Constatare nulitate absolută contract pentru lipsa consimţământului, radiere contract din evidenţele unei instituţii publice

Hotărâre 3359/8 aprilie 2020 din 30.06.2020


În fapt, din contractul de arendare înregistrat sub nr. xxx/yyy de către Primăria Comunei R., depus la dosarul cauzei la fila 36, reiese că PD, în calitate de arendator și SC AE SRL, în calitate de arendaș, reclamanta din prezenta cauză ar fi arendat către această pârâtă terenul în suprafață de 0,5 ha deținut de reclamantă în baza actului de proprietate nr. zzz pe o durată de 5 ani, între 31.03.2016 și 30.03.2026 (!?) pentru o arendă de 800 kg grâu/hectar. Contractul a fost semnat doar de către arendaș.

Având în vedere faptul că această convenție nu este semnată de către reclamantă, ținând cont de faptul că pârâta SC AE SRL nu s-a apărat în niciun fel, neoferind vreo explicație față de susținerile reclamantei, ținând cont și de declarația martorului BI, care a menționat că a încheiat un contract cu reclamanta pentru acea suprafață de teren și că pârâta SC AE SRL ar fi procedat în mod similar cu RM, instanța apreciază că reclamanta PD nu și-a exprimat consimțământul cu privire la încheierea contractului de arendare înregistrat sub nr. xxx/yyy de către Primăria Comunei R.

Reclamanta a depus şi plângere penală față de această situație de fapt, în prezent efectuându-se cercetări în dosarul penal nr. uuuu, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria I. (f. 82).

În drept, potrivit art. 1179 C. civ. (1) Condiţiile esenţiale pentru validitatea unui contract sunt: 1. capacitatea de a contracta; 2. consimţământul părţilor; 3. un obiect determinat şi licit; 4. o cauză licită şi morală.

Potrivit dispozițiilor art. 1166 C.civ., Contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.

Conform art. 1250 C. civ. contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum şi atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general.

În speță, instanța reține că, deşi nu există o normă care să consacre expres sancţiunea pentru lipsa consimţământului la încheierea unui act juridic civil, această consecinţă poate fi dedusă din interpretarea altor norme. Astfel, din interpretarea dispoziţiilor art. 1166 NCC, se înţelege că lipsa uneia dintre condiţiile prevăzute la art. 1179 din acelaşi cod atrage nulitatea contractului. Or, art. 1179 C.civ. este sediul general al manifestării consimţământului părţilor la încheierea unei convenţii, printre „condiţii" plasându-se şi prezenţa acordului părţilor (adică existenţa consimţământului). Consimţământul fiind înţeles drept un acord al voinţelor, per a contrario, atunci când nu există un veritabil acord (deci nici măcar unul viciat), se intră în sfera lipsei de consimţământ. Așadar, instanţa constată că lipsa totală a consimţământului este un caz de nulitate absolută a contractului, lipsind chiar una dintre condiţiile esenţiale pentru validitatea unui contract, interesul ocrotit fiind unul general.

Având în vedere că reclamanta nu şi-a dat consimţământul la încheierea contractului, lipsind dovada acordului de voință al acesteia la încheierea convenției, instanţa constată că contractul de arendare înregistrat sub nr. xxx/yyy de către Primăria Comunei R. este afectat de o cauză de nulitate absolută, motiv pentru care instanţa va admite cererea de chemare în judecată formulata de reclamanta PD şi va constata nulitatea absolută a contractului amintit.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere al prezentei acțiuni, instanța îl va admite, în temeiul dispozițiilor art. 1254 alin. 2 Cod civil (Desființarea contractului atrage, în condițiile legii, și desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui).

În speță, printre actele juridice subsecvente privite lato sensu, încheiate în baza contractului de arendă, se numără și înregistrarea contractului amintit în evidențele pârâtelor Unitatea Administrativ Teritorială R, Primăria comunei R și Consiliul Local al Comunei R. Având în vedere soluția de constatare a nulității contractului, solicitarea de radiere a acestui contract din evidențele Registrelor contractelor de arendă ținute de pârâtele Unitatea Administrativ Teritorială R, Primăria comunei R și Consiliul Local al Comunei R apare ca o consecință firească a aplicării principiului enunțat anterior, potrivit căruia nulitatea contractului determină și nulitatea actelor subsecvente, astfel că va fi admis ca atare.

Conform art.451 alin.1 C.proc.civ., în categoria cheltuielilor de judecată sunt incluse taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art.330 alin.3, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Cu respectarea prevederilor art. 452 C.proc.civ., reclamanta a făcut dovada efectuării în cauză a cheltuieli de judecată în cuantum de 52 lei reprezentând taxă judiciară de timbru (chitanța nr. aaaaa – fila 63).

Având în vedere cererea formulată de reclamantă cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată, raportată la soluţia pronunţată pe fondul pretenţiilor reclamantei, în temeiul dispoziţiilor art.453 alin.1 C.proc.civ., instanţa va admite cererea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtelor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată şi, dând efect corespunzător soluţiei de admitere, va obliga pe pârâte să plătească reclamantei, în solidar, suma de 52 lei, cu titlu cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru.

Domenii speta