Prejudicii, daune morale

Sentinţă civilă 2794 din 20.06.2019


Data publicare portal: 13.02.2020

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul J.I., domiciliat în ....., având CNP ..., în contradictoriu cu pârâta C.I., domiciliată în comuna ....

Obligă pârâta C.I. la plata către reclamantul J.I. a sumei de ... de lei cu titlu de daune morale.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă C.I. în contradictoriu cu reclamantul-pârât J.I..

Obliga reclamantul-pârât J.I. la plata către pârâta-reclamantă C.I. a sumei de ... lei cu titlu de daune morale.

Admite în parte cererea de chemare în judectă conexată formulată de reclamantul C.I, domiciliat în comuna ...., în contradictoriu cu pârâtul J.I..

Obliga pârâtul J.I. la plata către reclamantul C.I a sumei de ... lei cu titlu de daune morale.

Obligă pârâta C.I. la plata către reclamantul J.I. a sumei de .... lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de .... sub numărul .... reclamantul J.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.I. obligarea acesteia din urmă la plata către reclamant a sumei de .... lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat prin fapta sa culpabilă, cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamantul a arătat că la data de ...., în jurul orei ...., după ce a efectuat mai multe activităţi în gospodăria proprie, observând că începe să plouă, a ieşit cu o sapă în faţa porţii locuinţei sale şi s-a apucat să desfunde şanţul public, întrucât acesta fusese anterior astupat de pârâta C.I. pentru a-i provoca inundaţii în gospodărie, ceea ce s-a şi întâmplat în urma unor ploi abundente. Reclamantul a susţinut că în timp ce lucra la desfundarea şanţului, pârâta şi soţul său s-au apropiat de reclamant, din spatele său, fără ca acesta să observe, iar pârâta l-a lovit pe reclamant cu un obiect dur şi ascuţit în cap. În continuare reclamantul s-a ridicat din poziţia de lucru şi s-a întors, moment în care pârâta l-a lovit din nou cu o sapă pe care o avea în mână pe antebraţul stâng şi în zona cotului, ca urmare a faptului că reclamantul a reuşit să pareze instinctiv lovitura. Acestea au condus la o scurtă altercaţie fizică între părţi, justificată de necesitatea de a evita ca reclamantul să mai fie lovit, acesta reuşind să o împingă pe reclamantă şi pe soţul său pentru a nu continua agresiunile, reclamantul refugiindu-se în curte.

Reclamantul a învederat că au fost efectuate cercetări penale pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen., cercetări ce au făcut obiectul dosarului penal nr. ...., soluţionat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel .... prin ordonanţa din data de ...., prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală. Împotriva acestei soluţii reclamantul a formulat plângere, ordonanţa fiind verificată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel ...., iar prin încheierea nr. ....pronunţată de Judecătoria .... în dosarul nr. ....a fost admisă cerere Parchetului de pe lângă Curtea de Apel .... şi a fost constatată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr. .... din data de .....

Reclamantul a arătat că potrivit certificatului medico-legal nr. .... acesta a avut nevoie de 14-16 zile de îngrijiri medicale, astfel că solicită repararea prejudiciului care i-a fost cauzat ca urmare a suferinţei suportate prin vătămarea corporală produsă de către pârâta C.I., prejudiciu pe care îl estimează la valoarea de .... lei. Reclamantul a susţinut că există o legătură de cauzalitate între fapta ilicită a pârâtei şi prejudiciul suferit.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâtei şi a probei testimoniale cu martora .....

În drept a invocat prevederile art. 1357 şi art 1381 C. civ.

Prin întâmpinarea şi cererea reconvenţională înregistrate la data de ....şi aflate la filele ... din dosarul cauzei pârâta C.I. a solicitat respingerea cererii formulate de reclamant, obligarea acestuia la plata către pârâtă a sumei de .... de lei cu titlu de daune morale şi obligarea acestuia la plata de cheltuieli de judecată.

În motivare pârâta a arătat că la data de .... în jurul orei ... se afla cu soţul său, care este încadrat în gradul I de handicap, fiind nevăzător, la poarta casei lor, pârâta curăţând şanţul de scurgere a apei, moment în care reclamantul J.I., aflat într-o stare vădită de ebrietate, constatată şi de medicul legist în certificatul medico-legal nr. ...., dar şi de medicii de la Spitalul Judeţean .... în foaia de observaţie nr. ...., a venit spre pârâtă şi soţul său, lovindu-i pe amândoi, inclusiv pe soţul nevăzător. Pârâta s-a văzut nevoită să se apere atât pe ea, cât şi pe soţul său, de reclamantul care îi ataca cu pumnii. Soţul pârâtei nu l-a lovit pe reclamant, întrucât este orb, iar pârâta nu a făcut decât să se apere de reclamantul care era dezlănţuit ca urmare a stării de ebrietate, înjurând-o pe pârâtă şi pe soţul acesteia şi ameninţându-i că îi omoară. Pârâta a reuşit să îl tragă pe soţul său de mână şi să îl ferească până au intrat în curte şi au scăpat.

Pârâta a învederat că estimează prejudiciul moral suferit prin acţiunile reclamantului la suma de .... lei.

Pârâta a susţinut că martorul solicitat de reclamant, ...., nu a fost de faţă de incident, iar aceasta se află în relaţii de duşmănie cu familia pârâtei de peste 20 de ani, deoarece a fost implicată în litigii cu familia pârâtei, pierzând mai multe procese prin care au solicitat anularea titlului de proprietate al pârâtei şi au revendicat terenul pe care aceasta a construit casa, astfel că se opune încuviinţării acestei probe.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul reclamantului şi a probei testimoniale cu martorul Cojocaru Ion.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de .... şi aflată la fila .... din dosarul cauzei reclamantul a solicitat respingerea cererii reconvenţionale formulate de pârâtă, având în vedere că dreptul material la acţiune al acesteia s-a stins prin prescripţie extinctivă conform art. 2500 şi urm. C. civ. Reclamantul a învederat că situaţia reală este cea prezentată în cererea sa, reclamantul fiind cel agresat fizic în modalitatea prezentată anterior. Reclamantul a arătat că se opune încuviinţării probei testimoniale solicitate de pârâtă cu martorul C I, întrucât acesta este ginerele pârâtei, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 315 alin. 1 pct. 1 şi pct. 3 C. proc. civ.

Prin răspunsul la întâmpinare înregistrat la data de .... şi aflat la fila ... din dosarul cauzei reclamantul a arătat că îşi menţine cererea astfel cum a fost formulată, nefiind adevărate susţinerile pârâtei care arată că reclamantul s-ar fi deplasat la poarta locuinţei acesteia, întrucât reclamantul efectua activităţi de desfundare a şanţului din faţa locuinţei sale, nedeplasându-se nici un moment la poarta casei pârâtei.

Reclamantul a învederat că martora propusă, ...., nu se află în relaţii de ceartă cu pârâta sau familia acesteia, chiar dacă în urmă cu foarte mult timp între mama acesteia şi pârâtă au existat diverse litigii de natură civilă.

Prin încheierea nr. ... pronunţată în dosarul nr. .... înregistrat pe rolul Judecătoriei .... la data de ....s-a dispus conexarea acestui dosar la dosarul  nr. ...., apreciindu-se că între obiectul celor două dosare există o strânsă legătură.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ....sub numărul .... reclamantul C.I a solicitat în contradictoriu cu pârâtul J.I. obligarea acestuia din urmă la plata către reclamant a sumei de ....de lei cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamantul a arătat că la data de .... reclamantul se afla cu soţia sa, C.I., la poarta casei lor, soţia sa curăţând şanţul de scurgere a apei, când pârâtul J.I., care mirosea puternic a alcool, l-a lovit pe pârât cu pumnii. Pârâtul, fiind încadrat în gradul I de handicap, întrucât este nevăzător, nu s-a putut apăra singur, fiind apărat de soţia sa, C.I., înturcât pârâtul era dezlănţuit ca urmare a stării de ebrietate, înjurând şi spunându-le într-una reclamantului şi soţiei sale că îi omoară. Soţia sa a reuşit  să îl tragă de mână şi să îl bage în curte, astfel că a scăpat.

Reclamantul estimează prejudiciul moral suferit ca urmare a acţiunii culpabile a pârâtului la suma de .... lei.

În probaţiune reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâtului şi a probei testimoniale cu martorul C. I..

Prin întâmpinare înregistrată la data de .... şi aflată la filele .... din dosarul nr. .... pârâtul a solicitat respingerea cererii formulate ca urmare a admiterii excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, acesta fiind stins conform art. 2500 şi următoarele, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Pârâtul a învederat că situaţia reală este diferită de cea prezentată de reclamant, întrucât la data de ...., după ce a efectuat mai multe activităţi în gospodăria proprie, observând că începe să plouă, pârâtul a ieşit cu o sapă în faţa porţii locuinţei sale şi s-a apucat să desfunde şanţul public, întrucât acesta fusese anterior astupat de numita C.I., soţia reclamantului, pentru a-i provoca inundaţii în gospodărie, ceea ce s-a şi întâmplat în urma unor ploi abundente. Pârâtul a susţinut că în timp ce lucra la desfundarea şanţului, reclamantul şi soţia acestuia s-au apropiat de pârât, din spatele său, fără ca acesta să observe, iar C.I., soţia reclamantului, l-a lovit pe pârât cu un obiect dur şi ascuţit în cap. În continuare pârâtul s-a ridicat din poziţia de lucru şi s-a întors, moment în care numita C.I. l-a lovit din nou cu o sapă pe care o avea în mână pe antebraţul stâng şi în zona cotului, ca urmare a faptului că reclamantul a reuşit să pareze instinctiv lovitura. Acestea au condus la o scurtă altercaţie fizică între părţi, justificată de necesitatea de a evita ca reclamantul să mai fie lovit, acesta reuşind să îi împingă pe numita C.I. şi pe pârât

pentru a nu continua agresiunile, pârâtul refugiindu-se în curte.

Pârâtul a învederat că au fost efectuate cercetări penale pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen., cercetări ce au făcut obiectul dosarului penal nr. ...., soluţionat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel .... prin ordonanţa din data de ...., prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală. Împotriva acestei soluţii pârâtul a formulat plângere, ordonanţa fiind verificată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel ...., iar prin încheierea nr. ....pronunţată de Judecătoria .... în dosarul nr. ....a fost admisă cerere Parchetului de pe lângă Curtea de Apel .... şi a fost constatată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr. .... din data de .....

Pârâtul a arătat că în continuare a formulat cerere de chemare în judecată a numitei C.I., soţia reclamantului, cerere ce face obiectul dosarului nr. ...., dosar în cadrul căruia numita C.I., soţia reclamantului, a formulat cerere reconvenţională solicitând la rândul său despăgubiri ca urmare a aceluiaşi incident.

Pârâtul a solicitat conexarea acestui dosar la dosarul nr. ...., faţă de strânsa legătură între acestea.

Pârâtul a solicitat instanţei să aibă în primul rând în vedere prescripţia extinctivă a dreptului material la acţiune, dat fiind că dreptul la acţiune privind recuperarea vreunui eventual prejudiciu a început să curgă la data când a avut loc incidentul, respectiv la data de .....

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâtei şi a probei testimoniale cu martora .....

În cauză au fost încuviinţate şi administrate proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantului J.I., proba cu interogatoriul reclamantului C.I şi proba testimonială cu martorul G A.

Analizând prezenta cerere, în considerarea dispoziţiilor legale incidente în cauză, instanţa constată şi reţine următoarele:

În fapt, la data de .....a avut loc un incident violent în care au fost implicaţi reclamantul J.I., pârâta C.I. şi reclamantul din dosarul conexat C.I. Pentru prejudiciile suferite în urma acestui incident reclamantul J.I. solicită .... de lei daune de la pârâta C.I., pârâta-reclamantă C.I. solicită de la reclamantul-pârât J.I. .... de lei daune morale, iar reclamatul din dosarul conexat C.I solicită .... de lei daune morale de la pârâtul J.I..

Cu titlu preliminar, instanţa apreciază ca nefiind întemeiată apărarea de fond formulată de reclamantul-pârât J.I. prin întâmpinarea formulată faţă de cererea reconvenţională a pârâtei-reclamante C.I. şi prin întâmpinarea formulată faţă de cererea de chemare în judecată conexată formulată de reclamantul C.I, referitoare la caracterul prescris al dreptului material la acţiune al pârâtei-reclamante C.I. şi al reclamantului C.I.

Reclamantul J.I. arată că potrivit art. 2500 C. civ. şi urm. C. civ. dreptul material la acţiune se prescrie în termen de 3 ani, termen care a început să curgă la data producerii incidentului dintre părţi, anume la data de ...., fiind astfel prescris la momentul formulării cererii reconvenţionale de pârâta-reclamantă C.I. şi de reclamantul C.I.

Instanţa constată că potrivit art. 1394 C. civ. în toate cazurile în care despăgubirea derivă dintr-un fapt supus de legea penală unei prescripţii mai lungi decât cea civilă, termenul de prescripţie a răspunderii penale se aplică şi dreptului la acţiunea în răspundere civilă. Întrucât despăgubirea solicitată de pârâta-reclamantă C.I. şi de reclamantul C.I decurg dintr-o faptă ce reprezintă infracţiunea de loviri şi alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen., sens în care s-a format dosarul de urmărire penală nr. ...., în care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală faţă de inculpatul J.I., pentru săvârşirea a două fapte de loviri şi alte violenţe prevăzute de art. 193 alin. 2 C. pen, şi faţă de inculpata C.I., pentru săvârşirea unei infracţiuni de loviri şi alte violenţe prevăzute de art. 193 alin. 2 C. pen., instanţa apreciază că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 1394 C. civ. 

Conform art. 154 lit. d) C. pen. termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani. Fapta prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen. se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă. Prin urmare, conform art. 1394 C. civ. coroborat cu art. 154 lit. d) C. pen. şi art. 193 alin. 2 C. pen., termenul de prescripţie al dreptului material la acţiune în cauză este de 5 ani, termen care a început să curgă conform art. 2528 alin. C. civ. la data de ...., momentul la care păgubitul a cunoscut atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea, neîmplinindu-se mai devreme de .....

În drept, potrivit art. 1357 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie este o răspundere subiectivă, pentru culpa cea mai uşoară şi implică obligaţia acoperirii integrale a prejudiciului creat, material şi moral.

Potrivit art. 28 alin. 1 C. proc. pen., hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o; instanţa civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite .

În ce priveşte răspunderea delictuală a pârâţilor şi a reclamantului-pârât, instanţa constată că se impune îndeplinirea următoarelor  condiţii cumulative, sarcina probei, în aplicarea prevederilor art. 1169 C .civ. revenindu-i chiar reclamantului:

a) pârâtul să fi săvârşit o faptă ilicită constând în nerespectarea obligaţiei ce îi incumbă în temeiul legii în cadrul raportului juridic penal de conformare, respectiv de a-şi conforma conduita prescripţiilor legii penale sub aspectul obiectului juridic generic al intracţiunii de loviri sau alte violenţe şi al conţinutului constitutiv al infracţiunii de loviri sau alte violenţe

b) reclamantului să îi fie cauzat un prejudiciu;

c) existenţa unei legături de cauzalitate directă dintre fapta ilicită şi prejudiciu ;

d) vinovăţia pârâtului.

În ceea ce priveşte fapta ilicită a pârâtei C.I., instanţa reţine că din coroborarea ordonanţei de renunţare la urmărirea penală din .... pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel .... în dosarul nr. .... şi a încheierii din camera de consiliu nr. .... din data de ... pronunţată de Judecătoria .... de în dosarul nr. ....rezultă existenţa faptei ilicite a pârâtei C.I., constând în lovirea reclamantului J.I., producându-i leziuni ce au necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale.

În ceea ce priveşte fapta ilicită a reclamantului-pârât J.I., instanţa reţine că din coroborarea ordonanţei de renunţare la urmărirea penală din .... pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel .... în dosarul nr. .... şi a încheierii din camera de consiliu nr. .... din data de .... pronunţată de Judecătoria .... de în dosarul nr. ....rezultă existenţa faptei ilicite a reclamantului-pârât J.I., constând în lovirea pârâtei-reclamante C.I. şi reclamantului C.I, producându-le leziuni ce au necesitat .... zile de îngrijiri medicale pentru pârâta-reclamanată C.I. şi .... zile de îngrijiri medicale pentru reclamantul C.I.

Instanţa constată că sunt incidente dispoziţiile art. 28 alin. 1 C. proc. pen. antemenţionate, conform cărora hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o. Astfel, constatând că ordonanţa de renunţare la urmărirea penală din .... pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel .... în dosarul nr. .... a fost confirmată prin încheierea din camera de consiliu nr... din data de .... pronunţată de Judecătoria .... de în dosarul nr. ....cu privire la săvârşirea a două fapte de loviri şi alte violenţe prevăzute de art. 193 alin. 2 C. pen. de către J.I., având ca persoane vătămate pe C.I şi C.I., şi cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de lovire şi alte violente prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen. de către C.I., având ca persoana vătămată pe J.I., instanţa apreciază că săvârşirea faptelor ilicite antemenţionate de către reclamantul J.I., faţă de pârâta C.I. şi reclamantul C.I, şi de către pârâta C.I., faţă de reclamantul J.I., intră sub puterea autorităţii de lucru judecat.

Cu privire la prejudiciul moral suferit de persoanele vătămate de incidentul din data de ....., respectiv de către reclamantul J.I., pârâta C.I. şi reclamantul C.I, instanţa reţine că acesta este definit ca a orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalităţii umane şi care se manifestă prin suferinţa fizică sau/şi morală, pe care le resimte victima. Prejudiciile care alterează sănătatea şi imaginea fizică aduc atingere unora dintre prerogativele care constituie atributul personalităţii umane – dreptul la sănătate, integritate fizică şi psihică (art. 58 NCC) ca şi componente ale dreptului la viaţă apărat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi trebuie să fie reparate. Caracterul suferinţelor trebuie privit în legătură cu particularităţile individuale ale persoanei prejudiciate, suferinţele morale (psihice) fiind frica, durerea, ruşinea, tristeţea, neliniştea, umilirea şi alte emoţii negative. În stabilirea existentei unui prejudiciu trebuie luat în calcul caracterul şi importanţa valorilor nepatrimoniale lezate, situaţia personală a victimei, ţinând cont de sexul şi vârsta acesteia, mediul social din care victima face parte, educaţia, cultura, personalitatea şi psihologia victimei, circumstanţele săvârşirii faptei, statutul social, etc.

Fiind vorba de lezarea unor valori fără conţinut economic şi de protejarea unor drepturi care ocrotesc viaţa privată, în sfera art. 1 (dreptul la viaţă) din Convenţia europeană, dar şi de valori apărate de art. 22 din Constituţie şi art. 58 C.civ., existenţa prejudiciului este circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv produs victimei.

Potrivit jurisprudenţei constante a CEDO (cauza Tolstoy Miloslavsky c. Regatului Unit si toate cauzele în care se constată încălcări ale drepturilor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului), daunele morale se stabilesc în raport cu consecinţele negative suferite de victimă, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care victimei i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. În cuantificarea prejudiciului moral, aceste condiţii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs reclamantului, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Criteriul general evocat de CEDO constă în aceea că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă victimei, având în vedere gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii aduse acestora. În situaţia daunelor morale, datorită naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă, întinderea despăgubirilor realizându-se prin raportare la elementele de fapt, apreciate în complexitatea lor.

În ce priveşte cuantumul posibilelor despăgubiri acordate, nici sistemul legislativ românesc şi nici normele comunitare nu prevăd un mod concret de evaluare a daunelor morale, iar acest principiu, al reparării integrale a unui astfel de prejudiciu, nu poate avea decât un caracter estimativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănesc. Ceea ce trebuie în concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despăgubirea ce vine să compenseze acest prejudiciu şi să aducă acea satisfacţie de ordin moral celui prejudiciat.

Deşi cuantificarea echivalentului prejudiciului moral include o doză de aproximare instanţa, trebuie să aibă în vedere o serie de criterii printre care: consecinţele negative suferite de cel în cauză în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost afectate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. În acest context, despăgubirile trebuie să fie rezonabile, iar aprecierea şi cuantificarea acestora justă şi echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral şi real produs victimei„ în aşa fel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără just temei a celui îndreptăţit să le primească, dar nici să nu fie derizorii, despăgubirile trebuind să se afle într-un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă, potrivit jurisprudenţei CEDO.

În aprecierea prejudiciului suferit de părţile implicate, instanţa va avea în vedere specificul conflictului care a stat la baza actelor de agresiune, astfel de conflicte fiind fără îndoială cunoscute în comunitatea rurală restrânsă dar, în acelaşi timp, de cele mai multe ori, comunitatea are imaginea reală a dreptăţii fiecărei părţi, existând o percepţie directă şi completă a evenimentelor, raportat la comportamentul fiecărui individ de-a lungul întregii sale existenţe, fără ca o recompensă pecuniară să reprezinte prin ea înseşi o soluţie.  Mai mult, instanţa are în vedere că nici una din părţi  nu este  implicată în activităţi sociale sau profesionale cu caracter public, ceea ce  concluzionează spre măsura gravităţii acuzelor şi a percepţiei în spaţiul public, în sensul cel mai larg. De asemenea, chiar dacă comportamente de tip denigrator, de acuzaţii insuficient  dovedite trebuie sancţionate cu maximă promptitudine, în aceeaşi măsură nu trebuie încurajate aplecările indivizilor de obţinere în mod facil a unor venituri din astfel de acţiunii, tratarea acestor cauze necesitând o atenţie deosebită, dar şi aplicarea unor măsuri echilibrate.

Cu privire la prejudiciul suferit de reclamantul J.I., în raport de fapta comisă asupra sa, de suferinţele psihice produse acestuia, de urmările faptei, instanţa reţine că o reparaţie echitabilă, suficientă, constă în suma ... lei.

Conform certificatului medico-legal aflat la fila 34 din dosarul de urmărire penală ataşat cauzei fapta ilicită a pârâtei C.I. i-a cauzat reclamantului J.I. leziuni ca urmare a lovirii cu un corp contondent ce au necesitat pentru vindecare .... zile de îngrijiri medicale. Leziunile au constat într-o plagă contuză parietală stânga, cefalee, ameţeli, menţionându-se totodată în certificatul medico-legal că reclamantul persoană vătămată se afla în stare de ebrietate. De asemenea, acesta prezenta o leziune la nivelul antebraţului stâng ce poate fi considerată leziune de apărare.

Instanţa apreciază că daunele în cuantum de .... de lei pretinse de reclamant sunt exagerate raportat la situaţia economică a zonei, având în vedere şi criteriile menţionate anterior de instanţă în vederea cuantificării întinderii daunelor morale ce se cuvin reclamantului J.I..

Instanţa apreciază că, deşi cele .... zile de îngrijiri medicale acordate reclamantului Joiţa dovedesc că prejudiciul moral suferit de reclamantul J.I. este unul ridicat, însă instanţa apreciază ca fiind relevantă şi starea de temere mai redusă resimţită de reclamantul J.I. la momentul incidentului, având în vedere că adversarii sai erau un bătrân orb şi o femeie în vârstă, dispropoţia vădită de forţe dintre aceştia fiind de natură a reduce starea de temere resimţită de acesta. Pentru toate aceste considerente, instanţa apreciază că suma de ... lei constituie o reparaţie echitabilă şi suficientă a prejudiciului moral suferit de reclamantul J.I. ca urmare a faptei ilicite săvârşite de pârâta C.I. asupra sa.

Cu privire la prejudiciul suferit de pârâta-reclamantă C.I., în raport de fapta comisă asupra sa, de suferinţele psihice produse acestuia, de urmările faptei, instanţa reţine că o reparaţie echitabilă, suficientă, constă în suma ... lei.

Conform certificatului medico-legal aflat la fila ... din dosarul de urmărire penală ataşat cauzei fapta ilicită a reclamantului-pârât J.I. i-a cauzat pârâtei-reclamantă C.I. leziuni ca urmare a lovirii cu un corp dur ce au necesitat pentru vindecare .... zile de îngrijiri medicale. Leziunile au constat într-o policontuzie prin agresiune fizică, având contuzii minore la coloana în zona dorso-lombară, umăr bilateral şi antebraţ drept, precum şi un traumatism toracic.

Instanţa apreciază că daunele în cuantum de .... de lei pretinse de pârâta-reclamantă C.I. sunt exagerate raportat la situaţia economică a zonei, având în vedere şi criteriile menţionate anterior de instanţă în vederea cuantificării întinderii daunelor morale ce se cuvin pârâtei-reclamante C.I..

Instanţa apreciază că, deşi cele .... zile de îngrijiri medicale acordate pârâtei-reclamante C.I. ar putea sugera că prejudiciul moral suferit de pârâta-reclamantă C.I. este unul redus, relevantă este starea de pericol pe care a resimţit-o pârâta, având în vedere vârsta înaintată a acestei (74 de ani la momentul săvârşirii faptei ilicite), precum şi tulburările neurologice de care suferea aceasta la momentul săvârşirii faptei conform menţiunilor de pe certificatul medico-legal, pârâta-reclamantă C.I. văzându-se nevoită să se apere atât pe ea înseşi, cât şi pe soţul său, C.I, care este orb, de loviturile provenind de la reclamantul-pârât J.I., având în vedere dispropoţia vădită de forţe dintre pârâta-reclamantă C.I. şi reclamantul-pârât J.I.. Pentru toate aceste considerente, instanţa apreciază că suma de ... lei constituie o reparaţie echitabilă şi suficientă a prejudiciului moral suferit de pârâta-reclamantă C.I. ca urmare a faptei ilicite săvârşite de reclamantul-pârât J.I. asupra sa.

Cu privire la prejudiciul suferit de reclamantul C.I, în raport de fapta comisă asupra sa, de suferinţele psihice produse acestuia, de urmările faptei, instanţa reţine că o reparaţie echitabilă, suficientă, constă în suma ... lei.

Conform certificatului medico-legal aflat la fila 30 din dosarul de urmărire penală ataşat cauzei fapta ilicită a reclamantului-pârât J.I. i-a cauzat reclamantului C.I leziuni ca urmare a lovirii cu un corp dur sau zgâriere ce au necesitat pentru vindecare ... zile de îngrijiri medicale. Leziunile au constat într-un traumatism toracic şi un traumatism de coloană cervicală.

Instanţa apreciază că daunele în cuantum de .... de lei pretinse de reclamantul C.I sunt exagerate raportat la situaţia economică a zonei, având în vedere şi criteriile menţionate anterior de instanţă în vederea cuantificării întinderii daunelor morale ce se cuvin reclamantului C.I.

Instanţa apreciază că, deşi cele ....zile de îngrijiri medicale acordate C.I ar putea sugera că prejudiciul moral suferite de reclamantul C.I este redus, relevantă este starea gravă de handicap a acestuia, ca urmare a faptului că este orb, conform înscrisului de la fila 56 din dosarul cauzei şi înscrisului de la fila ... din dosarul ce urmărire penală ataşat dosarului cauzei, precum şi vârsta înaintată a acestuia (72 de ani la momentul săvârşirii faptei ilicite), aceste circumstanţe fiind de natură a evidenţia o traumă psihică mai mare suferită de acesta în momentul în are a fost lovit de pârâtul J.I., fără ca reclamantul C.I să se poată apăra, fiind nevăzător, fără a putea să îşi apere soţia, auzind că are loc o altercaţie în preajma sa, fără însă a putea face ceva în acest sens, trebuind a se baza pe soţia sa, C.I., să îl îndepărteze din locul altercaţiei. Astfel, prejudiciul moral suferit de reclamantul C.I trebuie apreciat prin raportare la starea de neputinţă care trebuie să îl fi cuprins în momentul în care era atacat, fără a putea măcar să părăsească locul incidentului, neştiind din ce direcţie vin loviturile şi în ce direcţie să se deplaseze pentru a le evita. Pentru toate aceste considerente, instanţa apreciază că suma de ... lei constituie o reparaţie echitabilă şi suficientă a prejudiciului moral suferit de reclamantul C.I ca urmare a faptei ilicite săvârşite de pârâtul J.I. asupra sa.

În ceea ce priveşte legătura de cauzalitate din fapta ilicită săvârşită de pârâta C.I. şi prejudiciul suferit de reclamantul J.I., instanţa apreciază că aceasta rezultă din materialitatea faptei, fapt confirmat şi de menţiunile din certificatul medico-legal conform căruia leziunile suferite sunt cauzate de o agresiune ce ar fi putut avea loc la data de .....

În ceea ce priveşte legătura de cauzalitate din fapta ilicită săvârşită de reclamantul-pârât J.I. şi prejudiciul suferit de pârâta-reclamantă C.I., instanţa apreciază că aceasta rezultă din materialitatea faptei, fapt confirmat şi de menţiunile din certificatul medico-legal conform căruia leziunile suferite sunt cauzate de o agresiune ce ar fi putut avea loc la data de .....

În ceea ce priveşte legătura de cauzalitate din fapta ilicită săvârşită de pârâtul J.I. şi prejudiciul suferit de reclamantul C.I, instanţa apreciază că aceasta rezultă din materialitatea faptei, fapt confirmat şi de menţiunile din certificatul medico-legal conform căruia leziunile suferite sunt cauzate de o agresiune ce ar fi putut avea loc la data de .....

În ceea ce priveşte vinovăţia cu care pârâta C.I. a săvârşit fapta ilicită împotriva reclamantului J.I., instanţa apreciază că fapta a fost săvârşită cu intenţie. Conform art. 16 alin. 2 C. civ. fapta este săvârşită cu intenţie când autorul prevede rezultatul faptei sale şi fie urmăreşte producerea lui prin intermediul faptei, fie, deşi nu îl urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat. Astfel, pârâta C.I. a acţionat cu intenţie asupra reclamantului J.I., prevăzând faptul că acţiunea sa de lovire cu un corp dur a reclamantului J.I. îi va produce acestuia leziuni traumatice.

În ceea ce priveşte vinovăţia cu care reclamantul-pârât J.I. a săvârşit fapta ilicită împotriva pârâtei-reclamante C.I., instanţa apreciază că fapta a fost săvârşită cu intenţie. Conform art. 16 alin. 2 C. civ. fapta este săvârşită cu intenţie când autorul prevede rezultatul faptei sale şi fie urmăreşte producerea lui prin intermediul faptei, fie, deşi nu îl urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat. Astfel, reclamantul-pârât J.I. a acţionat cu intenţie asupra pârâtei-reclamante C.I., prevăzând faptul că acţiunea sa de lovire cu un corp dur a pârâtei-reclamante C.I. îi va produce acesteia leziuni traumatice.

În ceea ce priveşte vinovăţia cu care pârâtul J.I. a săvârşit fapta ilicită împotriva reclamantului C.I, instanţa apreciază că fapta a fost săvârşită cu intenţie. Conform art. 16 alin. 2 C. civ. fapta este săvârşită cu intenţie când autorul prevede rezultatul faptei sale şi fie urmăreşte producerea lui prin intermediul faptei, fie, deşi nu îl urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat. Astfel, pârâtul J.I. a acţionat cu intenţie asupra pârâtului C.I, prevăzând faptul că acţiunea sa de lovire cu un corp dur a pârâtului C.I îi va produce acestuia leziuni traumatice.

Pentru aceste motive, instanţa va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul J.I. în contradictoriu cu pârâta C.I. şi o va obliga pe aceasta din urmă la plata către reclamantul J.I. a sumei de ... de lei cu titlu de daune morale. Totodată, instanţa va admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă C.I. în contradictoriu cu reclamantul-pârât J.I. şi îl va obliga pe acesta din urmă la plata către pârâta-reclamantă C.I. a sumei de ... lei cu titlu de daune morale. De asemenea, va admite în parte cererea de chemare în judecată conexată formulată de reclamantul C.I în contradictoriu cu pârâtul J.I. şi îl va obliga pe acesta din urmă la plata către reclamantul C.I a sumei de ... lei cu titlu de daune morale.

În temeiul art 453 alin. 1 Cod procedură civilă potrivit căruia partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, faţă de soluţia de admitere în parte a pretenţiilor reclamantului J.I., pârâta C.I.  va fi obligat  la plata sumei de .... lei cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat, acordat parţial conform art. 453 alin. 2 C. proc. civ., faţă de admiterea în proporţie de 2/3 a cererii formulate de reclamant, onorariul de avocat achitat în cuantum de ... lei (fila ...) fiind, de asemenea redus până la cuantumul aproximativ de 2/3 din acesta, anume la suma de .... lei.