nr. XXX, faptic există un surplus de teren de 324 mp, fiecare dintre cele trei părţi stăpânind o suprafaţa mai mare decât cea dobândită ca urmare a partajului realizat prin sentinţa civilă nr. nr. XXX, pronunţată de Judecătoria Răcari în dosarul nr. XXX.

Atât reclamantul, cât şi cei doi pârâţi au solicitat să se constate că au dobândit dreptul de proprietate asupra surplusului de suprafaţă pe care îl stăpânesc în fapt, ca efect al prescripţiei achizitive.

Uzucapiunea reprezintă un mod de dobândire a drepturilor reale principale prin posesia bunurilor care formează obiectul lor în toată perioada prevăzută de lege şi prin exercitarea pozitivă a dreptului de opţiune cu privire la uzucapiune, ca drept potestativ.

În drept, faţă de data începerii posesiei, instanţa constată incidenţa C.civ din 1864 ca lege aplicabilă din punct de vedere material prezentului litigiu, astfel cum rezultă din art.6 alin. (4) C.civ. şi ale art. 82 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Noului Cod civ.

În funcţie de durata posesiei care o fundamentează, uzucapiunea poate fi de treizeci de ani – uzucapiunea lungă sau de la zece până la douăzeci de ani – uzucapiunea scurtă.

Termenul uzucapiunii lungi este de treizeci de ani şi este prevăzut în art. 1890 cod civil din 1864 [Toate acţiunile atât reale cat şi personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile şi pentru care n-a defipt un termen de prescripţie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invoca aceasta prescripţie să fie obligat a produce vreun titlu, şi fără sa i se poată opune reaua-credinţa]. Deşi textul se referă la acţiuni, ceea ce ar putea duce la concluzia că are în vedere numai prescripţia extinctivă, în realitate, textul, se aplică şi cu privire la prescripţia achizitivă.

În ceea ce priveşte uzucapiunea scurtă, sediul materiei îl reprezintă art. 1895 -1899 cod civil din 1864 [Art. 1895: Cel ce câştiga cu buna-credinţa şi printr-o justa cauza un nemişcător determinat va prescrie proprietatea aceluia prin zece ani, dacă adevăratul proprietar locuieşte în circumscripţia tribunalului judeţean unde se afla nemişcătorul, şi prin douăzeci de ani dacă locuieşte afară din acea circumscripţie. Art. 1896 : Dacă adevăratul proprietar a locuit, în diferite timpuri, în circumscripţia tribunalului judeţean unde se afla nemişcătorul, şi afară dintr-însă, prescripţia se va completa adăugându-se, la anii de prezenta, un număr de ani de absenta indoit decât cel ce lipseşte la anii de prezenta pentru ca să fie zece. Art. 1897 : Justa cauza este orice titlu translativ de proprietate, precum vinderea, schimbul etc. Un titlu nul nu poate servi de baza prescripţiei de 10 până la 20 ani.Un titlu anulabil nu poate fi opus posesorului care a invocat prescripţia de 10 până la 20 ani, decât de cel ce ar fi avut dreptul de a cere anularea sa, sau de reprezentanţii dreptului sau, dacă posesorul n-a cunoscut cauza anulabilităţii. Art. 1898: Buna-credinţa este credinţa posesorului ca, cel de la care a dobândit imobilul, avea toate însuşirile cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea. Este destul ca buna-credinţa sa fi existat în momentul câştigării imobilului. Art. 1899 : Justa cauza trebuie să fie totdeauna probată de cel ce invoca prescripţia de 10 până la 20 ani. Buna-credinţa se presupune totdeauna şi sarcina probei cade asupra celui ce aleage rea-credinţa].

Uzucapiunea lungă constituie regula, reglementarea ei fiind una de drept comun, în timp ce uzucapiunea scurtă reprezintă excepţia, astfel încât reglementarea acesteia este de strictă interpretare.

Pentru a putea fi dobândită proprietatea bunului prin uzucapiune prelungită, potrivit art. 1890 C.civ. 1864, posesorul trebuie să îndeplinească două condiţii: să posede bunul 30 de ani şi posesia sa să fie utilă, adică neafectată de vreun viciu.

Pentru a beneficia de uzucapiunea scurtă, posesorul trebuie să îndeplinească atât cerinţele generale ale uzucapiunii, cât şi câteva condiţii speciale, specifice uzucapiunii scurte.

Una dintre aceste condiţii speciale constă în existenţa unui just titlu, ca temei al posesiei. În art. 1895 cod civil se precizează că posesia poate fi invocată ca temei al uzucapiunii scurte dacă, la rândul ei, se întemeiază pe un just titlu sau o justă cauză.

În prezenta cauză, atât reclamantul, cât şi cei doi pârâţi invocă o posesie utilă şi neviciată care are o durată mai mare de 30 de ani, însă, în acelaşi timp, susţin şi existenţa unei joncţiuni a posesiilor – cea realizată de fiecare dintre părţi şi cea realizată de autorul acestora, acest din urmă element fiind specific uzucapiunii de la 10 la 20 de ani. În lipsa unor precizări exacte din partea reclamnatului şi a pârâţilor, instanţa va analiza îndeplinirea în prezenta cauză a condiţiilor pentru fiecare dintre cele două specii ale uzucapiunii.

În ceea ce priveşte uzucapiunea scurtă, pornind de la condiţia mai sus amintită, a existenţei unui just titlu sau a unei juste cauze, se reţine că din dispoziţiile art. 1897 cod civil din 1864 rezultă că justa cauză sau justul titlu este un titlu translativ de proprietate, iar acest titlu translativ de proprietate nu emană de la adevăratul proprietar. În cuprinsul cererii de chemare în judecată şi al întâmpinărilor, reclamantul şi pârâţii invocă joncţiunea posesiilor, însă nu face menţiuni cu privire la justul titlu pe care se întemeiază presupusa posesie.

Privitor la justul titlu, în doctrină s-a arătat că, ori de câte ori un act juridic, indiferent de specia sa, are vocaţia de a transmite dreptul de proprietate asupra unui imobil, el constituie just titlu în înţelesul art. 1895 cod civil din 1864. Totodată, s-a reţinut că moştenirea legală, care este un fapt juridic în sens restrâns, intră în sfera noţiunii de just titlu.

Întrucât, după cum s-a arătat deja, nici una dintre părţi nu a indicat justul titlu pe care îşi întemeiază pretenţiile, instanaţa va analiza dacă moştenirea lagală a autorilor reclamantului şi pârâţilor reprezintă un just tiltu.

Se constată că succesiunea defunctului Barbu Paraschiv – tatăl reclamntului şi pârâţilor persoane fizice, a fost dezbătută pe cale notarială, în cadrul dosarului succesoral nr. XXX al XXX, fiind eliberat certificatul de moştenitor nr. XXX (f. 15, ds. nr. XXX), iar succesiunea defunctei XXX – mama reclamantului şi a pârâţilor persoane fizice a fost dezbătută în cadrul dosarului civil nr. XXX.

Analizând certificatul de moştenitor anterior menţionat, precum şi sentinţa civilă nr. XXX, pronunţată de Judecătoria Răcari în dosarul nr. XXX, se constată că s-a reţinut ca făcând parte din masele succesorale ale celor doi defuncţi suprafaţa de teren, respectiv cota de ¼ din această suprafaţă, menţionată în titlul de proprietate nr. XXX. În consecinţă, ca efect al moştenirii legală către reclamant şi cei doi pârâţi persoane fizice a operat trnsmiterea patrimoniului autorilor acestora, astfel cum acesta a fost reţinut în certificatul de moştenitor nr. 71/2009, respectiv în sentinţa civilă nr. XXX.

Astfel, se reţine că nu s-a făcut dovada existenţei unui titlu de proprietate care să nu emane de la adevăratul proprietar şi care să privească imobilul cu privire la care se solicită a se constata că a intervenit uzucapiunea de scurtă durată – în prezenta cauză, surplusul de suprafaţă existent faptic, faţă de cea menţionată în titlul de proprietate nr. XXX.

Având în vedere aceste aspecte, se constată că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiei existenţei unui just titlu, ceea ce face de prisos analizarea celorlalte condiţii privitoare la uzucapiunea de scurtă durată.

În ceea ce priveşte uzucapiunea lungă, după cum s-a arătat şi anterior, pentru a putea fi dobândită proprietatea bunului prin uzucapiune prelungită, potrivit art. 1890 C.civ. 1864, posesorul trebuie să îndeplinească două condiţii: să posede bunul 30 de ani şi posesia sa să fie utilă, adică neafectată de vreun viciu.

Privitor la durata posesiei presupus exercitată de către reclamant şi fraţii acestuia, se constată că nu au fost administrate probe din care să rezulte durata acesteia, nefiind îndeplinită, aşadar, prima dintre cele două condiţii mai sus menţionate.

Chiar şi în ipoteza în care s-ar fi dovedit exercitarea unei posesii, potrivit susţinerilor reclamantului şi pârâţilor persoane fizice, pe toată durata vieţii acestora, reţine instanţa că posesia exercitată de către aceştia nu ar fi fost una utilă, întrucât nu îndeplineşte cumulativ calităţile prevăzute de art. 1847 cod civil, care stipulează că posesia trebuie să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

Astfel, eliberarea titlului de proprietate nr. XXX face dovada faptului că terenul a făcut obiectul cooperativizării, fiind, aşadar, în patrimoniul cooperativei agricole de producţie anterior anului 1989. În aceste condiţii, posesia exercitată de părţi nu a fost o posesia exercitată sub nume de proprietar, ci o posesie exercitată cu acordul CAP-ului.

Potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. 1 din legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se regăsesc în patrimoniul cooperativei agricole de producţie se face în condiţiile mai sus menţionatei legi, prin reconstiuirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

Odată cu intrarea în vigoare a legii fondului funciar, pentru toate terenurile ce intră sub incidenţa acestui act normativ, persoanele îndreptăţite pot obţine restituirea în natură a bunului (sau pot beneficia de măsuri reparatorii prin echivalent) doar în condiţiile acestei legi.

Astfel, existând două categorii de norme juridice ce reglementează aceleaşi relaţii sociale, respectiv cele născute în legătură cu dreptul de proprietate asupra imobilelor cooperativizate, prevăzute, pe de o parte, de dreptul comun (art. 1846 şi urm. din Codul Civil) şi, pe de altă parte, de legea specială, s-a apreciat că prevalează normele cu caracter special ale Legii nr. 18/1991, care constituie o lege de reparaţie şi cuprinde dispoziţii derogatorii de la dreptul comun.

Prin urmare, până în decembrie 1989 nu se poate reţine decât existenţa unei detenţii precare a reclamantului şi celor doi pârâţi asupra terenului existent în plus faţă de suprafaţa menţionată în titlul de proprietate, întrucât terenul a fost cooperativizat şi nu se poate presupune că în acea perioadă părţile s-au comportat cu privire la teren ca veritabili proprietari, ci doar ca detentori precari.

Având în vedere cele expuse anterior, instanţa va respinge ca neîntemeiate cererile reclamantului şi pârâţilor XXX şi XXX, prin care aceştia solicită să se constate că au dobândit un drept de proprietate, ca efect al uzucapiunii, cu privire la excedentul de suprfaţă existent faptic, faţă de suprafaţa menţionată în titlul de proprietate nr. XXX.

În ceea ce priveşte solicitarea pârâţilor XXX şi XXX de stabilire a linie de hotar dintre proprietăţile acestora şi a reclamantului, se reţine că, potrivit art. 560 cod civil, proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

Grăniţuirea constituie o operatiune de determinare, prin semne exterioare şi vizibile, a limitelor dintre doua proprietati limitrofe pentru a se şti limitele fondului asupra căruia poarta dreptul de folosinta al proprietarilor celor doua fonduri. O asemenea operatiune poate avea loc atât în situatia în care nu exista semne vizibile ale liniei de hotar cât si în situatia în care astfel de semne exista, dar sunt contestate de părţi.

Din susţinerile părţilor, precum şi din cuprinsul raportului de expertiză rezultă faptul că în prezent între proprietăţilor celor trei părţi există un gard edificat de către reclamant, însă această delimitare este contestată de către pârâţi.

 Având în vedere aceste aspecte, se impune a se stabili reperele materiale cu privire la linia separativă a fondurilor învecinate şi a se determina întinderea reală a proprietăţii fiecărei părţi.

În consecinţă, instanţa va stabili linia de hotar dintre proprietatea reclamantulu BarXXX, a pârâtului XXX şi a pârâtului XXX, potrivit raportului de expertiză realizat în cauză de expert XXX, după cum urmează:

- între proprietatea pârâtului XXX (S = 170 mp) şi proprietatea reclamantului XXX ( Smas = 181mp) linia de hotar este determinată de punctele: 154 – 204 – 205 – 206 – 151 – 149 – 150 – 108;

- între proprietatea reclamantului XXX (Smas = 181 mp) şi proprietatea pârâtului XXX (Smas = 419 mp) linia de hotar este determinată de punctele: 145 – 203 – 202 – 201 – 200 – 168 – 167 – 113;

- între proprietatea pârâtului XXX (Smas = 419 mp) şi proprietatea reclamantului XXX (S = 241 mp) linia de hotar este determinată de punctele: 207 – 171 – 209 – 212;

- între proprietatea reclamantului XXX (S = 241 mp) şi proprietatea pârâtului XXX (S = 247 mp) linia de hotar este determinată de punctele: 211 – 212 – 210.

Privitor la solicitarea pârâţilor de obligare a reclamantului să ridice gardul pe care acesta l-a edificat pentru îngrădirea proprietăţii proprii, se reţine că, potrivit raportului de expertiză realizat în cauză de dna. expert XXX, pe suprafaţa de teren aflată în intravilan, ce a făcut obiectul partajului în dosarul nr. XXX, s-au delimitat suprafeţele folosite de către părţile persoane fizice din prezenta cauză, astfel: între punctele 206-151-149-150-108 – gard de lemn cu soclu de beton de 25 de cm, între punctele 200-168-167-113, gard de lemn cu soclu de beton de 25 de cm, între punctele 117-171-174 – gard de lemn cu soclu de beton de 25 de cm, iar între punctele 174 – 124 – gard de plasă cu soclu de beton de 25 cm.

În răspunsurile la interogatoriu, reclamantul XXX a recunoscut că a edificat gardul ce delimitează propritatea sa şi ale pârâţilor XXX şi XXX.

În ceea ce priveşte amplasarea acestui gard despărţitor, se reţine faptul că pârâţii nu au făcut dovada faptului că gardul a fost edificat de către reclamant pe proprietatea ce le aparţine. Mai mult decât atât, în cuprinsul raportului de expertiză se arată că nu se poate vorbi despre o încălcare a proprietăţii pârâţilor de către reclamant prin edificarea gardului deoarece părţile folosesc mai mult teren, prin raportare la suprafeţele stabilite prin sentinţa civilă nr. XXX.

Având în vedere aceste aspecte, precum şi dispoziţiile art. 249 cod procedură civilă [Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege], instanţa va respinge ca neîntemeiate sub acest aspect cererile formulate de pârâţii XXX şi XXX.

În ceea ce priveşte cererea pârâţilor XXX şi XXX de a obliga pe reclamant să le permită accesul la cele două puţuri amplasate pe terenul proprietatea reclamantului, se reţine că, în cuprinsul tranzacţiei încheiate între părţi în dosarul nr. XXX, numitul XXX a declarat că este de acord ca toate partile din respectiva cauza sa foloseasca cele doua puturi din incinta gospodariei.

Aşadar, pârâţii XXX şi XXX dispun deja de un titlu executoriu reprezentat de sentinţa civilă anterior menţionată, care prevede şi obligaţia reclamantului de a le permite accesul la cele două puţuri din incinta gospodăriei. În aceste condiţii apare ca lipsită de interes cererea celor doi pârâţi de pronunţare a unei noi sentinţe prin care să se stabilească aceeaşi obligaţie în sarcina reclamantului, motiv pentru care cele două cereri reconvenţionale vor fi respinse şi sub acest aspect.

În ceea ce priveşte solicitarea pârâtului XXX de obligare a reclamantului să îi dea acordul pentru a putea schimba contractul privind furnizarea energiei electrice de pe numele defunctei pe numele pârâtului, se reţine că, potrivit art. 28, alin. 2 din Regulamentul din 14 iulie 2014 de furnizare a energiei electrice la clienţii finali emis de Autoritatea Naţională De Reglementare În Domeniul Energiei, în cazul decesului unui titular de contract de furnizare, orice succesor poate continua derularea acestui contract, dacă acest lucru nu este contestat de alt succesor, cu obligaţia achitării facturilor şi cu preluarea tuturor responsabilităţilor ce decurg ca urmare a derulării contractului, inclusiv răspunderea în cazul constatării unor intervenţii neautorizate sau defecţiuni ale grupului de măsură. În termen de 30 de zile de la producerea decesului, succesorul respectiv trebuie să anunţe furnizorul despre deces, iar până la stabilirea legală a titlului de proprietate, furnizorul poate să-i ofere un contract de furnizare a energiei electrice pe durată limitată, de cel mult un an, cu posibilitatea de prelungire

Se reţine, aşadar, că există posibilitatea ca, în situaţia intervenirii decesului unui titular de contract, derularea acestuia să fie continuată de către oricare dintre succesori, însă cu condiţia ca acest lucru să nu fie contestat de alt succesor.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, reclamantul XXX a contestat posibilitatea pârâtului XXX de a continua derularea contractului, arătând că nu este de acord cu modificarea titularului contractului de energie electrică, întrucât contorul este unul comun, fiind necesar a se realiza partiţii separate pentru fiecare dintre moştenitorii defunctei. În aceste condiţii, apreciază instanţa că nu se poate continua derularea contractului de furnizare a energiei electrice de către pârâtul XXX, urmând ca cererea reconvenţională să fie respinsă sub acest aspect.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantului de rectificare a cărţii funciare, în sensul eliminării din aceasta a numitei XXX, mama reclamantului şi a pârâţilor persoane fizice, se reţine că prin acţiunea în rectificarea înscrierilor în Cartea Funciară se poate cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară cu situaţia juridică reală a imobilului, această acţiune având, de obicei, un caracter subsidiar, fiind grefată pe o altă acţiune având ca obiect constatarea nulităţii sau anularea unui act, simulaţia sau rezoluţiunea acestuia.

Având în vedere art. 76 din Legea nr. 71/2011 pentru punere în aplicare a Noului Cod Civil, precum şi data pronunţării deciziei civile nr. XXX, pe care se întemeiază pretenţiile reclamantului din prezenta cauză, în speţă devin aplicabile dispoziţiile art. 907 şi urm. din noul cod civil.

Conform art. 907 cod civil, când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.

Se mai arată că situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond.

Articolul 908 alin 2 cod civil prevede că rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declaraţia autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Analizând extrasul pentru informare al Cărţii Funciare nr. XXX oraş XXX, se constată că, în partea II – proprietar şi acte, sunt menţionaţi: XXX, XXX, XXX, XXX, fiecare cu o cotă de ¼, în ceea ce priveşte suprafeţele de teren amplasate în T XXX, P XXX şi P XXX. De asemenea, sunt menţionaţi: XXX – cu o cotă de 5/8 şi XXX, XXX, XXX, fiecare cu o cotă de 1/8, în ceea ce priveşte construcţiile edificate pe aceste suprafeţe de teren.

Reţine instanţa că, urmare a decesului numitei XXX şi a pronunţării sentinţei civile nr. XXX, pronunţată de Judecătoria Răcari în dosarul nr. XXX, situaţia juridică a imobilelor terenuri şi construcţii s-a modificat, în sensul că numita XXX nu mai are calitatea de coproprietar, cota acesteia transmiţându-se moştenitorilor acesteia. Totodată, se reţine că reclamantul solicită rectificarea cărţii funciare doar în sensul radierii numitei XXX din cuprinsul acesteia, nu şi în sensul modificării înscrierilor care privesc pe reclamant sau pe pârâţii persoane fizice. În consecinţă, având în vedere principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil, instanţa se va pronunţa în limitele învestirii sale şi va dispune rectificarea C.F. nr. XXX a  oraş XXX în sensul radierii din cuprinsul acesteia a menţiunilor care privesc pe numita XXX.

În ceea ce priveşte cererea de majorare a onorariului formulată de către dna expert XXX, reţine instanţa că, având în vedere numărul obiectivelor la care expertul a trebuit să răspundă, complexitatea acestora, cererea este parţial întemeiată. În consecinţă, o va admite în parte şi va dispune majorarea onorariului cuvenit dnei. expert XXX cu suma de 300 de lei. Întrucât proba constând în expertiza tehnică specialitatea topografie a fost administrată pentru dovedirea pretenţiilor reclamantului, precum şi ale pârâţilor persoane fizice, onorariul suplimentar va fi achitat, în părţi egale de către fiecare dintre aceste părţi.

Privitor la cheltuielile de judecată, se reţine că reclamantul XXX a făcut dovada suportării unor astfel de cheltuieli în sumă totală de 2913 lei (astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la f. 36, 37, 79, vol. I şi f. 78, vol. II), din care 413 de lei – taxă de timbru şi 2500 de lei – onorariu avocat; pârâtul XXX a făcut dovada suportării unor astfel de cheltuieli în sumă totală de 1919,8 lei (astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la f. 112, 116, 161, vol. I, f. 79, vol. II), din care 518 lei – taxă de timbru, 601,80 lei – onorariul expert, 800 lei – onorariu avocat, iar pârâtul Barbu Niculae a făcut dovada suportării unor astfel de cheltuieli în sumă totală de 1919,8 lei (astfel cum rezultă din înscrisurile afalte la f. 89 -91, 111, 163, vol. I, f. 79, vol. II),  din care 518 lei – taxă de timbru, 601,80 lei – onorariul expert,  800 lei – onorariu avocat.

Totodată, se va avea în vedere faptul că cererile reconvenţionale au fost admise în parte, doar în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect grăniţuire, iar cererea de chemare în judecată a fost, de asemenea, admisă doar în parte, în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obeict rectificare carte funciară. Se mai reţine, însă, că pârâţii, prin întâmpinare, au arătat că sunt de acord cu rectificarea cărţii funciare solicitată de către reclamant, astfel că devin incidente dispoziţiile art. 454, alin. 1, teza I cod procedură civilă.

În consecinţă, va obliga pe reclamant la plata către fiecare dintre pârâţii persoane fizice a sumei de 633, 3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul-pârât XXX, cu domiciliul XXX, în contradictoriu cu pârâta XXX, cu sediul în XXXşi cu pârâţii-reclamanţi XXX, domiciliat în XXX şi XXX, domiciliat în XXX.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul XXX.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul XXX.

Stabileşte linia de hotar dintre proprietatea reclamantulu XXX, a pârâtului XXX şi a pârâtului XXX, potrivit raportului de expertiză realizat în cauză de expert XXX, după cum urmează:

- între proprietatea pârâtului XXX (S = 170 mp) şi proprietatea reclamantului XXX ( Smas = 181mp) linia de hotar este determinată de punctele: 154 – 204 – 205 – 206 – 151 – 149 – 150 – 108;

- între proprietatea reclamantului XXX (Smas = 181 mp) şi proprietatea pârâtului XXX (Smas = 419 mp) linia de hotar este determinată de punctele: 145 – 203 – 202 – 201 – 200 – 168 – 167 – 113;

- între proprietatea pârâtului XXX (Smas = 419 mp) şi proprietatea reclamantului XXX (S = 241 mp) linia de hotar este determinată de punctele: 207 – 171 – 209 – 212;

- între proprietatea reclamantului XXX (S = 241 mp) şi proprietatea pârâtului XXX (S = 247 mp) linia de hotar este determinată de punctele: 211 – 212 – 210.

Dispune rectificarea C.F. nr. XXX a  oraş XXX în sensul radierii din cuprinsul acesteia a menţiunilor care privesc pe numita XXX.

Respinge în rest cererea de chemare în judecată şi cererile reconvenţionale.

Admite în parte cererea de majorare a onorariului formulată de dna. expert XXX.

Majorează onorariul dnei. expert XXX cu suma de 300 de lei.

Obligă pe reclamantul Barbu Marin şi pe pârâţii XXX şi XXX la plata, fiecare, a sumei de 100 de lei în contul XXX.

Stabileşte onorariul definitiv cuvenit dnei. expert XXX la suma de 1500 de lei.

Obligă pe reclamantul XXX la plata către pârâtul XXX a sumei de 633, 3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Obligă pe reclamantul XX la plata către pârâtul XXX. a sumei de 633, 3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Răcari.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 24.07.2019.

PREŞEDINTE,

XXX GREFIER,

XXX

Red.XXX /tehnored. XXX, XXX..

Ex. 6/24.07.2019.

Domenii speta

Spete similare