Potrivit art. 4 al. 3 din legea nr. 554/2004, în cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza

Prin Sentinţa civilă nr. 758/04.05.2018, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus în dosarul nr. 135/336/2018 s-a respins excepţia invocată de petent, a fost respinsă plângerea formulată de petentul T P, în contradictoriu cu intimata ANAR - ABA S-T – prin SGAM, s-a menţinut procesul-verbal seria ANAR, nr. 0012010 , încheiat la data de 15.01.2017

În considerentele sentinţei s-a reţinut că prin Procesul-verbal seria ANAR, nr.0012010, încheiat la data de 15.01.2017, petentul a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de  10.000 lei  pentru  săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 87 alin. 47 din Legea 107/1996, pentru aceea că, deşi informat fiind, nu s-a conformat  dispoziţiilor date de  agenţii constatatori  dispuse în urma controlului, respectiv să intre în legalitate până în data de 08.12.2017.

Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 instanţa investită cu soluţionarea plângerii verifică legalitatea şi temeinicia procesului-verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanţa a reţinut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 17 din OG 2/2001 acesta cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute, respectiv: numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.

S-a apreciat că agenţii constatatori din cadrul intimatei puteau efectua acel control  şi implicit  să aplice sancţiuni în caz de neconformare  ,deoarece acel luciu de apă intra sub incidenţa Legii nr. 107/1996.

Potrivit art. 1 alin. 4 şi 5 din acest act normativ apele, malurile şi albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte.

Sunt, de asemenea, supuse dispoziţiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele şi prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii apelor ori regimului de curgere a acestora.

Din planşele fotografice depuse la dosarul  cauzei reiese că  acea  apă nu este ,,o  simplă baltă” cum a afirmat petentul, ci o amenajare piscicolă  în apropierea unei pensiuni proprietatea acestuia, astfel că excepţia invocată a fost respinsă.

Apoi, încheierea actului sancţionator în lipsa contravenientului  nu se regăseşte printre cazurile  expres şi limitativ arătate  în articolul  anterior arătat  şi care ar duce la nulitatea  procesului verbal  fără dovedirea unei vătămări, în toate celelalte cazuri putând fi vorba de o nulitate relativă condiţionată  de  dovedirea unei vătămări  a petentului şi care nu ar putea fi înlăturată decât  prin anularea actului sancţionator.

În acest sens este şi Decizia nr. 22/19.03.2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 833 din 05/12/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  prin care s-a admis recursul în interesul legii şi s-a stabilit că „nerespectarea cerinţelor înscrise în art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei”

Petentul nu a dovedit o astfel de vătămare, mai mult, eventualele vătămări ce i s-ar fi putut produce acestuia , pot fi înlăturate prin formularea plângerii contravenţionale.

Fiind încheiat în lipsa contravenientului, intimata a respectat  dispoziţiile  art. 19 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor .

S-a constatat, aşadar, că procesul-verbal contestat  a fost încheiat  cu respectarea dispoziţiilor legale  , neexistând cauze de nulitate  sau  care ar  putea duce  la anularea  lui.

Referitor la temeinicia procesului-verbal instanţa a reţinut  aceeaşi situaţie de fapt  ca  cea reliefată de agentul constatator în procesul-verbal contestat.

Potrivit articolului 87 alin. 47 din Legea nr.107/1996, constituie contravenţii în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni , neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi ale AN "A R";

S-a reţinut că în data de 07.11.2017 reprezentanţi ai intimatei însoţiţi de  reprezentanţi ai POB au efectuat un control la un complex imobiliar ce aparţine petentului, identificând  o amenajare piscicolă  cu o suprafaţă de  aproximativ 150 mp , pentru care  nu erau emise avizele şi  autorizaţiile necesare  din punct de vedere al gospodăririi apelor.

Urmare a acestor neconformităţi  i s-a pus în vedere petentului să îndeplinească două sarcini specifice, acordându-i-se  un termen de o lună , respectiv până în 08.12.2017.

Cum petentul nu s-a conformat, a fost efectuat un alt control în data de 15.01.2018, încheindu-se  în acest sens actul sancţionator contestat.

Instanţa a constatat aşadar, că fapta contravenţională există, este săvârşită de petent  cu vinovăţie, întrunind elementele constitutive ale contravenţiei  pentru  care acesta a  fost sancţionat.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunilor aplicate petentului, instanţa a avut în vedere art. 5 alin. 5 şi criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevăd că sancţiunea se va aplica în limitele prevăzute de actul normativ  şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei, ţinându-se seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, de modul si mijloacele de săvârşire a acesteia , de scopul urmărit, de urmarea produsă precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului.

Petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 10.000 lei potrivit prevederilor art. 88 alin. 1 lit. b  din Legea 107/1996 rep., minimul prevăzut de lege.

Sancţiunea  aplicată este corect individualizată în condiţiile în care petentul nu s-a conformat dispoziţiilor date de intimată prin reprezentanţi, creând un pericol social  concret ridicat  în materia disciplinei în gospodărirea apelor, aspect ce reiese şi din limitele  amenzii stabilite de legiuitor (de la 10.000 la 15.000 de lei), astfel că o reindividualizare a sancţiunii  este nejustificată.

Apoi, nici până la data pronunţării prezentei hotărâri  petentul  nu a făcut dovada că  s-a prezentat  la intimată  cu documentele solicitate  în vederea  intrării în legalitate.

Sancţiunea este justificată şi prin prisma  scopului  ei  punitiv, păstrând un just echilibru între gravitatea faptei şi  starea  de  pericol  creată  şi fiind necesară pentru a i se atrage atenţia petentului  asupra  pericolului  faptelor sale şi a-l determina ca pe viitor să adopte un comportament care să se conformeze obligaţiilor impuse în vederea autorizării şi executării lucrărilor  de amenajări piscicole.

Pentru aceste considerente, instanţa, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, a respins plângerea contravenţională, ca nefondată, şi a menţinut procesul-verbal contestat, ca fiind legal şi temeinic.

Împotriva sentinţei a declarat apel petentul T P solicitând schimbarea sentinţei în sensul admiterii plângerii şi anulării procesului verbal de contravenţie.

În cuprinsul motivelor de apel se arată că hotărârea apelată este netemeinica si nelegala, pentru următoarele motive:

- în primul rând, in cuprinsul procesului verbal nu este trecuta data săvârşirii faptei contravenţionale, aspect care nu a fost observat de către instanţa de fond si care se putea constata si din oficiu de către instanţa

Potrivit prevederilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa menţiunilor privind numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele şi prenumele şi domiciliul contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârşite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal, nulitate care se constata si din oficiu.

Din analiza procesului verbal contravenţiei, nu rezultă data concretă a săvârşirii faptei astfel ca, nu se poate face o analiză a acestei fapte şi a  modului de stabilire si aplicare a sancţiunii (prescrierea aplicării sancţiunii contravenţionale potrivit prevederilor art. 13 din O.G. 2/2001).

Se susţine că Decizia civilă nr. 1171/12.10.2017 pronunţata de către Tribunalul Maramureş, în dosar nr. 849/336/2016, stabilirea perioadei in care s-a executat construcţia constituie o chestiune esenţiala nu numai pentru determinarea regimului legal sancţionator, ci si pentru a se verifica prescripţia aplicării sancţiunii conform art. 31 din Legea 50/1991, potrivit căruia, dreptul de a constata contravenţiile si de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie in termen de trei ani de la data săvârşirii faptei.

Aceasta prescripţie se impune a fi analizata si prin prisma Deciziei nr. 7/2000 a Î.C.C.J. care, într-un recurs in interesul legii a statuat ca, in cazul construcţiilor in curs de executare data săvârşirii faptei este data constatării contravenţiei, iar in cazul construcţiilor finalizate fapta se considera săvârşita la data terminării construcţiei.

Din procesul verbal de constatare a contravenţiei rezulta ca, apelantul a fost sancţionat contravenţional pentru efectuarea unor lucrări deja finalizate la data constatării faptei, nefiind vorba despre lucrări in curs de execuţie.

Se susţine că acea "amenajare piscicola" datează din anii 1970, fiind practic o "balta" naturala rezultata din colectarea apelor pluviale, situata pe terenul proprietatea apelantului, la care nu :s-au făcut nici un fel de modificări sau amenajări, deşi în cuprinsul procesului verbal se face referire la "realizarea unei amenajări piscicole".

Se arată că o amenajare piscicola se poate amenaja in condiţiile in care exista un izvor natural de apa curgătoare care sa alimenteze amenajarea respectiva. Ori, in urma constatărilor efectuate in teren de către agenţii constatatori, nu se face referiri: la astfel de surse naturale de apa.

Această balta nu este populata cu peste pentru a putea purta denumirea de amenajare piscicola. Aşa cum s-a arătat, este o balta naturala care, a fost menţinută in starea iniţiala doar pentru agrement întrucât, pe parcursul anului pe aceasta vin chiar si rate sălbatice si diferite alte specii de pasări. In perioada de vara, atunci când este seceta, aceasta scade semnificativ, aproape neexistând apa.

Concluzionând, se susţine că, în condiţiile în care la fata locului se constată realizarea unei amenajări piscicole, se impunea ca în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 50/1991 şi a art. 14 din O.G. nr. 2/2001, consemnarea datei finalizării lucrărilor.

Prin notele de şedinţă depuse la dosar la data de 17.01.2019, suplimentar la motivele invocate prin apel se adaugă critici noi sens în care se susţin următoarele:

Modalitatea de sancţionare a contravenţiilor prevăzută de lege specială.

Legea nr. 107/1996 prevede la art. 87 care sunt faptele care constituie contravenţii în domeniul apelor, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni.

La pct. 1 al articolului precizat se arată că este contravenţie „ executarea sau punerea în funcţiune de lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum şi modificarea sau extinderea acestora, fără aviz/autorizaţie sau fără respectarea avizului ori a autorizaţiei de gospodărire a apelor;"

De asemenea este considerată contravenţie conform art. 87 pct. 47 Readucerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse, anterior, precum si a solicitărilor legale ale M A P P M şi ale R A "A R", faptă pentru care a fost sancţionat petentul prin procesul verbal contestat în prezenta cauză.

1. Succesiunea sancţiunilor a fost următoarea:

Prin Adresa nr. 5089/20.11.2017, în care nu se menţionează posibilitatea de contestare a măsurilor luate de autoritate, respectiv de A N A R i s-au comunicat petentului sancţiunile pentru nerespectarea unor prevederi din Legea 107/1996, dar această adresă nu este însoţită de un proces-verbal de constatare a contravenţiei, fiind singurul act provenit de la administraţie care instituie o sancţiune principală şi stabileşte sancţiunile complementare,

Măsura avertismentului şi măsurile complementare luate sunt masuri punitive, asimilate măsurilor penale, care nu au fost luate în conformitate cu prevederile legale. Procedura de sancţionare a contravenţiilor este o procedură strict reglementată de lege şi nu poate fi ocolită de autoritatea administrativa, pentru a se da oricând posibilitatea formulării unor contestaţii în care sa se asigure dreptul fundamental la apărare al cetăţeanului, împotriva aburului şi arbitrariului administraţiei.

Autoritatea administrativă este pe poziţii de putere exorbitantă în faţa cetăţenilor, iar această putere exorbitantă poate fi cenzurată numai de instanţa de judecată, în baza principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat.

Devreme ce petentului i s-a aplicat o sancţiune principală a avertismentului, însoţită de sancţiunile complementare de interzicere a evacuării apelor şi de depunerea documentaţiei tehnice pentru obţinerea actelor de reglementare din punct de vedere a gospodăririi apelor, aceste măsuri nu puteau fi luate decât în condiţiile strict şi limitativ prevăzute de lege.

Pentru a acoperii abuzul şi pentru a da o aparenţă de legalitate măsurilor luate, post factum autoritatea administrativă a întocmit un Proces-verbal de constare Cod F-IA-3 din 11,01.2018 (înregistrat la P B sub nr. 629 din 11.01.2018) prin care autoritatea reia starea de fapt de la data pretinsului control şi stabileşte că sancţiunile aplicate rămân valabile, acordând petentului un termen de depunere la SGA MM documentaţia tehnica pentru obţinerea actelor de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor" în data de 09.02,2018.

Acest proces verbal nu i-a fost comunicat niciodată petentului, acesta luând cunoştinţă de conţinutul actului la momentul depunerii întâmpinării de către A A R la instanţa de fond. Şi acest proces-verbal este lovit de nulitate, nefiind întocmit în conformitate cu prevederile O.G. nr. 2/2001, reglementarea generală în materie de contravenţii.

2. Abuzul autorităţii administrative, sancţiunea aplicată în termenul de conformare.

Aşa cum s-a arătat anterior, prin Adresa nr. 5089/20.11.2017 (ineficace juridic raportat la sancţiunile şi măsurile luate) s-a stabili un termen de conformare pentru data de 08.12.2017 (primul termen).

Prin Procesul-verbal de constare Cod F-IA-3 din 11.01.2018 (înregistrat la P B sub nr. 629 din 11.01.2018) i se acordă petentului un termen de depunere la „SGA MM documentaţia tehnica pentru obţinerea actelor de reglementare din punct de vedere a gospodăririi apelor" în data de 09.02.2018 (al doilea termen)

Chiar daca şi acest din urmă act este lovit de nulitate, sancţiunile şi măsurile luate nefíind legale, este lesne de observat abuzul autorităţii administrative care procedează prima dată la acordarea unui termen de conformare, în temeiul legii, pentru data de 09.02.2018 şi consecutiv aplică sancţiunea pentru neconformare (art.87, pct. 47 din Legea 107/1996) la dat de 15,51.2018, adică în termenul pe care l-au acordat.

Devreme ce prin acest act cu caracter sancţionator, petentului i s-a acordat un termen de conformare pentru data de 09.02.2018, nu putea fi sancţionat la data de 15.01.2018 pentru neconformare. Această modalitate abuzivă de exercitare a autorităţii atrage nulitatea Procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria ANAR, nr. 0012010 din data de 15, 01.2018 încheiat de ANAR.

3. Sancţionarea contravenţiilor. Dispoziţii imperative ale legii,

Având în vedere că autoritatea administrativă a constatat o contravenţie (prevăzută de ari. 87 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 107/1996) şi a dispus măsuri complementare urmare constatării acestei fapte, nu putea să o facă decât în condiţiile imperative stabilite de norma generală aplicabilă, respectiv art. 15 şi 16 din O.G, 2/2001,

Ori pentru ca o contravenţie să fie constatată în mod legal şi să producă consecinţele juridice ulterioare, agentul constatator trebuie să întocmească proces-verbal, care constată şi sancţionează contravenţia, (art. 15 din OG nr. 2/2001).

Pe de altă parte legea ne spune care sunt condiţiile esenţiale, a căror nerespectare atrage nulitatea oricărui act constatator, Conform art. 16 din O.G. nr. 2/2001 procesul-verbal va cuprinde în mod obligatoriu, printre altele, termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea.

Această ultimă condiţie nu a fost îndeplinită în Adresa nr. 5089/20.11.2017, deşi astfel cum rezultă din paragraful 4 al adresei acest act este unul care stabileşte şi sancţionează o contravenţie „conform Legii Apelor nr. 107/1996, art. 87, pct. 1, lit. f cu modificările şi completările ulterioare şi OUG nr. 2/2001."3

Potrivit art. 91 din Legea nr. 107/1996 „Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/1001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare."

De asemenea, se arată că nu s-a menţionat această condiţie esenţială nici în Procesul-verbal de constare Cod F-IA-3 din 11.01.2018 (înregistrat la P B sub nr. 629 din 11.01.2018).

4. Nulitatea virtuală necondiţionată

Sarcinile s-au trasat prin Adresa nr. 5089/20.11.2017 care nu are nicio putere, fiind lovită de nulitate absolută, şi prin urmare nu poate produce consecinţe juridice de natura celor solicitate de art. 87 pot. 47 din Legea nr. 107/1996.

Sarcinile trasate ca sancţiuni complementare prin cel de-al doilea proces-verbal (Procesul-verbal de constare Cod F-IA-3 din 11,01.2018 (înregistrat la P B sub nr. 629 din 11.01,2018), sunt de asemenea nule absolut pentru viciile grave de formă şi mai mult acest act nu i-a fost comunicat petentului.

În temeiul principiului quod nullum est nullum producit effectum, dacă a doua sancţiune aplicată de autoritatea administrativă este, şi trebuie să fie, o consecinţă firească şl necesară a primei fapte constatate, iar prima faptă nu există, pentru că nu a fost constatată în condiţiile imperativ prevăzute de lege, atunci procesul-verbal Seria ANAR nr. 0012010 din 15 ianuarie 2018 este la rândul lui lovit de nulitate absolută.

5. Prescripţia dreptului de sancţionare a contravenţiei

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale se face în condiţiile art. 13 din OG 2/2001, care stabileşte că „Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei."

Se susţine că distincţiile făcute în motivele de apel cu privire la modalitatea de sancţionare a contravenţiilor sunt menţinute, iar cu privire la termenul de prescripţie pentru sancţionare se arată că acesta s-a împlinit încă de la momentul la care petentul a edificat construcţia.

Ori, dacă fapta (faptul juridic-stricto sensu) care ar putea constitui prima contravenţie, ceea ce nu este nu poate produce niciun efect, adagiu latin care exprima, în procesul civil, unul din efectele nulităţii, adică regula potrivit căreia ceea ce este nul (un act de procedura) nu poate produce efectele urmărite la îndeplinirea lui.

Întrucât petentului nu i s-a dat posibilitatea să-şi dovedească nevinovăţia cu privire Ia prima faptă contravenţională, sau Să dovedească că această nu există /sau a intervenit una din cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei prevăzute de art. 11 din O.G. 2/2001, într-o primă contestaţie, instanţa trebui să constate că orice sancţiune ulterioară a petentului este profund nelegală.

La data de 18.01.2019 petentul T P a invocat în scris excepţia de nelegalitate  a următoarelor acte administrative:

• Adresa nr. 5089/20.11,2017 emisă de ANAR respectiv Procesul-verbal de constare Cod F-IA-3 din 1101.2018 (înregistrat la P B sub nr. 629 din 11.01.2018) emis de ANAR, solicitând admiterea excepţiei invocate si constatarea nelegalităţii actelor indicate mai sus (filele 37-39).

În susţinerea excepţiei de nelegalitate se arată următoarele.

Prin Adresa nr. 5089/20,11,2017 (ineficace juridic raportat la sancţiunile şi măsurile luate) s-a stabilit un termen de conformare pentru data de 08.12,2017 (primul termen).

Prin Procesul-verbal de constare Cod F-IA-3 din 11.01.2018 (înregistrat la P B sub nr. 629 din 11.01.2018) i se acordă petentului un termen de depunere la SGA MM documentaţia tehnică pentru obţinerea actelor de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor" în. data de 09.02.2018. (al doilea termen)

Având în vedere că autoritatea administrativă a constatat o contravenţie (prevăzută de art. 87 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 107/1996) şi a dispus măsuri complementare urmare constatării acestei fapte, se apreciază că acest lucru se putea face doar în condiţiile imperative stabilite de norma generală aplicabilă, respectiv art. 15 şi 16 din O.G 2/2001.

Or, pentru ca o contravenţie să fie constatata în mod legal şi să producă consecinţele juridice ulterioare, agentul constatator trebuie să întocmească proces-verbal, care constată şi sancţionează contravenţia, (art. 15 din OG nr. 2/2001).

Pe de altă parte legea stabileşte care sunt condiţiile esenţiale, a căror nerespectare atrage nulitatea oricărui act constatator. Conform art. 16 din O.G. nr. 2/2001 procesul-verbal va cuprinde în mod obligatoriu, printre altele, termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea.

Această ultimă condiţie nu a fost îndeplinita în Adresa nr. 5089/20,11,2017, deşi astfel cum rezultă din paragraful 4 al adresei acest act este unul care stabileşte şi sancţionează o contravenţie „conform Legii Apelor 107/1996, art.87, pct. l, cu modificările şi completările ulterioare şi OUG 2/2001”.

De asemenea, astfel cum s-a arătat, nu s-a menţionat această condiţie esenţială nici în Procesul-verbal de constare Cod F-IA-3 din 11.01.201S (înregistrat la Primăria Borşa sub nr. 629 din 11.01.2018),

Sarcinile au fost trasate petentului prin Adresa nr. 5089/20.11.2017 - act care nu are nicio putere, fiind lovit de nulitate absolută. Prin urmare acest act administrativ nu poate produce consecinţe juridice de natura celor solicitate de art. 87 pct. 47 din Legea nr. 107/1996.

Sarcinile trasate ca sancţiuni complementare prin cel de-a] doilea proces-verbal (Procesul-verbal de constatare Cod F-A-3 din 11.01,2018 (înregistrat la P B sub nr. 629 din 11,01.2018), sunt de asemenea nule absolut pentru viciile grave de formă şi mai mult acest act nu i-a fost comunicat petentului.

Se susţine că se impune admiterea excepţiei de nelegalitate şi constatarea nelegalităţii actelor precizate întrucât dacă acestea ar rămâne valabile ar produce consecinţe juridice asupra procesului verbal Seria ANAR nr. 0012010 din 15 ianuarie 2018 contestat în prezenta cauza

Potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau Ia cererea părţii interesate

Examinând excepţia de nelegalitate, tribunalul reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 476 al. 1 Cod procedură civilă prevăd faptul că apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel statuând atât în fapt, cât şi în drept. Ca atare, o instanţă care judecă apelul este învestită cu fondul litigiului, în sensul dispoziţiilor al. 2 al art. 4 din Legea nr. 554/2004 şi că prin urmare, o excepţie de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată în calea de atac a apelului.

Pentru admisibilitatea excepţiei de nelegalitate este necesar ca actul ce formează obiectul cauzei pe fond să fie emis în aplicarea actului administrativ a cărui nelegalitate este invocată pe cale de excepţie.

În situaţia de faţă, prin procesul verbal de contravenţie seria ANAR, nr. 0012010 din 15.01.2018 petentului T P i-a fost aplicată sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 10.000 lei, reţinându-se că s-au încălcat dispoziţiile art. 87, pct. 47 din Legea nr. 107/1996.

În conformitate cu dispoziţiile art. 87 pct. 47 din Legea nr. 107/1996, legea apelor, constituie contravenţie în domeniul apelor, neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi ale Administraţiei Naţionale Apele Române.

În fapt, s-a reţinut că petentul nu a realizat la termenul stabilit cele două măsuri impuse prin adresa nr. 5089/20.11.2017.

Astfel, prin adresa nr. 5089/20.11.2017 aflată la fila 45 din dosarul instanţei de fond s-au trasat următoarele sarcini: s-a interzis evacuarea de apă din amenajarea piscicolă în cursul de apă Valea Pietricica, termenul de realizare fiind permanent, iar a doua sarcină a vizat depunerea până la data de 08.12.2017, la S S G A M a documentaţiei tehnice pentru obţinerea actelor de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor.

Totodată, prin adresa sus menţionată, petentul T P a fost sancţionat cu avertisment conform art. 87 pct. 1 din legea nr. 107/1996, text de lege potrivit căruia constituie contravenţie în domeniul apelor executarea sau punerea în funcţiune de lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum şi modificarea sau extinderea acestora fără aviz/autorizaţie sau fără respectarea avizului ori a autorizaţiei de gospodărire a apelor.

În acest sens s-a reţinut că amenajarea piscicolă ce aparţine petentului nu este reglementată din punct de vedere al gospodăririi apelor.

Astfel, în condiţiile în care procesul verbal de contravenţie ce face obiectul plângerii înregistrată în prezentul dosar a fost încheiat ca urmare a nerespectării măsurilor dispuse, prin adresa nr. 5089/20.11.2017 apreciem că excepţia de nelegalitate a adresei nr. 5089/20.11.2017 este admisibilă în condiţiile în care de aceasta depinde soluţionarea litigiului pe fond în condiţiile în care măsurile pretins a fi neîndeplinite de petent au fost stabilite prin adresa contestată, adresă prin care aşa cum am arătat anterior petentul a fost sancţionat şi cu avertisment pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 87 al. 1 din legea nr. 107/1996, iar ca o consecinţă a celor constatate, s-au trasat cele două obligaţii în sarcina acestuia.

Pentru ca o contravenţie să fie constatata în mod legal şi să producă consecinţele juridice ulterioare, agentul constatator trebuie să întocmească proces-verbal, care constată şi sancţionează contravenţia, (art. 15 din OG nr. 2/2001).

Pe de altă parte legea stabileşte care sunt condiţiile esenţiale, a căror nerespectare atrage nulitatea oricărui act constatator. Conform art. 16 din O.G. nr. 2/2001 procesul-verbal va cuprinde în mod obligatoriu, printre altele, termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea.

Această ultimă condiţie nu a fost îndeplinita în ceea ce priveşte Adresa nr. 5089/20,11,2017, deşi astfel cum rezultă din paragraful 4 al adresei acest act este unul care stabileşte şi sancţionează o contravenţie „conform Legii Apelor nr. 107/1996, art.87, pct. l, cu modificările şi completările ulterioare şi OUG nr. 2/2001”.

În situaţia de faţă, aşa cum am arătat anterior prin adresa sus menţionată s-a reţinut în sarcina petentului săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 87 al. 1 din legea nr. 107/1996, sens în care ca o consecinţă a celor constatate s-au trasat cele două sarcini, fără ca această adresă să îmbrace forma unui proces verbal de contravenţie care să îndeplinească toate condiţiile de formă prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001 pentru ca petentul să îşi poată formula apărarea raportat la contravenţia reţinută.

Pe de altă parte în adresa nr. 5089/20.11.2017 nu se face nicio menţiune privind data realizării amenajării piscicole, nu se poate stabili dacă este vorba despre o executare efectivă sau doar despre efectuarea unor modificări sau extinderi în sensul art. 87pct. 1 din lege, or aceste apărări precum şi cele privind inexistenţa unei amenajări piscicole, astfel cum această noţiune este definită de art. 2 pct. 2 din OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, se pot face doar în cadrul unei plângeri contravenţionale formulată împotriva unui proces verbal de contravenţie încheiat în baza OG nr. 2/2001 şi aceasta în condiţiile în care potrivit art. 78 al. 3 lit. d din Legea nr. 107/1996 în scopul îndeplinirii atribuţiilor de control, personalul de gospodărire a apelor are dreptul de a constata faptele care constituie contravenţii sau infracţiuni în domeniul gospodăririi apelor şi de a încheia documentele potrivit legii, deci şi cu respectarea dispoziţiilor OG nr. 2/2001.

Pentru considerentele expuse anterior tribunalul va admite excepţia de nelegalitate a Adresei nr. 5089 din 20.11.2017, sens în care va constatat nelegalitatea Adresei nr. 5089 din 20.11.2017.

În ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a procesului verbal de constatare nr. 629/11.01.2018 aflată la filele 48-49 din dosarul instanţei de fond, aceasta va fi respinsă în condiţiile în care procesul verbal de contravenţie atacat în prezentul dosar, nu a fost emis în baza procesului verbal de constatare încheiat la data de 11.01.2018, astfel încât în situaţia de faţă ca urmare a nerealizării măsurilor dispuse prin adresa nr. 5089 din 20.11.2017 cu termen de realizare 08.12.2017 a fost încheiat procesul verbal de contravenţie seria ANAR nr. 0012010 din data de 15.01.2018.

În acelaşi timp, prin procesul verbal de constatare nr. 11.01.2018 s-a reţinut că în condiţiile neîndeplinirii măsurilor dispuse prin adresa nr. 5089 din 20.11.2017 se vor stabili noi termene, termen permanent pentru prima măsură şi termenul din 09.02.2018 pentru a doua măsură fără însă a putea concluziona că dacă petentului i s-a acordat cel de al doilea termen pentru conformare la data de 09.02.2018 ar fi fost sancţionat prematur la data de 15.01.2018, adică în termenul acordat.

Potrivit art. 4 al. 3 din legea nr. 554/2004, în cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

Astfel, cauza va fi soluţionată fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată, în situaţia de faţă acest act constituindu-l nr. 5089 din 20.11.2017.

În temeiul principiului quod nullum est nullum producit effectum, dacă a doua sancţiune aplicată de autoritatea administrativă este, şi trebuie să fie, o consecinţă firească şl necesară a primei fapte constatate, iar prima faptă nu există, pentru că nu a fost constatată în condiţiile imperativ prevăzute de lege, atunci procesul-verbal Seria ANAR nr. 0012010 din 15 ianuarie 2018 este la rândul lui lovit de nulitate absolută.

Raportat la aspectele menţionate anterior, Tribunalul va admite apelul în baza art. 480 al. 2 Cod procedură civilă, va admite plângerea şi va anula procesul verbal de contravenţie potrivit dispozitivului.

În baza art. 453 al. 1 Cod procedură civilă intimata Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Someş – Tisa prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş va fi obligată să plătească petentului TIMIŞ PETRU suma de 3570 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariu de avocat, restul cheltuielilor de judecată solicitate de petent cu titlu de cheltuieli de transport urmând a fi respinse ca nedovedite în condiţiile în care nu s-a probat efectuarea acestui transport cu autovehicul, transport care să fie efectuat în mod special la instanţă. Nu s-a depus nici certificatul de înmatriculare al autoturismului.

Domenii speta

Spete similare