Acţiune în constatare-stingere datorii-dare în plată - respinsă

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 20.05.2016,  reclamanta  bdn (fosta p), în contradictoriu cu pârâta RCS SRL, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate stingerea tuturor datoriilor izvorâte din Convenţia de credit nr. …., încheiată cu VR SA, ca urmare a intrării în vigoare a Legii 77/2016.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 07.05.2008 între VR SA și împrumutaţii PNA şi PDN s-a încheiat Convenţia de credit nr. …, având ca obiect acoperire cheltuieli personale curente; refinanțarea unui credit acordat de B. Creditul acordat de VR SA a fost în valoare de 119.000 CHF și a fost garantat cu garanţie reală imobiliară (ipoteca) de rang II constituită asupra imobilului apartament nr…., situat în … sector 6, Bucureşti aflat în proprietatea garanţilor ipotecari PS și PG, prin Contractul de garanţie reală imobiliară autentificat sub nr. …. de Biroul Notarului Public IA.

La data de 20.02.2014, ca urmare a sistării plăţilor, VR SA a formulat cerere de executare silită împotriva debitorilor PDN, PNA și a garanţilor ipotecari PS si PG, pentru recuperarea sumei de 106.379,34 CHF, reprezentând credit restant, dobânda restantă, comision de administrare restant și penalități, cerere adresata Biroului Executorului Judecătoresc UB.

Apartamentul ipotecat a fost înstrăinat cu acordul VR SA, conform Contractului de vânzare  cumpărare nr. … din data de … încheiat la Biroul Notarului Public VB

La data de 25.07.2014 între VR SA și pârâtă s-a încheiat Contractul de cesiune de creanţă autentificat sub nr. … de BNP AD și MZM, prin care aceasta din urma s-a subrogat în toate drepturile băncii, urmând să continue executarea silită pentru recuperarea diferenţei în suma de 58.405,04 "CHF rămase după vânzarea imobilului ipotecat.

La cererea creditorului cesionar, RCS SRL la data de 21.05.2015 Biroul Executorului Judecătoresc UB a dispus înfiinţarea popririi asupra salariului și asupra oricăror alte drepturi de natura salarială ale reclamantei, angajată la ŢL SA, până la concurența sumei de 58.405,04 CHF și 691,30 lei cheltuieli de executare silita.

Reclamanta a apreciat că îndeplineşte în mod cumulativ condiţiile prevăzute de art. 4 din Legea 77/2016 pentru ca instanţa să constate stinsa creanţa şi toate accesoriile sale , după cum urmează:

a) creditorul este pârâta RCS SRL,  cesionarul creanţei izvorând din Convenţia de credit nr. ... încheiată cu VR SA.

Consumatorul este reclamanta, persoana fizică, " care cumpără, dobândeşte,  utilizează ori consumă produse sau servicii, în afara activităţii sale profesionale" , astfel  cum este definit termenul în art.2 alin.2 din OG 21/1992.

b) cuantumul sumei împrumutate - 119,000 CHF, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250,000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat  de către Banca Naţionala a României în ziua încheierii contractului de credit.

c) creditul contractat a fost garantat cu imobilul apartament nr…., situat în … sector 6, Bucureşti, proprietatea garanţilor ipotecari PS si PG, care a avut destinaţia de locuinţă.

d) reclamanta nu a fost condamnată printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care solicit aplicarea Legii 77/2016, astfel cum rezultă din cazierul judiciar anexat.

Dreptul reclamantei de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din  convenția de credit nr. … este reglementat în art.8 alin.5 din Legea 77/2016  potrivit căruia acesta “aparţine și consumatorului care a fost supus unei executări silite a  imobilului ipotecat indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continua contra debitorului.”

Pentru toate aceste motive reclamanta a solicitat să se constate stingerea tuturor datoriilor izvorâte din Convenţia de credit nr. …, încheiata cu VR SA, ca urmare a intrării în vigoare a Legii 77/2016 .

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile  Legii nr. 77/2016;

În dovedirea cererii, reclamanta a depus în copie următoarele înscrisuri: …

 La data de 26.07.2016, prin serviciul registratură, pârâta a depus la dosar note de şedinţă prin care a solicitat respingerea acţiunii în constatare şi obligarea reclamantei la plata  cheltuielilor de judecată.

Legea dării în plată a imobilelor ipotecate nu poate opera în absenţa consimţământului pârâtei. De la cerinţa consimţământului creditorului la darea în plată, prevăzută de art. 1492 Codul Civil, se putea deroga doar printr-o lege organică, iar nu printr-o lege ordinară (Legea nr, 77/2016- subl.ns.)

Derogarea sugerată de art. 2 din Legea nr. 77/2016 nu este valabilă, din perspectiva normelor de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. 24/2000, având în vedere că nu indică expres reglementarea generală faţă de care se instituie reguli juridice speciale prioritare.

În cauză nu s-a făcut dovada rezonabilă a unei imposibilităţi reale de rambursare a creditului în condiţiile convenite sau a unui dezechilibru contractual efectiv, deoarece Legea nr.77/2016 trebuie aplicată numai dacă şi în măsura în care serveşte raţiunii/finalităţii/scopului economico-social pentru care a fost introdusă în activul legislativ.

În prezenta cauză, scopul economic şi social al Legii nr.77/2016 nu se verifică, iar autori acţiunii şi-a exercitat dreptul de dare în plată într-un mod abuziv, deoarece raţiunea Legii privind j darea în plata nu este crearea unui mecanism care să permită denunţarea ad nutum a raportului contractual dintre părţi.

Securitatea juridică este o noţiune de drept polisemantică, ce cuprinde o serie de concepte şi reguli, inclusiv dar fără a se limita la: principiul neretroactivităţii; principiul nediscriminării;

exigenţele de claritate şi de precizie a legii;stabilitatea juridică şi respectarea drepturilor dobândite/a intereselor legitime, lipsa de previzibilitate [art. 15 alin.(2), art. 1 alin.(5) din Constituţie.

În forma actuală, Legea nr.77/2016 nu modifică doar efectele produse ulterior intrării sale în vigoare, ci intervine şi asupra elementelor trecute, dispunând practic pentru trecut.

În egală măsură, trebuie avute în vedere exigenţele privind dreptul de proprietate art. 44,

 coroborat cu art. 136 din Constituţie şi raportat şi la art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia  Europeană a Drepturilor Omului, fiind relevantă, în acest sens, noţiunea de „bun ”care trebuie înţeleasă în sens extins şi care desemnează orice interes economic care are o valoare patrimonială, respectiv orice valoare patrimonială care dă subiectului de drept cel puţin o "speranţă legitimă de a obţine "folosinţa efectivă" a unui drept de proprietate.

 O  creanţă suficient de certă, pentru ca reclamantul sa aibă speranţa legitimă ca va obţine un avantaj  patrimonial este considerată bun în sensul art. 1 din Protocol.

Ingerinţa statului pe cale legislativă în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor trebuie să fie proporţională cu scopul vizat, în sensul că trebuie să existe o proporţionalitate între mijloacele utilizate şi interesul public protejat, astfel încât proprietarii să nu suporte o excesivă şi disproporţionată de-privare, iar dreptul de proprietate să fie violat, încălcat.

Ar fi contrar principiului unui proces echitabil, dacă în soluţionarea contestaţiei, judecătorul ar permite debitorului pârât verificarea exclusiv a condiţiilor de admisibilitate prevăzute în art. 4 din OUG nr. 77/2016, iar nu şi a celor derivate din Codul Civil, Ordonanţa Guvernului nr. 99/2006, Legea nr. 190/1999, Codul de procedură civilă, restul dispoziţiilor de drept naţional incidente, Constituţia României, Convenţia Europeană Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, etc. Refuzul instanţei de a analiza cauza (contestaţie) sub toate aspectele ar echivala cu refuzul la un tribunal care ar afecta dreptul în substanţa lui şi fără respectarea rigorilor de proporţionalitate impuse de Convenţie.

 Caracterul de excepţie al legii dării în plată se raportează, de asemenea, la reglementarea instituţiei dării în plată din Codul civil, art. 1492:

Art. 3 din Legea privind darea în plată ilustrează caracterul subsidiar al aplicării sale.

Cu alte cuvinte, dacă debitorul care i s-a oferit şi se oferă condiţii rezonabile de echilibrare a riscurilor contractuale, acesta nu poate ”forţa” creditorul la darea în plată. Un refuz la  debitorului la acord în condiţii de echilibru contractual reprezintă un abuz de drept şi trebuie  sancţionat de judecător prin admiterea contestaţiei.

Contestaţia formulată nu îndeplineşte condiţiile specifice din legea privind darea în plată.

Convenţia de credit nr…., Convenţia de credit nr…. şi  Convenţia de credit nr…., toate menţionate în cuprinsul contestaţiei formulate, nu fac obiectul sferei de reglementare a Legii nr. 77/2016, deoarece aceste contracte de credit nu mai sunt în derulare, iar imobilul adus ca şi garanţie a fost valorificat.

Or, câtă vreme contestatorul nu justifică în mod cumulativ (r) imposibilitatea fortuită de executare a obligaţiilor de plată a datoriilor creditului, sau dezechilibrul contractual şi, prin aceasta, (ii) riscul iminent de pierdere a locuinţei, nici raţiunea de aplicare a Legii nr. 77/2016 nu subzistă în acest caz.

Legea privind darea în plată nu derogă de la art. 1629 C.civ. nu permite o remitere de datorie în absenţa consimţământului creditorului.

În prezenta cauză, garanţiile ipotecare s-au epuizat, ca urinare a faptului că imobilul a tăcut obiectul dosarului de executare silita aflat pe rolul biroului executorului judecătoresc UB.

Având în vedere că societatea creditoare şi-a valorificat creanţa decurgând din Contractul de ipotecă mai sus menţionat, rezultă că nu mai există niciun imobil care poate fi dat în plată.

În prezenta cauză nu se verifică cerinţa existenţei unui dezechilibru contractual real sau a unei îl, imposibilităţi fortuite şi permanente de executare.

Suplimentar faţă de neîndeplinirea condiţiilor obiective de admisibilitate prevăzute de art. 4 din Legea nr. 77/2016, notificarea de dare în plată nu îndeplineşte nici condiţiile subiective expres prevăzute de art. 11 din actul normativ menţionat.

Articolul 11 citat contribuie substanţial la conturarea raţiunii şi a sferei de aplicare a Legii privind darea în plata. Pe de o parte, defineşte expres scopul Legii nr. 77/2016 de reechilibrare a eventualelor riscuri izvorând din contractele de credit încheiate anterior intrării în vigoare a Legii. Pe de alta, limitează sfera de incidenţă a Legii nr. 77/2016, la cazurile în care se identifică în mod real efectiv un dezechilibru în ceea ce priveşte suportarea eventualelor riscuri contractuale de către  părţile la contractul de credit.

Astfel, în condiţiile în care imobilul ce face obiectul notificării a fost valorificat în cadrul

procedurii de executare silită, nu poate opera din punct de vedere juridic darea în plată prin transferul  dreptului de proprietate asupra acestuia.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 şi urm. Cod Procedură Civilă, ale Legii nr.77/2016, precum şi alte dispoziţii legale aplicabile speţei.

 La termenul de judecată din data de 16.09.2016, pârâta a depus la dosar un set de înscrisuri (f.87 - 208).

La data de 17.10.2016, prin serviciul registratură, BEJ UBV a comunicat copia dosarului de executare  nr….. (f. 212 - 347).

În cauză a fost adminsitrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de … s-a încheiat între VR SA, în calitate de împrumutător, și PNA și P (actuală B) DN, în calitate de împrumutați, Convenția de credit nr…., având ca obiect acordarea unui credit în valoare de 119.000 CHF (f. 26).

Obligația de restituire a împrumutului care face obiectul Convenției de credit nr.0139696 a fost garantată prin instituirea, de către PS și PG, unei ipoteci de rangul II asupra imobilului apartament nr. … situat în … sector 6, conform Contractului de garanție reală imobiliară aflat la fila 49 din dosar.

În cadrul procedurii executării silite declanșate împotriva împrumutaților și a garanților ipotecari de către VR SA la data de 20.02.2014, când s-a înregistrat dosarul de executare nr. … al BEJ UB, s-a procedat la vânzarea voluntară a imobilului - apartament nr. … situat în … sector 6,, cu acordul VR SA.

Astfel, pe data de 25.06.2014 a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare autenficat sub nr. … la BNP VB (f. 93) prin care garanții ipotecare PS și PGbriela au vândut numitului PGT imobilul ce a făcut obiectul ipotecii, prețul vânzării find utilizat pentru rambursarea parțială a creditului acordat conform Convenției de credit nr….8.

Pe data de 25.07.2014 VR SA a cesionat către pârâta RCS SRL creanța decurgând din Convenția de credit nr. … (f. 171-172).

Potrivit art. 3 din Lg. 77/2016, prin derogare de la dispozițiile Lg. 287/2009 privind Codul civil, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. 3 părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

Astfel, prin ipoteză, instituția dării în plată presupune deținerea de către creditor, indiferent dacă este vorba despre creditorul inițial, care a încheiat contractul de credit, sau de creditorul ulterior, care a dobândit creanța prin cesiune (față de art. 1 din lege), a unei creanțe garantate prin instituirea unui ipoteci asupra unui imobil având destinația de locuință.

Or, pârâta RCS SRL a dobândit creanța pe data de 25.07.2014, ulterior stingerii garanției reale imobiliare, prin valorificarea de către bancă a prețului obținut din vânzarea imobilului cu acordul băncii (25.06.2014).

Astfel, instanța constată că banca a cesionat, iar pârâta, în mod corelativ, a dobândit doar datoria reziduală, rămasă ulterior deducerii sumei încasate din urma vânzării imobilului ce a făcut obiectul ipotecii. Pârâta, în calitate de cesionar a dobândit o creanță simplă, negarantată cu ipotecă, astfel încât nu îi poate fi opusă instituția dării în plată.

Dispozițiile art. 8 alin. 5 din Lg. 77/2016, potrivit cărora dreptul de a cere instanței să constatate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului, nu sunt de natură a conduce către o altă concluzie, întrucât și acest articol, care trebuie interpretat în ansamblul dispozițiilor Lg. 77/2016, presupune, prin ipoteză, faptul că titularul creanței care solicită executarea silită a deținut o creanță garantată, ipoteză care nu este incidentă în cauză, astfel cum s-a expus anterior.

Având în vedere toate considerentele anterior expuse, instanța va respinge cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererea formulată de reclamanta BDN (fosta P), domiciliată în Bucureşti, … sector 6, CNP …, cu domiciliul ales la CA IMS din …Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta RCS SRL, cu sediul în …Bucureşti, sector .., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J …, CUI ….

Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18.11.2016.

Domenii speta

Spete similare